Ce se mai poartă la Paris în primăvara asta

4 aprilie 2013
Am întîlnit germani fericiţi (dar nu ştiu dacă toţi erau nemţi!) jpeg

Ce potriveală! Aceasta se întîmplă să fie cea de-a 600-a poveste ce vede foşnetul unei pagini din Dilema! Trecut-au anii, consumatu-s-au atîtea evenimente, oameni sau polemici, dar un lucru rămîne nesmintit: în prima poveste suprapusă pe care o publicam aici (pe la începutul verii lui 1998), era vorba despre gîlceava unor intelectuali cu lumea – iară acum, 15 ani şi 600 de poveşti mai tîrziu, dacă aş vrea, tot despre aşa ceva aş vorbi: despre gîlceava unor intelectuali! Pentru că, ce-ar fi Parisul fără românii care să se-mpungă pe-acolo?!

Dar uite că nu vreau! Prefer să vă scriu despre sentimentul cosmopolit al fiinţei flanînd pe marile bulevarde... Să vă povestesc despre vitrinele librăriilor... Şi despre un Salon du Livre a cărui invitată de onoare România fuse. Da, da, cunosc: vreo cîţiva cititori ai acestor rînduri (precum Matei Martin – veţi spune) aşteaptă să afle, din modestele mele cuvinte, cam ce mai poartă în primăvara asta franţuzoaicele – fie ele mai tinerele sau mai puţin studente. Doar că eu, oripilat de atîta frivolitate expectativă, nu-s tentat să dau curs acestor divagaţii. Nu, nu şi nu! Nici un cuvînt despre ce poartă anul acesta pariziencele!

Pentru că am observat, în rîndurile unor amici, o ispită de a împărţi activitatea ICR-ului în epoci distincte – un fel de „era noastră” vs „înaintea erei noastre” –, voi face precizarea că mi-a fost dat să ajung la acest Salon (şi, implicit, la ICR Paris) şi în l’ancien régime, şi sub noua conducere. Fiind în aceleaşi relaţii şi cu fostul director, ca şi cu actualul – decente, zic eu –, nu pot decît repeta o banalitate pe care toţi o spunem, dar n-o aplicăm: personalizarea instituţiilor noastre este semn de imaturitate. Da, uneori, „omul sfinţeşte locul”; sau un şef poate fi mai bun decît altul; sau unul are şansa unui buget mai mare etc. Dar locul/instituţia va fi zdravăn/ă abia atunci cînd va funcţiona mulţumitor, indiferent de cine o conduce. Şi, intersectîndu-mă eu cu ICR-ul încă de pe cînd era Fundaţie, am, mai curînd, motive de optimism.

...Nu, nu şi nu! V-am spus să nu mai insistaţi! Nu-l mai împingeţi în faţă pe Matei Martin, că degeaba: tot nu am de gînd să comentez despre ce poartă în primăvara asta pariziencele! Am zis!

Cum fu la Salonul de carte de la Paris (2)

Revin, aşadar: ca şi în alţi ani, am fost iar impresionat de strădania unor angajate/angajaţi ai ICR-ului de a face cît de cît ordine într-un nod de probleme – umane sau tehnice – pe care participarea la un astfel de bairam intelectual le presupune. Şi, pentru că tot avem farmecul de a fi latini şi levantini în ceea ce priveşte iasca supărărilor noastre interne, trebuia să se producă şi această întîlnire de gradul III între invitaţia de la Paris – cartea românească, oaspete de onoare – şi neliniştea de-acasă. Nu-mi permit să spun cine are dreptate şi cine nu. Ci doar voi spune că de mult n-am mai trăit asemenea bucurii: precum cea din clipa în care, lăsîndu-mă eu purtat de sunetul paşilor ce-mi mîngîiau asfaltul pe Blv. Saint Germain şi privind în jur la ce mai poartă anul ăsta franţuzoai... rectific... Şi privind în jur la ce rase de cîini mai sînt scoase la plimbare, numai ce văd în vitrina unei librării... Nu una... nu două... ci vreo 29 de titluri româneşti: de la compendii de istorie, pînă la romane, de la clasici, pînă la romancieri din generaţia Polirom. Mai fac şapte paşi, dau în Blv. Saint Michel... iar priveam la ce mai poartă în primăvara asta franţu... pardon!... Şi priveam în zare la coroana neînfrunzită a pomilor din Jardin de Luxembourg, cînd... Ce să vezi?... Altă librărie... Altă vitrină... Alte şi alte (şi parţial aceleaşi) cărţi de autori români.

Sau: în pavilionul românesc din Salon, doar ce vorbeam ceva cu distinsul Basarab Nicolaescu (voi reveni la persoana sa; imaginaţi-vă, mi-a prezentat-o pe Afrodita! – detalii săptămîna viitoare) şi numai ce văd apropiindu-se de noi un individ cam francez – după vorbă – şi cam abţiguit – după mirosul respiraţiei şi după vinişoarele mov din obraji. Şi ce zice acest din urmă domn: „Cumva autorul Teodorovici este pe-aici? I-am citit o carte şi mi-ar face plăcere să-l cunosc.” Cum Lucian Dan T. era pe-acolo, sper că s-au întîlnit. Sau: numărul mare de oameni veniţi şi dimineaţa – în sala mare a ICR-ului – şi seara, la Salon, la prezentarea pe care Principele Radu a făcut-o unor volume dedicate Regelui Mihai şi Reginei Ana.

Cum spuneam, iată ce s-a purtat în primăvara asta la Paris: ceva incidente de orgolii de Bucarest şi o mare curiozitate franţuzească la adresa literelor româneşti. Din punctul meu de vedere, a doua e mai importantă.

...Iar în privinţa pantalonilor negri sau gri, scurţi de pînă-n genunchi, pe care-i poartă pariziencele peste ciorapi în astă primăvară, nu mai daţi vina pe Matei Martin – a fost şi el la Salon, şi ştia deja! (va urma) 

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.