Pornind de la tradiție și patrimoniu natural, elemente de bază ale ecoturismului, proiectul „Crișan + Caraorman + Mila 23 – Ecoturism pentru Viitor” (proiect finanţat prin granturile Spaţiului Economic European 2009 – 2013, Fondul ONG în România ) a propus o valorificare a Deltei nu ca un brand turistic unic, ci ca o sumă de diversități.

„Facem un fel de pilot de cum ar trebui dezoltat un concept de ecoturism la nivelul întregii Delte,” spune Teodor Frolu, co-fondator al asociației. Proiectul reunește trei sate care, deși fac parte din aceeași comună, Crișan, nu au colaborat pînă acum pentru atragerea turiștilor.

Proiectul a pornit, spune Frolu, și de la o problemă pe care prea puțini o remarcă: viteza vizitelor în Deltă. „Foarte multă lume vine în Deltă ca la un turism de weekend. Nu se face o diferențiere între localități suficient de mare încît turistul să-și creeze din start un program și să stea cel puțin 3-4 zile, majoritatea stă maximum două nopți. Din cauza acestui timp scurt în care vor să vadă tot, se creează o presiune foarte mare pe natură și doar la alergatul cu barca cu motor prin Deltă se rezumă vizita.” Dacă fiecare dintre localitățile Deltei și-ar folosi particularitățile pentru a se promova ca destinații, s-ar putea ajunge la o formă de turism mai prietenoasă cu mediul și mai avantajoasă pentru localnici.

Pe lîngă o pădure de stejari ce poate concura cu Letea, Caraorman are o fermă piscicolă abandonată folosită ca post de observație de Societatea Ornitologică Română, și care, printr-un parteneriat al celor două ONG-uri, va deveni o atracție pentru cei interesați de birdwatching. Crișan va fi promovat ca o gară la malul apei, un loc de intrare în Deltă, cu punct de informare și centru de închiriat canotci (îmbinarea de lotcă tradițională din lemn și canoe, creată și construită de Rowmania pentru un turism mai puțin pripit și mai responsabil). În Mila 23, pescaturismul le va permite vizitatorilor să-și petreacă o zi în barcă alături de pescari.

În plus, cinci gospodine din sat care participă de obicei cu specialitățile lor la concursuri culinare vor alcătui un circuit gastronomic. Turistul va putea să ia prînzul cu o familie și cina cu alta, bucurîndu-se, astfel, de vîrfurile bucătăriei locale tradiționale.

Lucica Buhaev și-a instalat deja în curte un cuptor tradițional din cărămidă, cu oale de tuci sau lut, așa cum plănuiesc să facă și celelalte gospodine. Cînd un grup de turiști se arată interesați de oferta culinară, cele cinci localnice își dau telefoane și stabilesc împreună care, ce și pentru cînd gătește. Un meniu conține antreu (icre, chifteluțe de pește și pane-uri), ciorbă (borș, storceag, supă de perișoare din pește, ciorbă rusească din zarzavaturi cu crap prăjit aruncat în ea, variantele sunt numeroase) și fel principal (orice minunății cu pește, de la varză cu crap la cuptor la somn cu sos de vin sunt posibile).


În 2015, circuitul a fost în etapa de pilotare. De anul viitor, Buhaev speră că tot mai mulți turiști dornici de experiențe culinare vor poposi în Mila 23. Le va putea găti una din specialitățile ei – storceagul cu legume pasate, în loc de întregi, cum se pun de obicei – și se va bucura cum o face de fiecare dată cînd mîncarea îi e apreciată. „Dacă omului îi place, ai o chestie sufletească împlinită. Nici nu-ți mai trebuiesc cuvinte.”