Ştiţi de partidele demonstrative în care gloriile mai mult sau mai puţin apuse ale tenisului lovesc mingea ciudat, cu rama rachetei, printre picioare sau chiar cu capul – am văzut şi aşa ceva, şi punctul s-a pus! – însoţind toate aceste mişcări cu comentarii în gura mare, spre hazul deplin al asistenţei? Ceva asemănător se întîmplă uneori şi în şah, păstrînd specificul şi proporţiile.

De exemplu, sînt concursuri de şah-box, în care adversarii joacă şah între reprizele de box. Sînt vestitele partide în care piese speciale de şah, odată luate, trebuie să fie golite de alcoolul conţinut tocmai de jucătorul care face captura. Mai sînt şi alte competiţii, mai puţin extreme decît cele pomenite anterior, cu table de şah modificate, sau cu mici alterări ale jocului clasic de şah, spre amuzamentul jucătorilor dar şi al privitorilor. Alte concursuri opun amatori unor profesionişti, într-un mix de echipe care reduc din avantajul celor din urmă.

Vestit în acest caz e meciul tradiţional de la sfîrşitul turneului Grand Chess Tour de la Saint Louis (Missouri, SUA), în care sponsorul concursului, magnatul Rex Sinquefield, şi fiul acestuia fac echipă cu cei mai buni jucători ai lumii, fiecare mutînd alternativ în timpul partidelor. E haios să vezi cum după o mutare genială a lui Anand vine Sinquefield Jr. şi lasă o piesă în priză, lucru de care glumesc şi rîd inclusiv cei doi rătăciţi printre profesioniști. Un alt turneu recent interesant din acest punct de vedere mi s-a părut cel de la începutul lunii martie, din Anglia, care a opus echipele universitare din Oxford şi Cambridge. Tradiţia datează din 1873 şi pînă azi s-au jucat 137 de astfel de meciuri. Cambridge conduce la general cu 59 la 56, ultima întîlnire, cea de anul acesta, pierzînd-o. Apropo de meciurile Oxford – Cambridge. Dacă vă întrebaţi ce mai face cea mai puternică jucătoare de şah din lume, chinezoaica Hou Yifan, care a cam dispărut de pe radarul competiţiilor din ultima vreme, aici găsiţi răspunsul. E studentă la Oxford şi a făcut parte din echipa care a jucat meciul cu rivalii de la Cambridge.

Tot luna aceasta s-a jucat la Moscova meciul intitulat chiar aşa, Blonde contra Brunete, “cel mai frumos turneu de şah din oraş”. Ştiu, veţi spune că puteţi indica deja cine a cîştigat, dar nu a fost chiar aşa de simplu. S-a jucat blitz la opt mese, fiecare şahistă jucînd cu toate celelalte membre ale echipei adverse. Nu am însă nici cea mai mică idee despre cum s-au convins arbitrii că e vorba de o culoare naturală a părului şi nu de una vopsită. Cert e că şi blondele au avut o echipă puternică, cu campioana europeană en-titre Valentina Gunina şi fosta campioană olimpică Olga Girya în componenţă, după cum şi la brunete au jucat fosta campioană mondială Alexandra Kosteniuk şi fosta campioană a Rusiei Alexandra Goryachkina. Meciul, ajuns la cea de-a noua ediţie, s-a încheiat 40,5 la 23,5 în favoarea brunetelor, un scor mai sever decît anul trecut, cînd tot brunetele s-au impus cu 37 la 27. În schimb, precizez că în 2012 au cîştigat blondele.

Diagrama săptămînii

Soluția diagramei 148 va fi publicată săptămîna viitoare. Soluția diagramei 147 de data trecută: 1. Cf6+! gxf6 (la 1… Rh8 2. Dxh7#; 1… Txf6 2. Dxe8+ Tf8 3. Nxh7+ Rxh7 4. Dxf8 cu cîștig) 2. Dxh7#.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

Foto: Blonde contra brunete, meci de şah din 2013. Sursa: chess.business-news-blog.eu