De rerum natura

Simona POPESCU
21 aprilie 2010
De rerum natura jpeg

(apărut în Dilema, Nr. 214, 28 februarie - 6 martie 1997, tema Natură & tehnologie. Au mai colaborat: Horia-Roman Patapievici, Irina Nicolau, Constantin Maximilian, Horia Ceclan)

Opuse şi antipatice

Nu ştiu alţii cum erau, dar eu, pe vremea adolescenţei mele, cînd auzeam de „tehnologie” sau „natură”, simţeam brusc o egală şi pămîntie plictiseală. Deşi le percepeam, totuşi, ca opuse, cele două cuvinte îmi erau la fel de antipatice. Primul era însoţit mereu de un sistem de senzaţii şi asociaţii: gust de metal, utilaje grele, bălţi murdare în care pluteau pete grăsoase şi bolnave curcubee industriale, ţăcanit de maşină, zumzet de fabrici şi uzine, femei în pufoaice grosolane şi o aproape materială tristeţe a lucrurilor, a aerului... În liceu, aveam şi o materie de „studiu” care se chema chiar Tehnologia materialelor. Habar n-am ce conţinea. Nu-mi amintesc nimic, nici profesorul măcar. În orele de aşa zisă „practică”, noi, filologii, eram duşi să tăiem frunze la cîini prin nişte hale cu maşini de ţesut. Asta se chema că ne familiarizăm cu viitorul (căci, dacă n-aveam să intram „la treaptă”, cam aici avea să se desfăşoare viaţa noastră). Apoi, mai erau şi trombonelile lui Ceauşescu (şi ecourile lor prin manuale sau prefete la traducerile de cărţi ştiinţifice) în care-i tot dădea cu tehnica şi ştiinţa, industria şi revoluţia tehnologică. Opusul tehnologiei nu era pe atunci, pentru mine şi prietenii mei, natura, ci – dimpotrivă, îmi vine să spun – literatura. Literatura paradisurilor artificiale, teoria literaturii, tot ce era sofisticat, abstrus. În vremea aceea, cuvîntul „natura” îşi avea „zestrea” lui semantică, „patriotică” şi „străveche”: mirosea a stînă, a ţarină, a păşunism, a sămănatorism, a Românie pitorească. Eram intoxicaţi cu poezii despre natură, sentimente pentru natură, dragoste faţă de natură, descrieri interminabile şi searbede de prin manuale. Trebuia să găsim „imaginile auditive” (sîc!) sau „vizuale” din „pasajele despre natură” şi să le scoatem pe fişe, dar nu găseam nimic din senzorialitatea percepţiei adevărate, nimic din nebunia rece a cărţilor de ştiinţă, nimic din farmecul lui Fabre sau Brehm. Doar idile-n iarbă, gîze, diapozitive, „colţuri”, „tablouri” sau logosuri despre măreţia unei naturi abstracte, statice, moarte. „A ieşi în natură” – asta mi se părea cea mai mare pierdere de vreme, atîta timp cît îţi sînt la îndemînă cărţile, muzica. Natura era ceva pentru copii, pentru bătrîni şi, în week-end-uri, pentru familiile cu plozi sau pentru şcolarii care aveau ore obligatorii de „orientare în natură” (adică alergări prin pădure cu o busolă stricată).

Reconcilierea

Trecut-au anii şi cele două cuvinte nu numai că nu mi se mai par sterile şi opuse, ci exact invers, aliate şi purtătoare ale unor noi şi interesante conţinuturi. Spun asta nu pentru că acum am acasă un computer (pe care nu-l folosesc decît pentru scris) şi o maşina de făcut cafea (dar de multe ori, tot fiartă pe aragaz o fac) şi nici pentru că, prinsă în oraşul „tentacular”, tînjesc să ies în aer liber, să văd un fluture adevărat, un bondar (n-am mai văzut un bondar de cîţiva ani), să am în faţă un munte adevărat şi nu pe cel de la televizor, unde apare seară de seară, în cadrul „clipelor de relaxare”, cum se spune în reclamă. Nu despre asta e vorba. N-am devenit o tehnicofilă, încă mă uimeşte cum prin alte părţi oamenii îşi scot banii din zid (!), de pildă. Şi nici o naturomaniacă nu sînt, căci mi-s sedentară. Dar mi-e tot mai clar că tehnica şi natura fac parte dintr-o nouă paradigmă culturală, existenţială. Dacă acceptăm că sîntem deja în al Treilea Val tofflerian (deşi noi sîntem mai degrabă în ape şi valuri tulburi rău), atunci toate raporturile dintre antagonistele de altădată se schimbă. Tehnica e creatoare de „natură”, multiplică percepţia şi uneori ne bulversează ontologic. Datorită tehnicii, conceptul însuşi de „natură” e într-o continuă expansiune. Mediul nostru „natural” e tot mai mult unul inteligent, stratificat. Şi dacă altădată citeai minuni despre necunoscutul lumilor vizibile, acum, în faţa televizorului poţi să pătrunzi în găuri de şarpe şi-n labirinturi de cîrtiţe, departe în adîncuri de mare sau şi mai departe în universul mic. Şi dacă altădată realitatea era bine definită, coerentă, ea pare că se dispersează tot mai mult, e tot mai largă, mai imprevizibilă, provocînd bătrîna noastră raţiune. Realitate nu mai e doar ce se vede, ci ceea ce este şi nu se vede şi va fi. Un iceberg ascunzînd sub ape o enigmatică ficţiune.

În această nouă realitate, ce se întîmplă cu „natura umană”? Dînd ca exemplu rezultatul unor experienţe făcute pe animale ţinute în mediu „îmbogăţit”, inteligent, faţă de animale „martor”, din care reieşea că primele aveau o scoarţă cerebrală mai mare, mai multe celule gliale, neuroni mai mari, neurotransmiţători mai activi, Toffler îşi punea o întrebare tulburătoare: „Vom deveni oare noi înşine mai inteligenţi pe măsură ce mediul va deveni mai complex sau mai inteligent?” În acelaşi timp, partea cîrcotaşă din mine parafrazează versurile unui poet: „Un om din Tecuci avea un motor/dar nu i-a folosit la nimic”, punînd în loc de „motor” orice, un... computer. Dacă se schimbă faţa lumii, se schimbă oare şi interioritatea omului, sensibilitatea lui? Va rămîne omul un „clavecin sensibil”, vorba lui Diderot? Sau doar o... „mătură”, vorba lui Swift?

Între un nou Moyen Age şi Megatrends

Într-un interviu publicat în 1992 în revista Globe, Edgar Morin vorbea despre faptul că mijloacele tehnice care au permis unificarea planetei poartă în ele, din păcate, şi germenii destrucţiei şi că asistăm la o nouă barbarie tehnică însoţită de toate vechile barbarii („mai feroce ca niciodată”): rasisme, xenofobie, fanatism religios „şi peste tot ură şi dispreţ”. După părerea lui Edgar Morin, dincolo de avantaje, dezvoltarea tehnică şi economică ar produce un soi de subdezvoltare etică şi afectivă. Poate că are dreptate. Îmi place însă mai mult teoria paradoxală a lui Naisbitt din cuceritoarele lui Megatrends (carte tradusă la noi cu titlul de Megatendinte). Naisbitt constata că în societăţile foarte avansate tehnic apar fenomene surprinzătoare. Ori de cîte ori – afirma el – o nouă tehnologie este introdusă în societate, apare un răspuns uman (high touch) cu funcţie de echilibrare. Înaltei tehnologii îi corespunde întotdeauna o înaltă reacţie”, compensatorie. Cu cît prima este mai înaltă cu atît mai puternic este răspunsul, reacţia. De pildă, nevoia tot mai mare a oamenilor de a fi împreună cu alţi oameni. Un exemplu emblematic în acest sens ar fi discoteca (hi-tech/hi-touch). Sau – putem adăuga – E-mail-ul şi Internet-ul, care dezvoltă pofta de conversaţie (chiar cu necunoscuţi).

Literatura ca high touch

Dacă Naisbitt are dreptate, şi nu Edgar Morin, atunci înseamnă că, odată cu accelerarea progresului tehnic, rolul literaturii nu numai că nu se va estompa, aşa cum cred apocalipticii vremurilor noastre, ci, dimpotrivă. Cu cît tehnica va fi mai înaltă, literatura va fi, compensatoriu, mai... înalt umană. Ceea ce se şi întîmplă deja, nu? O fi ea tehnica „alienantă”, dar e o evidenţă că literaturii abstracte, impersonale, constructului de cuvinte îi ia locul tot mai mult o literatură personalistă, antropocentrică, „neo-romantică” (centrată pe Eu şi neexcluzînd Witz-ul). Modernismului posomorît şi pesimist, cu poezia lui golită de „răspuns uman”, îi ia locul o postmodernitate integratoare, sofisticată şi simplă, intelectuală şi bazic umană în acelaşi timp. Lumea se schimbă în jurul nostru pe zi ce trece. Cum ar putea să stea pe loc literatura? În contexte noi, marile ei teme cer o continuă regîndire. Timpul, spaţiul, universul, viaţa şi moartea sînt mistere tot mai mari cu cît aflăm mai multe despre ele. Tehnica nu spulberă „a lumii taină”, ci dimpotrivă, cantitatea ei de necunoscut, de „taină” e tot mai mare şi, poate pentru prima dată, chiar omul cel mai inteligent e depăşit de ceea ce se întîmplă în jurul lui. Ar mai putea oare cineva astăzi să scrie o De rerum natura contemporană? Poate că temerarul ar începe poemul nu ca Lucreţiu cu triumful lui Epicur, ci cu al lui Einstein şi nu despre atomi ar vorbi, ci despre fractali sau „catastrofe” şi nu despre „simulacrele” din somn sau cele „naturale”, ci despre simulacrele maşinăriilor. Dar, asta, sînt sigură, ar păstra-n urzeală „elogiul poeziei” (chiar de-ar suna a-njurătură!).

În epoca fascinantă a computerului, a realităţii virtuale, literatura nu va fi, cum ar crede cineva, nici mai „mediatică”, nici ştiinţifico-fantastică şi nici divertisment. Nimic nu-i va lua locul, nici simularea pe computer, nici televizorul, nici „echipamentul” sortit senzaţiilor tari (din care-avem/au alţii deocamdată doar casca şi manuşa). Concurenţa marilor tentaţii tehnico-simpatice nu va fi decît un necesar stimulent creativ. Şi asta pentru că, aşa ca întotdeauna (şi altfel mereu), cărţile vor oferi ceea ce omul pare să piardă cu adevărat odată cu expansiunea tehnologiei (fie ea şi „înaltă”). Adică interioritatea. În epoca noastră retinală (ca să folosesc un cuvînt al lui Marcel Duchamp), a consumului de imagine, a vitezei imaginii şi informaţiei, literatura este şi cred că va fi tot mai mult intensitate, emoţie, subiectivitate – pe fondul unei regîndiri a naturii lucrurilor. Literatul trebuie să fie un om tot mai complicat şi tot mai natural, tot mai inteligent şi tot mai copilăros – sau nu va fi deloc. Hi-tech/hi-touch...

Key visual Tur public larg 28 ian jpeg
Open Hearts for Ukraine
Primul tur ghidat al monumentelor create de 24 de tineri refugiați din Ucraina în patru muzee din București
protectieficat (2) jpg
În ce fel își pun amprenta asupra sănătății tale ospățurile de sărbători și ce te-ar putea ajuta să-ți recapeți starea de bine
În fiecare an, mesele de sărbători duc la o creștere a numărului de cazuri de anumite afecțiuni, riscurile mai mari fiind mai ales pentru persoanele a căror stare de sănătate este deja fragilă.
bo popescu4 jpg
de fiecare dată vine iarna
pentru că de fiecare dată vine iarna  cînd avem nevoie de emoții
curs de programare (1) jpg
Cel mai bun curs de programare NU e un curs. Obții primul job în 8 luni, garantat!
O ofertă de nerefuzat, pe care nu o vei mai întîlni în cazul niciunui alt curs de programare.
poster Spoken Word Sessions 15 01 png
SWORDS: Ronin Terente și Lena Chilari în dialog cu Cosmin Perța
Seria de evenimente SWORDS - Spoken Word Sessions continuă la început de an cu doi perfomeri din Republica Moldova.
blonde woman blogger is showing how make up use cosmetics jpg
La ce să fii atentă atunci cînd îți alegi produsele pentru machiaj
Produsele cosmetice au rol foarte important, pe lîngă faptul că ele ajută la conturarea trăsăturilor feței, ele ajută și la regenerarea pielii.
hanorace dama(1) jpg
Hanorace cu glugă fără fermoar pentru femei la modă
Se pare că a decide ce hanorace pentru femei ar trebui să fie în garderoba noastră pare ușor.
IMG 8731 1 jpg
Coșurile cadou, darurile care nu se demodează, indiferent de ocazie!
În primul rînd, coșurile cadou aduc nu unul, ci mai multe bucurii laolaltă. Cînd alegi un coș cadou, nu optezi pentru simple obiecte, ci oferi, de fapt, experiențe memorabile!
infinitul intr o trestie png
vizual toni grecu jpg
Serile Enayati Medical City, ediția a III-a: Terapia rîsului, discuție cu Sever Voinescu și Toni Grecu
Serile Enayati Medical City continuă în 7 decembrie 2022, începînd cu ora 19.00 în cadrul Enayati Medical City!
poster Tess Parks 3 12 jpg
Recomandări de week-end
Artista canadiană Tess Parks concertează în premieră la București.
pre ul uniswap cand este cel mai bun moment sa cumperi uni  dilemaveche png
Prețul Uniswap: Cînd este cel mai bun moment să cumperi UNI?
Pur și simplu cumperi monede cînd prețul Uniswap este scăzut și le vinzi cînd prețul este ridicat.
dylan gillis KdeqA3aTnBY unsplash jpg
Scurt ghid despre cultura și structura organizațională
Construirea unei culturi și structuri organizaționale sănătoase și pozitive nu este o sarcină ușoara, dar orice organizație o poate realiza.
floraria online bloomeria livrare flori jpg
Ești o persoană creativă și pasionată de beauty Vezi ce job ți se potrivește! jpg
Proiectul Open Museums Open Hearts jpg
„Rădăcini și visuri” ale tinerilor din Ucraina
De joi, 27 octombrie, pînă la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vîrstă cuprinsă între 15-18 ani sînt invitați să participe la etapa a doua a proiectului Open Museums Open Hearts.
Red Bull Dance Your Style 2022 (1) jpg
16 dintre cei mai buni dansatori români se duelează pentru un loc în Finala Mondială din Africa de Sud
O demonstrație în forță, de o energie molipsitoare, Red Bull Dance Your Style este o competiție internațională de all-styles street-dance, cu evenimente în peste 30 de țări.
Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o Casa   Bucuresti 15 octombrie 2022 (17) jpg
Soluții pentru problemele de patrimoniu, indentificate în Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
La finalul săptămînii trecute, la București, timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni de masterclass, arhitecți, specialiști și profesioniști implicați în restaurarea și valorificarea caselor istorice au luat parte la Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.
pexels ylanite koppens 744969 jpg
Sugestii de cadouri care pot fi oferite angajaților
Ești om de afaceri, ceea ce înseamnă că ești conștient că fără dedicarea, experiența și profesionalismul salariaților tăi, firma ar fi avut destul de mult de suferit.
Vizual Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o casa 15 octombrie 2022 jpg
Valorizarea clădirilor istorice, în centrul primului Masterclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Cine ascultă o casă?”, proiectul care își propune să ofere exemple de bune practici de la cei care „au ascultat o clădire” în beneficiul comunității și al protejării clădirilor istorice, invită experții, autoritățile și pe toți cei interesați de patrimoniu pentru o zi de Masterclass, în București.
 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).
Scoala de la Piscu la Premiile Europa Nostra 2022 (1) jpg
Premiu Europa Nostra 2022 acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu
Luni, pe 26 septembrie, în clădirea Operei de Stat din Praga, a avut loc ceremonia de acordare a distincțiilor European Heritage Awards, organizată de Comisia Europeană și Europa Nostra în cinstea cîștigătorilor Europa Nostra Awards 2022.
NEI jpg
NEC: Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est
Colegiul Noua Europă-Institut de Studii Avansate (NEC) vă invită la workshop-ul „Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est. Continuitate și transformări istorice”, care va avea loc miercuri, 28 septembrie 2022, ora 9:30, în sala de conferințe a Colegiului.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 11 25 55 (2) jpeg
Bucharest International Film Festival 2022: Secțiunea Panorama aduce filme în premieră în România
Bucharest International Film Festival este cel mai longeviv și singurul festival de film din București cu o competiție internațională dedicată lungmetrajului. Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.