Jan Akkerman Band va concerta la Hard Rock Café vineri, 23 noiembrie, de la ora 21.
Acţiunea se petrece în anul de graţie 1958. Un puşti de 11 ani din Amsterdam, mare pasionat al chitarei electrice, se alătură, împreună cu prietenul sau Pierre van der Linden, tobar amator, trupei Johhny & His Cellar Rockers. Peste nu multă vreme, îi regăsim pe cei doi în grupul instrumental The Hunters, care era puternic influenţat de una dintre trupele la mare modă în acea vreme, The Shadows. Pînă aici, nimic ieşit din comun. Numai că talentatul nostru chitarist, pe numele său Jan Akkerman, avea să facă, pe la jumătatea deceniului 7, o călătorie care avea să-i schimbe viaţa şi cariera. Aflat în Anglia, Akkerman asistă la concertul legendarului chitarist clasic Julian Bream, renumit pentru repertoriul său plin de lucrări medievale. Fascinat, tînărul Jan, care cochetase deja episodic cu vechiul instrument numit lăută, decide că Anglia medievală şi muzica sa sînt subiecte mai mult decît interesante. Influenţa acelei decizii se va resimţi, peste ani, în mai toate compoziţiile sale, fie că vorbim de perioadele Brainbox (cu van der Linden, basistul Bert Ruiter şi vocalul Kaz Lux), Focus (vezi „Elspeth of Nottingham”, de pe Focus III) sau de discurile solo.
Povestea Focus începe în 1969, avîndu-i ca protagonişti pe Akkerman, alături de flautist/pianistul Thijs van Leer, basistul Martin Dresden şi tobarul Hans Cleuver. Primul lor album, Focus Play Focus, apare în 1970, fără a face însă prea mare vîlvă în afara Olandei. Nemulţumit de rezultat, Akkerman pleacă şi demarează un nou proiect, alături de vechiul său prieten, tobarul Pierre van der Linden, şi de basistul Cyril Havermans. La scurtă vreme după acest episod, Thijs van Leer, rămas singur şi neconsolat, li se alătură celor trei pentru o reîncarnare Focus ce avea să devină unul dintre cele mai de succes grupuri progressive-jazz-rock ale vremii, în special datorită celor două albume scoase în 1971 (Focus II, aka Moving Waves, care include hitul „Hocus Pocus”) şi 1972 (Focus III, cu piesa „Sylvia” vîrf de lance la radiourile americane).
Cariera solo a lui Jan Akkerman începe practic în 1968 şi cuprinde, la această oră, peste 20 de albume, unele de-a dreptul extraordinare. Puteţi încerca Profile (1972), Can’t Stand Noise (1983) sau Focus in Time (1996), dar şi superbul Eli (mixtură pop-jazz-funk, scos în 1976 alături de vocalul Kaz Lux, vehiul său coleg din perioada Brainstorm), album care a luat Premiul Edison pentru cel mai bun disc olandez al anului. După o pauză de apariţii live de aproape 20 de ani, Jan Akkerman revine, aproape de sfîrşitul secolului 20, în circuitul concertistic britanic, iar la această oră se află în turneul de promovare a celui mai recent material discografic, Minor Details (Digimode Entertainment, 2011). Vineri seară, pe scena de la Hard Rock Café, marele chitarist olandez va fi secondat de o trupă excelentă, formată din Coen Molenaar (clape), Wilbrand Meischke (bas) şi Marijn van den Berg (tobe), colaboratorii săi fideli din ultimii ani. Şi dacă toată această poveste/pledoarie nu v-a convins, vă mai strecor doar faptul că, prin anii `70, domnul Akkerman primea onorurile cititorilor revistelor engleze de specialitate, fiind declarat de aceştia chiar cel mai bun chitarist din lume, cei clasaţi sub el răspunzînd la nume deloc insignifiante: Eric Clapton, Jeff Beck sau Jimmy Page. Am înţeles, ne vedem acolo!
Cătălin Toader este jurnalist freelancer. Articol apărut cu sprijinul www.audioconcept.ro.
Concertul Jan Akkerman de la Bucureşti deschide seria de recitaluri Guitar Masters şi este organizat de Cavalleria Events. Bilete aici.
