Ce sărbătorim astăzi

1 decembrie 2017
Ce sărbătorim astăzi jpeg

Astăzi este Ziua Naţională a României, o zi în care sentimentele cele mai fierbinţi vor emana de-a lungul şi de-a latul ţării ca nişte aburi, manifestîndu-se, prin patosul oratoric al unora, în maxima lor efervescenţă creatoare. Se vor reitera, cu această ocazie, multe clişee, din care vor răzbate iubirea faţă de patrie, mîndria de a fi român, plăcerea de a afişa fotografii de efect în costumul naţional şi dorinţa ca, în această zi specială, să fie lăsată deoparte politica, deşi aluziile sau chiar trimiterile directe la corupţie şi politicieni corupţi vor fi numeroase.

Se vor rosti citate elocvente aparţinînd marilor figuri istorice ale naţiunii, se vor auzi discursuri sobre care vor plictisi pe cei mai mulţi, se vor depune coroane de flori, iar parada militară va lua, ca de fiecare dată, ochii celor mici, care vor flutura extaziaţi steguleţe tricolore ce vor fi imortalizate la televizor de către nenea reporter în reportaje amuzante, în care copii de 5-6 ani vor fi întrebaţi dacă le-a plăcut ce au văzut, dacă au venit cu tati sau bunicul şi dacă ştiu ce se sărbătoreşte în această zi. Se vor relua aceleaşi idei expirate care vor accentua cu năduf patriotic că, din banii pe parada militară, s-ar fi putut cumpăra aparatură modernă pentru o maternitate şi vor apărea aceleaşi glumiţe referitoare la tehnica militară, care e aşa şi pe dincolo, cu corolarul că ruşii, numai să strănute, şi ne vor face praf şi pulbere.

Da, vor fi multe clişee ce se vor repeta. Însă, peste toate, va pluti o vagă emoţie, băltită prin oala cu sarmale şi paharele cu vin, că aparţinem unei comunităţi care, de-a lungul mileniilor, şi-a conturat o identitate naţională fermă şi un destin istoric aparte, în ciuda dispunerii geografice nefavorabile care, nu-i aşa, ne-a plasat la „confluenţa intereselor marilor imperii”, iar pentru cîteva ore, cel puţin, românul, hrănit cu optimismul şi exultarea specifice acestei zile, va avea impresia că ideea de dreptate, moralitate şi echitate socială va triumfa în ţara lui şi că ea se va preschimba într-o fortăreaţă a minţii şi spiritului românesc.

Cum inclusiv ce am scris pînă acum va fi spus, sub o formă sau alta, de către alţii, mai departe voi renunţa a mai face comentarii pe marginea semnificaţiei acestei zile şi vă voi prezenta cîteva persoane anonime, despre care rareori veţi citi undeva, dar care au fost, cînd România a făcut apel la ei, românii de care ţara a avut nevoie.

Ion Dobran

General-locotenentul (rtr.) Ion Dobran, în vîrstă de 98 de ani, este singurul pilot rămas în viață care a participat la cel de-al Doilea Război Mondial.

A fost comandantul Escadrilei 48 Vînătoare (albastră) din Grupul 9 Vînătoare. A participat la 340 de misiuni, 74 de lupte aeriene și a avut 8 victorii aeriene confirmate, 2 probabile și un avion distrus la sol. A fost doborît de trei ori, scăpînd cu viaţă fără răni grave.

Pe front, a participat în perioadele aprilie 1942 – august 1943 și octombrie 1943 – mai 1945, la Mariupol, luptînd împotriva aviației rusești, la Ploiești, luptînd împotriva aviației de bombardament americane, şi în Cehoslovacia, luptînd împotriva Germaniei.

A fost îndepărtat din Armată în 1952 pe motiv că tatăl soției, fiind profesor de matematică și autor de manuale, a fost considerat burghez.

Damian Ursulescu

Plt (rtr.) Damian Ursulescu, în vîrstă de 95 de ani, ultimul veteran de război participant pe front cu Regimentul 5 Roşiori – Instrucţie Lugoj, a fost mitralior, rănit de două ori, fiind decorat atît de români, cît şi de sovietici.

Mare parte din viața sa, a locuit într-un sătuc de la poalele munților Poiana Ruscă – Fărășești, județul Timiș, şi s-a ocupat de creșterea animalelor. Damianl Damian este văduv de mulți ani, are 2 copii, 5 nepoți și mai mulți strănepoți și stră-strănepoți!

Va fi avansat la gradul onorific de sublocotenent în retragere, de Ziua Naţională a României.

Ştefan Grosu

Sublocotenent (rtr.) Grosu Ştefan, în vîrstă de 96 de ani,  a plecat pe front în ianuarie 1944, încorporat servant la tun în Regimentul 3 Artilerie Antitanc de la Brăila, cu care a ajuns pînă în Cehoslovacia, la Brno. Mergeau şi 40 de kilometri pe noapte pentru ca ziua sa poată staţiona, pîndind blindatele inamice.

„În vreme de război mîncam arpacaș, eram echipați doar cu veston și pantalon, fără nimic pe dedesubt și nu ne spălam cu lunile.”

Tunurile cu care luptau erau trase de cai, care, din cauza gerului, au murit pînă s-a terminat războiul. Cînd caii mureau, un soldat era numit să-i jupoaie pielea și să o păstreze. Mîncarea consta într-o singură pîinică pe zi. O împărțea în trei bucăți, dar de foame mînca tot pînă la prînz, apoi răbda. Uneori mai primeau de la săteni cîte o găleată de cartofi, pe care îi mîncau cruzi.

La terminarea războiului, s-a întors în România pe jos. În noiembrie 1945, a ajuns la unitatea din Brăila. Nu mai avea haine civile. A primit o pereche de pantaloni si un veston pătat de sînge.

În 1946, singur, fără un ban şi fără un acoperiş deasupra capului, a ajuns, printr-un unchi, la spitalul „Grigore Alexandrescu”, unde i s-a oferit un loc la aprovizionare. Apoi a fost paznic de noapte. La angajare avea doar patru clase primare absolvite, însă, dornic să înveţe, a mai urmat încă trei clase de şcoală şi a învăţat să fie ghipsier.

A fost căsătorit 58 de ani, însă de şapte ani e singur. Nu are copii, dar se descurcă. Merge să-şi plătească facturile, se plimbă, lucrează în grădina din faţa casei, citește cărți și se bucură de viață. Este sănătos, poate nu mai aude așa bine, dar nu e supărat. „Dacă nu mă doare nimic, de ce să mă plîng?”

Deși nu se duce la biserică, e convins că „Dumnezeu a fost mereu de partea lui!”

Mitel Panaite

Sergentul (rtr.) Mitel Panaite, în etate de 102 ani, a luptat la Stalingrad, în bătălia de la Cotul Donului, în care au pierit peste 150.000 de militari români. Alţi zeci de mii au fost luați prizonieri de război. Mitel Panaite a fost rănit de două ori, prima oară la Odessa, în 1941, cînd era aproape să moară din pricina unei schije de proiectil care i-a ratat la milimetru inima.

,,Cu nemții ne-am pornit... Dar la 23 august a fost o amăgire. Ne-au zis să trecem din armata nemțească și să ne dăm cu rușii, contra nemților. Și am trecut în partea rușilor. Cum era în dreapta, noi am trecut în partea cealaltă. Și au rămas acolo cai, căruță”, povestește bătrînul într-un articol din Libertatea. „A fost o amăgire acolo. Că rușii nu au mai ținut seama că noi sîntem cu dînșii. Ne-au luat prizonieri de pe drum.” Aşa a ajuns într-un lagăr din Siberia, unde a intrat cu 90 de kilograme și a ieșit cu 37.

Mitel Panaite a participat şi la Primul Război Mondial. Nu pe front. Avea un an cînd prima conflagrație mondială a început și trei ani cînd România a intrat ea. Dar a văzut o scenă de război. Una în care o femeie își ia adio de la soțul ei chemat la oaste.

,Am fost la primul război cu mama. Pentru tatăl meu. Și atunci s-a întîmplat că el ieșea din ogradă. Mama l-a tras deoparte pe tata, au vorbit, s-au pupat și asta a fost. Du-te acasă. Și el s-a suit înapoi și s-a dus. Și am luat parte la Primul Război Mondial. Copchiluț de 3 ani.”

Vasile Cociorvan

Sublocotenentul (rtr.) Vasile Cociorvan, în vîrstă de 100 de ani, s-a născut pe 25 noiembrie 1917, acum nici o săptămînă.

A fost încorporat la data de 20 octombrie 1940 şi, cu excepţia a două perioade, prima, cînd s-a îmbolnăvit grav de tifos exantematic, la trecerea Nistrului, iar a doua oară, cînd, în luptele de la Cotul Donului, a fost rănit la umăr  şi a trebuit să fie îngrijit într-un spital, a fost permanent pe front. După ce s-a însănătoşit, „m-am întors pe front, lîngă Odessa. La 23 august 1944 am plecat spre casă, dar ne-au prins rușii. Am plecat în prizonierat.”, spune într-un interviu din Libertatea.

A fost patru ani prizonier de război. L-au dus în lagărul de la Fălești, unde erau 17.000 de prizonieri, apoi a fost în Caucaz, unde, împreună cu ceilalţi deţinuţi, a construit cale ferată pînă în toamna lui 1948, cînd a fost eliberat. Restul vieţii a lucrat în agricultură. În 1949 s-a căsătorit cu Mădălina, cu care a avut opt copii, dintre care șapte sînt în viață. Are peste 30 de nepoți.

***

Acestea sînt cîteva poveşti foarte fragmentate – mult mai multe găsiţi în materialele lui Dragoş Sasu din Libertatea şi pe pagina de Facebook „Veteranii Armatei României” – ale unor români care şi-au iubit sincer ţara şi au dovedit acest fapt printr-un comportament demn şi, aş putea spune, totodată umil.

Nu au urlat în gura mare că sînt mîndri că sînt români, au îndurat mai multe decît vom îndura cei mai mulţi dintre noi şi şi-au făcut datoria faţă de România fără a se împăuna cu actele lor de eroism autentic şi fără a-şi asocia sentimentele faţă de ea printr-un hashtag cu iz patriotic.

Astăzi, rafinamentele tehnologice ale epocii în care trăim înlesnesc accesul la mijloace de comunicare mult mai eficiente. Cei pe care i-am menţionat, însă, sînt sigur, nici nu cunosc cum să folosească un telefon mobil. Nu mai spun să aibă pagină de Facebook. Ba, îndrăznesc să afirm, nici nu cred că au habar că sînt pomeniţi aici, fără a mai pune la socoteală că, date fiind vremurile excepţionale în care au trăit, nu se gîndesc că ceea ce au făcut ei merită respectul unei naţiuni.

Sînt oameni simpli, mare parte, dar ei definesc România adevărată pe care o cinstim astăzi. Mîine vor pieri şi va rămîne doar amintirea lor, amintire ce va fi pomenită numai în discursuri sforăitoare la care se plictisesc chiar şi cei care le rostesc. Vor pieri şi vom rămîne doar noi, noi, cei care locuim acum în România.

Iar mîine va fi o altă zi. O altă zi, cu alte griji şi aceleaşi probleme de ieri. Atunci, vom realiza – din nou –  că mai trebuie să şi trăim în această ţară. La fel de chinuit, pentru cei mai mulţi dintre români. Într-un prezent ce pare un lent interludiu pe spirala coborîtoare către un întuneric dens, urît mirositor.

Aşa că, începînd de a doua zi, vom stîrni iar pe Facebook şi pe bloguri nori de praf sterili şi dispute savante intense, dar neconcludente.

Însă România reală nu e cea de pe Facebook, şi nici de pe Instagram, aşa cum nici noi nu sîntem.

România reală e conştiinţa fiecăruia dintre noi, o conştiinţă în care, la ora actuală, sărăcia şi ignoranţa sînt elementele esenţiale ce dau coeziune societăţii. Iar pînă ce această conştiinţă însumată nu va încorpora, în sistemul său etic, valori în care mîndria de a fi român va însemna şi curajul de a sta drept, atunci cînd eşti singur, în faţa celui care comite o nedreptate, vom cinsti, pe 1 Decembrie, o Românie care este prea puţin ce trebuie să fie.

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Rațele alergătoare indiene, folosite în România în loc de pesticide: „Au curățat, într-o săptămână, 1.200 mp”
O tânără din Sibiu, designer de permacultură, a implementat mai multe proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru „combaterea dăunătorilor, de către unele familii sau restaurante care au dorit să producă, ecologic, alimente pe proprietățile lor”.
image
O modificare facială ar putea fi un semn de cancer pulmonar, spun pneumologii
Potrivit unui studiu din 2022, cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România,12.122 de pacienții fiind diagnosticați în fiecare an. De asemenea, tot el cauzează şi cele mai multe decese - 10.779 pe an.
image
Coreea de Nord spune că declarația nucleară emisă de China, Japonia și Coreea de Sud îi încalcă grav suveranitatea. „Este o bătaie de joc și o înșelătorie...”
Luni, după ce la Seul, în cadrul unui summit tripartit, China, Japonia și Coreea de Sud au discutat despre programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, Phenianul a anunțat că intenționează să lanseze un alt satelit de spionaj în zilele următoare.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.