Cazul Emil Hurezeanu

22 iulie 2016
Cazul Emil Hurezeanu jpeg
  • Emil Hurezeanu, Opera poetic─â, edi┼úie ├«ngrijit─â ┼či prefa┼úat─â de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45, 2016.

Apari┼úia ├«n cadrul (deja) impun─âtoarei colec┼úii Opera poetic─â de la editura Paralela 45 a scrierilor lui Emil Hurezeanu atrage aten┼úia asupra unui poet care, ├«n ciuda valorii sale certe ┼či recunoscute la un moment dat, ocup─â o pozi┼úie secundar─â ├«n panorama poeziei rom├óne┼čti de ast─âzi. Ion Bogdan Lefter crede c─â marginalizarea poetului Hurezeanu este un efect al prestigiului uria┼č al jurnalistului Hurezeanu. Nu m─â gr─âbesc s─â-i dau dreptate. P─ârerea mea este c─â dac─â ar fi continuat s─â publice literatur─â, profilul general al scriitorului nu ar fi avut dec├«t de c├«┼čtigat. Poetul ┼či-ar fi urmat calea ├«n paralel cu expunerea mediatic─â a jurnalistului.

Cartea de fa┼ú─â reune┼čte cele dou─â volume ale scriitorului: Lec┼úia de anatomie (1979) ┼či Ultimele, primele (1994). Edi┼úia mai include ┼či dou─â texte Din periodice, c├«teva M─ârturii, o Not─â biobibliografic─â, precum ┼či un dosar de Referin┼úe critice.

Dup─â p─ârerea mea (┼či nu numai), poezia lui Emil Hurezeanu se caracterizeaz─â printr-o frenezie a livrescului. Aceast─â materie de extrac┼úie cultural─â trece printr-un proces fin de sublimare ┼či devine o ┼úes─âtur─â elastic─â de natur─â s─â ├«mbrace forme insolite. Pentru acest poet realitatea este una mediat─â de cultur─â, iar func┼úionarea ei se afl─â ├«n leg─âtur─â cu o anumit─â simbolistic─â ce se cere decriptat─â. Chiar ┼či atunci c├«nd textele nu pornesc de la realitatea cultural─â clar determinat─â, dic┼úiunea versurilor creeaz─â impresia de univers liric suprasimbolizat. M─â refer la elegan┼úa ┼či ├«n─âl┼úimea rostirii poetice capabile s─â ├«nnobileze locurile comune: ÔÇ×Fericirea trupului ┼či a mi┼čc─ârii / St─â ├«ntre g├«nd ┼či gestul s─âu. / Gravitatea antic─â necinstind ad─âpostul pierdu┼úilor pe mare / E nelini┼čtea necuprinderii Corpului ├«n G├«nd. / Recuno┼čti oare ├«n plan┼ča de anatomie / Creierul omului privind / R─âsfr├«ngerea m├«inii, a pieptului, a privirii? / Mi-amintesc cum ar─âta acolo un monstru: acesta este modelul f─âr─â mi┼čcare / Este trupul singur cu sine. / La Pompei, pe str─âzi / R├«sul copiilor sf├«r┼čit ├«n mirare / E ceea ce numesc eu fericirea. / Nesf├«r┼čita fericire a trupului g├«nditÔÇŁ (ÔÇ×Peisaj cu g├«ndÔÇŁ).

Aceast─â intelectualizare a tot ce exist─â oblig─â cititorul la un efort hemeneutic ce-i aduce acestuia o cunoa┼čtere mai larg─â ┼či o percep┼úie mai acut─â a fenomenelor poetizate. Nu folosesc ├«nt├«mpl─âtor cuv├«ntul ÔÇ×fenomenÔÇŁ. Tonul maximal al poeziei lui Hurezeanu ├«mprumut─â lucrurilor m─ârunte aparen┼úa de ceremonial.  Un efect al intelectualiz─ârii este ┼či impresia de obiectivare a unor st─âri. Tr─âirea pare intermediat─â prin ceva care scap─â ├«n┼úelegerii imediate. Acest tip de poezie necesit─â recitire. Efectele lirice s├«nt uneori vizibile ├«ntr-un al doilea plan. Poemele condensate ┼či stratificate semantic au nevoie de o complinire de alt─â natur─â. E necesar─â o ÔÇ×pauz─â de respira┼úieÔÇŁ, care uneori ├«nt├«rzie s─â-┼či fac─â sim┼úit─â prezen┼úa. Nu se poate vorbi, totu┼či, de o supra├«nc─ârcare nociv─â demersului liric. Scriitorul st─âp├«ne┼čte bine limbajul ┼či, atunci c├«nd simte c─â e cazul, ├«ncearc─â ni┼čte efecte de detensionare a discursului: ÔÇ×T─âcerea ta ca un vers uitat / ├Än eclipsa tufelor de trandafiri s─âlbateci. / O sumbr─â dorin┼ú─â, totu┼či: / ├Änaintea unui cor de copii / Prin vitraliu, s─â revie seara / A doua zi / Precum m─ârturia nesigur─â a Magdalenei Bach / Soarele str─âlucea glorios ┼či netrebnicÔÇŁ. (ÔÇ×Echinoc┼úiuÔÇŁ).

Sec┼úiunea dedicat─â primului volum se ├«ncheie cu poemul Lec┼úia de anatomie a doctorului Barnard, un text de for┼ú─â, rezumativ, cvasi-epic. Pentru a nu rata lectura, cititorul trebuie s─â aib─â un anumit bagaj cultural. Hurezeanu e un poet incomod. ├Ä┼či provoac─â ├«n permanen┼ú─â cititorii ┼či ├«i oblig─â la o reflec┼úie participativ─â. Trebuie s─â intri ├«n poem, s─â-i ┼čtii strategiile de construc┼úie pentru a se evita pericolul opaciz─ârii semantice: ÔÇ×Desigur c├«teva cuvinte se cuvin ┼či unei clipe ├«nainte de moarte: / Doar prin boal─â s├«nul mamei va fi ca de fecioar─â. / S─â vedem: ┼čirul acestor orbi trece ├«ntre liniile albe / Ale propriilor bastoane. / Tr─âiesc pe seama lor ÔÇô lumina lor pierdut─â / Este lumina ochilor mei ├«n cre┼čtere. / Nu clipesc, o ultim─â privire, un r├«njet ÔÇô / Fotograful ├«mi arat─â pas─ârea mizerabil─â din bestiare / ┼×i s├«nt iar─â┼či, mam─â oarb─â, fiul t─âu f─âr─â chipÔÇŁ (ÔÇ×Lec┼úia de anatomie...ÔÇŁ). Am citat, iat─â, unele dintre cele mai bune ┼či mai rezistente versuri ale lui Hurezeanu.

Textele din Ultimele, primele s├«nt mai decongestionate. Ar fi mai pe gustul cititorului de azi. Livrescul se simte mai pu┼úin, tr─âirile s├«nt comunicate mai direct, iar frazarea poematic─â apare u┼čor simplificat─â. Exist─â ┼či aici, fire┼čte, texte complexe ┼či preten┼úioase (├«n sensul necesit─â┼úii amintitei lecturi participative). Exemplul cel mai concludent ├«l constituie poemul Declara┼úie de absen┼ú─â. Aici, virtuozitatea stilistic─â este dublat─â prin unele inser┼úii de natur─â social─â. Politicul (├«n ├«n┼úelesul s─âu ├«nalt) devine o prezen┼ú─â din ce ├«n ce mai pregnant─â. Esteticul nu-┼či mai este sie┼či suficient. Se simte necesitatea unei rostiri mai ap─âsate. Poezia cap─ât─â, astfel, un plus de pragmatism. ├Än cazul de fa┼ú─â, prin pragmatism ├«n┼úeleg o renun┼úare la m─â┼čtile retorice ├«n favoarea unei lucidit─â┼úi exprimate mai liber ┼či mai t─âios. Cultura, lecturile fac parte din via┼ú─â. A┼čadar, ele nu dispar, dar apar mai firesc, deloc ostentativ. Remarcabil ├«n acest sens este poemul Criteriul ubicuit─â┼úii (inspirat dintr-o conversa┼úie purtat─â la telefon cu Mircea Iv─ânescu). Memorabile s├«nt, dup─â p─ârere mea, texte precum Genera┼úia c├«┼čtigat─â, Femeia la treizeci de ani,  Adio la viziune ┼či, mai ales, Un vis al lumii de dincolo.

├Än concluzie, a┼č mai ad─âuga faptul c─â poezia lui Emil Hurezeanu (at├«t de restr├«ns─â cantitativ) ├«mi apare ca o metamorfoz─â ├«n doi timpi a unor elemente de sorginte modernist─â (livresc─â ┼či estetizant─â) ├«ntr-altele corespunz─âtoare unui postmodernism temperat. De┼či au trecut mul┼úi ani de la scrierea ultimelor poeme, nu este deloc exclus─â posibilitatea ca la un moment dat Emil Hurezeanu s─â revin─â la literatur─â. Dac─â o va face, acest lucru nu va r─âm├«ne, cu siguran┼ú─â, neobservat.

╚śerban Axinte  este scriitor ╚Öi cercet─âtor ╚Ötiin╚Ťific la Institutul de Filologie Rom├ón─â ÔÇ×A. PhilippideÔÇŁ al Academiei Rom├óne, Filiala Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Gabriela Adame╚Öteanu. Monografie, antologie comentat─â, receptare critic─â, Editura Tracus Arte, 2015.

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.