“De n-ai da cu suliman, nu ți-ar face pielea un ban”

28 iulie 2010
“De n ai da cu suliman, nu ți ar face pielea un ban” jpeg

(Apărut în Dilema, nr. 94/2005)

Tatuaje

În 1973 etnologul Petru Caraman a finalizat un studiu privind Tatuajul la români (Studii de folclor, II, Editura Minerva, 1988). Caraman porneşte cercetarea din secolul al V-lea î.e.n., de la cele mai vechi atestări de tatuare la traco-geţi (Herodot, Cicero, Strabon etc.). În partea a doua a studiului, etnologul analizează practica românilor de a se tatua în Evul Mediu, aşa cum a supravieţuit prin ecouri în diverse manifestări folclorice. Concluzia lui Caraman este că în cultura română premodernă s-a perpetuat o arhaică tradiţie autohtonă a tatuajului ritual şi simbolic. O altă lucrare importantă în domeniu este cea a medicului legist Nicolae Minovici, Tatuajurile în România (1898). În teza sa de licenţă, Minovici analizează tipurile de tatuaje înregistrate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pe corpurile unor marginali şi excluşi (delincvenţi, prostituate, vagabonzi etc.). De data aceasta este vorba de o modă importată, adusă de vaporeni, cu multe subiecte erotice sau obscene.

Proteze

O istorie a protezelor la români ar trebui să se refere şi la Letopiseţul lui Neculce. "Grecul ţărigrădean" - Dumitraşcu Vodă - era "bătrîn şi curvar". Pe la 1685, cu toate că "dinţi în gură n-avea", el se afişa în public cu o ţiitoare "tînără şi frumoasă şi plină de suleiman", şi "o purta în vedeală între toată boierimea, de-o ţinea în braţi, de-o săruta". Vrînd să-l prezinte decrepit, Neculce îi descrie proteza dentară: "Dimineaţa şdinţiiţ îi înclia, de-i punea în gură, iar sara îi desclia cu încrop şi-i punea pe masă". Un domnitor cu astfel de carenţe fizice şi morale nu putea decît să ducă ţara de rîpă: "Oh! oh! oh! - se vaită cronicarul -, săracă ţară a Moldovei, ce nărocire de stăpîni c-aceştia ai avut!".

Tot Neculce descrie "noul nas" al Spătarului Milescu, după ce în 1667 Ştefăniţă Vodă i-l tăiase "cu hamgeriul lui din brîu", pentru înaltă trădare. Un vechi obicei bizantin de stigmatizare a delincvenţilor, dar şi a adversarilor politici. "După acee, Nicolai Cîrnul au fugit în Ţara Nemţească şi au găsit acolo un doftor, de-i tot slobodzia sîngele din obraz şi-l boţia la nas, şi aşa din dzi în dzi sîngele să închega, de i-au crescut nasul la loc, de s-au tămăduit." "Se mai văd şi astăzi semnele", observa în 1671 grecul Konstantin Kristof la Moscova. "Numai de abia s-au fost cunoscut nasul cel tăiat", nota la rîndul său Neculce. La viaţa lui, Milescu a avut privilegiul să fie "scurtat de nas" de chiar domnitorul Moldovei şi "scurtat de barbă" de chiar ţarul Rusiei, Petru cel Mare: "Cînd s-a schimbat portul - scrie Neculce -, atunce sîngur împăratul i-au ras barba cu mîna lui". Pe la 1828, tot un fel de "doftor neamţ", de fapt un farmacist sas din Braşov, J.M. Honigberger, aflat în India, a prezentat un caz similar de stigmatizare a unui tîlhar. De asemenea, el a descris o operaţie de rinoplastie prin transplant de piele, "practicată de [vraci] hinduşi încă din timpurile cele mai îndepărtate ale Antichităţii": "Ei refăceau nasul folosind cuticule din regiunea frunţii, procedură care se păstrează şi acum" (35 de ani în Orient, ediţie Eugen Ciurtin, Editura Polirom, 2004, p. 154).

Lorniete

În ţările române ochelarii au pătruns mai ales la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. Ei nu sînt doar o proteză oculară, ci şi o marcă socio-culturală. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, în special bonjuriştii purtau lornietă - face-à-main - sau monoclu. Era epoca în care "ai noştri tineri" epatau "tombaterele", venind din Occident cu "geamu în ochi" (Ghimpele, 1874) sau cu "monoclu-n ochi" (Eminescu, Scrisoarea III, 1881). La sfîrşitul epocii fanariote postelnicul Andronache Zimbolici, ca să pară bonjurist, "apucă fracul, îşi lăsă favoriţi mari şi barbetă şi puse şi ochilari" (C. Negruzzi, Au mai păţit-o şi alţii, 1838). Venit la Iaşi, boiernaşul provinţial îşi cumpără "ochilari sau lornetă îndoită [pliantă] cu care se uită seara obrăzniceşte prin toate lojele teatrului" (C. Negruzzi, Fisiologia provinţialului, 1840). Răducanu Rosetti l-a provocat la duel pe Alexandru Mavrocordat pentru că acesta "îşi bătuse joc, la teatru, de ochelarii [lui Rosetti]". Şi Evghenii Oneghin, "un dandy londonez la strai", din Petersburg-ul anilor 1820, scandaliza publicul de teatru scrutînd doamnele cu lornieta. Şi "poetul liric" Rică Venturiano era un dandy ("după port nu semăna a fi negustor"). El purta "giubenul în cap", "basmaua scoasă [la gît]", bastonul în mînă, ţigara în gură şi "sticlele-n ochi", cu care "se zgîia" ostentativ la cucoanele venite la "comèdiile nemţeşti". "Monoclul, lornionul, ochelarii au o funcţie precisă" în arsenalul unui dandy, constată Adriana Babeţi (Dandysmul, Editura Polirom, 2004, p. 231).

Sulimanuri

Cu "pămătufuri şi badanale", cu "pomezi, suleimanuri şi dresuri de obraz" (păstrate în "gavanoase", ţinute în "besactea"), cucoanele românce îşi încondeiau sprîncenele (groase şi îmbinate), îşi făceau benghiuri, murse şi aluniţe false, îşi puneau nasul "în talgere cu apă rece să se disroşească", îşi boiau obrajii cu roşu şi părul cu negru (Alecsandri, Chiriţa în Iaşi). Honigberger a prezentat comparativ reţetele de vopsire a părului (la bărbaţi!) în Orient şi Europa (p. 252). N. Filimon a scris pagini antologice despre "toaleta elegantelor din timpii domnilor fanarioţi" (Ciocoii vechi...). Poetul afemeiat C. Conachi avea toate motivele să se întrebe: "Pentru ce îţi ungi, femeie, faţa cu atîta ghileală / Şi îţi muruieşti obrazul cu băcan şi cu văpsală? / Şi de ce ţ-încingi grumazul cu petre strălucitoare / Şi îţi umezăşti zulufii cu ape mirositoare?". Povaţa moralizatoare a poetului işlicar era previzibilă: "Lasă, dar, făţărnicia ş-a obrazului schimbare, / Căci frumusăţa firească robeşte pre om mai tare". P. Vasici a pus problema din perspectivă medicală: "Sulimanele sînt toate stricăcioase". Pamfile şi Lupescu (Cromatica poporului român, 1914) au cercetat tradiţia populară a fardării. "De n-ai da cu suliman, / Nu ţi-ar face pielea un ban."

Tinerii farmazoni nu se lăsau nici ei mai prejos. În camera de student de la Harkov a lui Hasdeu, "cărţile, hărţile şi creioanele" stăteau de-a valma "în societatea borcanelor de pomadă, parfumurilor, periilor, pieptenelor etc." Trusa de înfrumuseţare masculină a lui Evghenii Oneghin era mai completă şi mai ordonată: "Parfumuri, pieptănuşe, pile / Şi forfecuţe mult utile. / Şi zeci de perii-ntr-un dulap: / De dinţi, de unghii şi de cap". Apar şi diferenţe de Volksgeist. Conform legendei, ungurul primeşte la începutul lumii, de la Dumnezeu, răşină să-şi facă "sfîrcuri la mustăţi". Românul e sfătuit dimpotrivă: "Mustaţea nu-ţi răsuci / Des cu degitile tale" (Naum Rîmniceanu, cca 1800).

Peruci & frizuri

Dintre domnitorii români, se pare că doar Dimitrie Cantemir a purtat perucă pudrată, cu părul ondulat "cu drotul" (germ. draht = sîrmă), ca un prinţ occidental. În rest, din fresce ne privesc voievozi cu păr buclat "cu fierul", de la Mircea cel Bătrîn la Neagoe Basarab.

Părul despletit al femeilor are o puternică încărcătură erotică. O dată căsătorite, ca să nu ispitească alţi bărbaţi, femeile tradiţionale (inclusiv ţărăncile din România) îşi purtau părul împletit sau ascuns sub basma. La evreii ortodocşi regula era şi mai drastică: părul evreicelor măritate era tăiat complet şi înlocuit cu o perucă. La limită, şi peruca este o proteză.

La sfîrşitul secolului al XVIII-lea, purtarea de păr străin (meşe, zulufi, "scîrlionţi", "blonduri", peruci) era, dimpotrivă, un semn de cochetărie şi de frivolitate erotică, pentru că îmbogăţea podoaba capilară. Urmează un exemplu de falocraţie la 1800 şi de luptă (corp la corp) pentru drepturile femeii. Un român din Braşov explică judecătorului că s-a despărţit de nevastă-sa pentru că, punîndu-şi "păr străin în cap", nu se poartă "după cum iaste rînduit": "Nici în gînd n-am avut ca să vie [Maria] la mine acasă cu frizuri. Aşadar, i-am zis: Ťcu frizurul acesta şi cu părul străin în cap la ce ai venit?ť şi atuncea i-am zis: Ťdezbracă-te şi îţi strică frizurul acestať. Şi dumneaei au răspuns cu gura mare că Ťdumneata n-ai ce-mi porunci la frizurul meuť. M-am mîniat şi eu la vorbele acestea şi am apucat-o de păr şi am pus-o jos şi am scos federmeserul [cuţit de ascuţit pana de scris] şi i-am tăiat părul şi am ajuns-o cu federmeserul la degete, aşişderea şi la cap şi i-am dat şi vreo cîţiva pumni şi, după ce i-am tăiat părul, am lăsat-o în voie şi s-au dus" (Alexianu, Mode şi veşminte din trecut, II, Editura Meridiane, 1987, p. 231). În epocă, jupănesele românce comandau peruci anume de la peruchierii nemţi "de peste munţi", din Braşov şi Sibiu. Abia în 1816 sînt atestaţi "perucaşi" în Bucureşti.

Nil nove sub sole. Cu 18 secole înainte de bătaia descrisă mai sus, Ovidiu compunea la Tomis un capitol întreg "Despre frizuri" în Ars amandi: "Nu voi putea număra numeroasele voastre tertipuri / De a vă friza uimitor. Moda le schimbă mereu / Orice femeie de rînd, folosind elixire germane / Părul cărunt va putea să şi-l vopsească din nou / Ba uneori va plăti cu arginţi o superbă perucă / (Capul desigur e-al ei - părul e însă străin)".

Fragment dintr-o cercetare realizată în cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române, intitulată Mentalităţi, Mode şi Moravuri. Societatea românească în tranziţie (1774-1866).

protectieficat (2) jpg
În ce fel își pun amprenta asupra sănătății tale ospățurile de sărbători și ce te-ar putea ajuta să-ți recapeți starea de bine
În fiecare an, mesele de sărbători duc la o creștere a numărului de cazuri de anumite afecțiuni, riscurile mai mari fiind mai ales pentru persoanele a căror stare de sănătate este deja fragilă.
Key visual Tur public larg 28 ian jpeg
Open Hearts for Ukraine
Primul tur ghidat al monumentelor create de 24 de tineri refugiați din Ucraina în patru muzee din București
bo popescu4 jpg
de fiecare dată vine iarna
pentru că de fiecare dată vine iarna  cînd avem nevoie de emoții
curs de programare (1) jpg
Cel mai bun curs de programare NU e un curs. Obții primul job în 8 luni, garantat!
O ofertă de nerefuzat, pe care nu o vei mai întîlni în cazul niciunui alt curs de programare.
poster Spoken Word Sessions 15 01 png
SWORDS: Ronin Terente și Lena Chilari în dialog cu Cosmin Perța
Seria de evenimente SWORDS - Spoken Word Sessions continuă la început de an cu doi perfomeri din Republica Moldova.
blonde woman blogger is showing how make up use cosmetics jpg
La ce să fii atentă atunci cînd îți alegi produsele pentru machiaj
Produsele cosmetice au rol foarte important, pe lîngă faptul că ele ajută la conturarea trăsăturilor feței, ele ajută și la regenerarea pielii.
hanorace dama(1) jpg
Hanorace cu glugă fără fermoar pentru femei la modă
Se pare că a decide ce hanorace pentru femei ar trebui să fie în garderoba noastră pare ușor.
IMG 8731 1 jpg
Coșurile cadou, darurile care nu se demodează, indiferent de ocazie!
În primul rînd, coșurile cadou aduc nu unul, ci mai multe bucurii laolaltă. Cînd alegi un coș cadou, nu optezi pentru simple obiecte, ci oferi, de fapt, experiențe memorabile!
infinitul intr o trestie png
vizual toni grecu jpg
Serile Enayati Medical City, ediția a III-a: Terapia rîsului, discuție cu Sever Voinescu și Toni Grecu
Serile Enayati Medical City continuă în 7 decembrie 2022, începînd cu ora 19.00 în cadrul Enayati Medical City!
poster Tess Parks 3 12 jpg
Recomandări de week-end
Artista canadiană Tess Parks concertează în premieră la București.
pre ul uniswap cand este cel mai bun moment sa cumperi uni  dilemaveche png
Prețul Uniswap: Cînd este cel mai bun moment să cumperi UNI?
Pur și simplu cumperi monede cînd prețul Uniswap este scăzut și le vinzi cînd prețul este ridicat.
dylan gillis KdeqA3aTnBY unsplash jpg
Scurt ghid despre cultura și structura organizațională
Construirea unei culturi și structuri organizaționale sănătoase și pozitive nu este o sarcină ușoara, dar orice organizație o poate realiza.
floraria online bloomeria livrare flori jpg
Ești o persoană creativă și pasionată de beauty Vezi ce job ți se potrivește! jpg
Proiectul Open Museums Open Hearts jpg
„Rădăcini și visuri” ale tinerilor din Ucraina
De joi, 27 octombrie, pînă la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vîrstă cuprinsă între 15-18 ani sînt invitați să participe la etapa a doua a proiectului Open Museums Open Hearts.
Red Bull Dance Your Style 2022 (1) jpg
16 dintre cei mai buni dansatori români se duelează pentru un loc în Finala Mondială din Africa de Sud
O demonstrație în forță, de o energie molipsitoare, Red Bull Dance Your Style este o competiție internațională de all-styles street-dance, cu evenimente în peste 30 de țări.
Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o Casa   Bucuresti 15 octombrie 2022 (17) jpg
Soluții pentru problemele de patrimoniu, indentificate în Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
La finalul săptămînii trecute, la București, timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni de masterclass, arhitecți, specialiști și profesioniști implicați în restaurarea și valorificarea caselor istorice au luat parte la Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.
pexels ylanite koppens 744969 jpg
Sugestii de cadouri care pot fi oferite angajaților
Ești om de afaceri, ceea ce înseamnă că ești conștient că fără dedicarea, experiența și profesionalismul salariaților tăi, firma ar fi avut destul de mult de suferit.
Vizual Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o casa 15 octombrie 2022 jpg
Valorizarea clădirilor istorice, în centrul primului Masterclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Cine ascultă o casă?”, proiectul care își propune să ofere exemple de bune practici de la cei care „au ascultat o clădire” în beneficiul comunității și al protejării clădirilor istorice, invită experții, autoritățile și pe toți cei interesați de patrimoniu pentru o zi de Masterclass, în București.
 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).
Scoala de la Piscu la Premiile Europa Nostra 2022 (1) jpg
Premiu Europa Nostra 2022 acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu
Luni, pe 26 septembrie, în clădirea Operei de Stat din Praga, a avut loc ceremonia de acordare a distincțiilor European Heritage Awards, organizată de Comisia Europeană și Europa Nostra în cinstea cîștigătorilor Europa Nostra Awards 2022.
NEI jpg
NEC: Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est
Colegiul Noua Europă-Institut de Studii Avansate (NEC) vă invită la workshop-ul „Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est. Continuitate și transformări istorice”, care va avea loc miercuri, 28 septembrie 2022, ora 9:30, în sala de conferințe a Colegiului.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 11 25 55 (2) jpeg
Bucharest International Film Festival 2022: Secțiunea Panorama aduce filme în premieră în România
Bucharest International Film Festival este cel mai longeviv și singurul festival de film din București cu o competiție internațională dedicată lungmetrajului. Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.