Apus. Sau r─âs─ârit

26 aprilie 2016
Apus  Sau r─âs─ârit jpeg

N-am l─âmurit─â prima amintire despre Sibiu. Pare ceva apropiat ├«nmorm├«nt─ârii bunicului meu, Valer M─ârgineanu, fr├«nar la chefereu. Atunci c├«nd sirenele din cartier s-au t├«nguit ca ni┼čte bocitoare. Aveam ┼čapte ani.

Totu┼či, ├«n albumul de familie zac inert, ├«ncoto┼čm─ânat ├«ntr-o salopet─â. ├Än bra┼úele v─ârului Ghi┼ú─â. La doi ani. Era nunta lui nenea Zaharie. Nu ┼čtiam s─â ├«ngaim bine cuvintele, dar f─âcusem deja prima c─âl─âtorie cu acceleratul pe ruta Bucure┼čti-Sibiu. Acela┼či accelerat cu care am c─âl─âtorit apoi an dup─â an. Pleca la nou─â diminea┼úa ┼či ajungea la Sibiu dup─â ┼čase ore. ├Än gara mic─â ┼či ponosit─â, parc─â pentru trenule┼úe electrice. M─â entuziasmau cei cinci arbu┼čti t─âia┼úi astfel ├«nc├«t s─â ├«nchipuie literele S, I, B, I ┼či U. Uuuuuu! ┼×i trenul ├«ncremenea pentru c├«teva minute. Niciodat─â nu mi se p─âreau ├«ndeajuns de multe pentru a cobor├« lini┼čti┼úi. Eu, p─ârin┼úii ┼či fratele meu. ├Än fiecare var─â, aceea┼či destina┼úie pentru vacan┼ú─â. De obicei, dup─â o s─âpt─âm├«n─â petrecut─â la Predeal.

Mirosul de p─âcur─â ├«n─âl┼ú├«ndu-se dintre traverse. Miros de drum lung, de instabilitate. Miros ce ├«mi umplea pl─âm├«nii de bucurie atunci c├«nd p─â┼čeam ÔÇô pas mai important dec├«t cel al lui Armstrong ÔÇô pe peronul sibian, miros ce m─â rupea ├«n dou─â de fiecare dat─â c├«nd ne re├«ntorceam ├«n capital─â.

Fiecare c─âl─âtorie ├«n ora┼čul ─âsta ca o porumbi┼ú─â plouat─â m─â rea┼čternea cumva ├«ntre rudele mele. Aici era familia mea. Buni, care de pe patul de moarte a mai cerut o ceap─â, s─â o molf─âie ├«ntre gingii. Buni ┼či Mo┼ču. Din Dra┼čov, am├«ndoi. Nu Bra┼čov. Dra┼čov. L├«ng─â Sibiu. Cine ┼čtie cum s-o fi cunoscut, cum s-o fi luat? Au dus-o greu. La ┼čai┼čpe ani lucrau am├«ndoi la groful ungur. Maria, slujnic─â. Valer, vizitiu. Avea doi cai, Bubi ┼či Becher. Cu o replic─â a lor din lemn, ├«ntruchip├«nd un ┼čezlong pictat, m-am tot jucat ├«n casa ridicat─â de bunicii ─â┼čtia pe strada Zorilor. ├Än cartierul Lupeni.

Groful ─âsta ungur avusese un fiu pictor. Care se ├«ndr─âgostise la nebunie de tu┼čica Maria. O alt─â rubedenie. ┼×i s-a ┼úinut de capul ei ÔÇô era frumoas─â foc ÔÇô p├«n─â c├«nd tat─â-s─âu a acceptat leg─âtura. Dar ea nu ┼či nu. Complexe de om lipsit de carte. Prin cincizeci ┼či ceva, atunci c├«nd contele a ┼čterpelit-o ├«n Ungaria, pictorul i-a cerut pentru ultima oar─â s─â ├«l ├«nso┼úeasc─â. La Budapesta. Tu┼čica Maria a refuzat din nou. ├Än c├«┼úiva ani ┼či-a f─âcut via┼úa praf, al─âturi de un oltean be┼úiv. Care o b─âtea ca pe minge.

Mama a fost cel mai mic copil al lor. Au mai avut unul ├«naintea ei, dar s-a pr─âp─âdit repede. Cel mai mare frate al mamei a fost nenea Nelu. Singurul ┼čcolit. A studiat economia la Bucure┼čti. ┼×i era un efort s─â ┼úii un copil la facult─â. A condus ├«n c├«┼úiva ani nu ┼čtiu ce banc─â din Sibiu, apoi a fost ┼čeful ONT-ului local. ├Äi datorez prima vacan┼ú─â petrecut─â la mare. Socrul s─âu, ┼×u┼ču i se spunea, a ├«ngropat trei neveste, de┼či ca t├«mplar a dormit o via┼ú─â ├«ntreag─â cu co┼čciugul ├«n pod. Co┼čciug elegant, comod, f─âcut cu m├«inile lui. El a re├«nfiin┼úat actuala asocia┼úie a breslelor, ocazie s─â cunoasc─â mai mul┼úi lideri ┼ú─âr─âni┼čti. Avea ├«n album fotografii cu Maniu, cu care se ├«nt├«lnea din c├«nd ├«n c├«nd s─â m─ân├«nce.

Nenea Costic─â locuia l├«ng─â Pa┼čapoarte. Ani de zile m-am holbat pe geam la o coad─â neav├«nd ca finalitate umplerea saco┼čelor. Erau sa┼čii ce se roiau cu duiumul Sus, a╚Öa cum ├«i spuneau ei Germaniei. Cu doi dintre ei m-am jucat mult. Cu Ricky ┼či Arthur, b─âie┼úii familiei Zackel. C├«nd le-a murit mama, am fost mirat s─â-l v─âd pe Ricky r├«z├«nd ├«ncontinuu. La fel cum am fost atunci c├«nd a r─âmas corigent la german─â. Arthur m-a surprins c├«nd a t─âiat-o pe c├«mp, acolo unde r─âcanii f─âceau ┼čcoala de ┼čoferi. A tr─âit c├«┼úiva ani ├«ntr-o cocioab─â din carton, ├«n ┼ú├«n┼ú─ârimea de pe malul Cibinului.

Cibinul ─âsta, domol ca un c├«ine dresat, ├«l ducea pe nenea Zaharia, un alt unchi, ├«n mers ┼čerpuitor de bi┼úic─âl, c─âtre Independen┼úa. Fabrica unde lucra. Ca membru de sindicat participa an dup─â an la defilarea de 23 august. Se ├«ntorcea de acolo cu un stegule┼ú tricolor, pe care ├«l f├«lf├«iam ignorant. Plecam cu to┼úii, ├«n aceea┼či zi, la Dumbrav─â. M├«ncam mici, beau bere Trei Stejari, alergam c─âpiat dup─â g├«ze, jucau ┼čai┼čase sau table, m─â ├«ntorceam fr├«nt ÔÇô eram treaz de la prima or─â, ca s─â v─âd la televizor defilarea din Bucure┼čti ÔÇô, r─âm├«neau p├«n─â t├«rziu ├«n curte, sub vi┼čin, s─â mai pun─â ┼úara la cale.

├Än cel─âlalt sens, r├«ul ne purta, de obicei ├«ntr-o duminic─â, p├«n─â pe dealul Gu┼čteri┼úei. Cu rani┼úa ├«n spate, plin─â de sandvi┼čuri enorme cu heciumpeci sau unsoare, me┼čterite dintr-o pit─â enorm─â ce se t─âia ┼úinut─â pe piept. Avea coaja groas─â c├«t nesim┼úirea uman─â. Mergeam ├«n drume┼úie. ┼×i mi se p─ârea drumul ─âla at├«t de lung... Cotea pe l├«ng─â pia┼ú─â, apoi... se pierde printre amintirile mele ocolind case, str─âb─ât├«nd un loc viran ┼či ├«n─âl┼ú├«ndu-se c─âtre Monument. ─ésta era de fiecare dat─â punctul final al excursiei. Un monument din vremea primului r─âzboi mondial. Un turnule┼ú din c─âr─âmid─â, devenit ├«n timpul copil─âriei mele un fel de closet de ocazie. Pe pere┼úii c─âruia puteam dibui scrijelite cuvintele pe care le mai auzisem ┼čfichiuite ├«n fa┼úa blocului din Bucure┼čti.

Iubeam mult casele din Sibiu. Alea care fac cu ochiul dintre ┼úigle. Adormite, picotind din lipsa grijilor. Mari, r─âcoroase, cu beciurile pline de bun─ât─â┼úi ÔÇô slan─â ce se topea ├«n gur─â, compot de r─âbarb─âr, past─â de m─âce┼če, s├«ngerete ┼či r─âchie care f─âcea m─ârgelu┼če. Cu multe rubedenii, iar unele nu-┼či vorbeau c├«te o via┼ú─â din pricina vreunei mo┼čteniri. Cu gr─âdini doldora de regina nop┼úii, de castrave┼úi, de dude strop┼čite ┼či de omizi p─âroase. C├«nd au ├«nceput construc┼úiile la viitoarele cartiere de blocuri, Hipodrom 1 ┼či Hipodrom 2, am fost mirat. Blocuri ├«n Sibiu?! Sim┼úeam c─â se pierdea ceva. Credeam c─â numai ├«n Bucure┼čti pot exista cartiere de cutii de chibrituri. Ast─âzi, p├«n─â ┼či pe c├«mpul pe care am copil─ârit s-au ridicat blocuri de patru etaje. Acolo unde jucam fotbal printre c─âc─ârezele oilor lui Pres─âcan, un fel de cioban urban. Multe blocuri. Un nou cartier. Populat cu ofi┼úeri. Zg├«l┼ú├«it de chir─âielile bebelu┼čilor ┼či de repro┼čurile nevestelor. Material uman.

C├«nd Sibiul a devenit Capitala culturii europene, am reu┼čit s─â-i p─âtrund din nou ├«n vintre. Drumul n-a mai fost acela┼či f─âcut mai demult. Veneam din Cluj, l─âb─âr┼ú├«ndu-m─â pe canapeaua unei dubi┼úe. ├Ämi aduceam aminte tot felul de lucruri tr─âite aici. De oamenii ce roiser─â ├«n jurul meu, putrezi┼úi acum ├«n cimitirul Dumbrava... N-am mai oprit ├«n gar─â. Ma┼čina m-a dus direct la hotel. O ciud─â┼úenie de cl─âdire i┼úit─â la marginea ora┼čului. L├«ng─â aerodrom. S-a construit mult ├«n ultimii ani. Pare c─â Sibiul vrea s─â se smulg─â astfel din mla┼čtina plictisului patriarhal, ├«n care a z─âcut istoric. Am ajuns, firesc, ┼či ├«n centru. ├Än Pia┼úa Mare, ├«n cea mic─â. Terase, entuziasm facil, tinere┼úe stropit─â cu alcool. Culoare. ├Än copil─âria mea, ora┼čul ─âsta era monocrom. Galbenul de spic bine copt, cu care erau spoite atunci casele, era singura f─âr├«m─â de via┼ú─â. Mult negru. Ascuns ├«n garduri de sc├«ndur─â dat─â cu motorin─â. Mereu m─â sprijineam de ele, murd─ârindu-mi hainele.

Nu pot s─â spun c─â nu mi-a pl─âcut Sibiul ├«n hainele noi, de ceremonie. Dar prea sem─âna cu unul dintre torturile impecabile, lucrate ├«n ipsos, decor├«nd vitrinele cofet─âriilor optzeciste. C─ârora le lipsea accidentul, ceva ce s─â le strice simetria butaforic─â: o cirea┼č─â pus─â anapoda, un ochi de fri┼čc─â scuipat neglijent peste blat. Str─âlucirea voluntar─â a centrului, febrilitatea manifest─â, frivolitatea infla┼úiei de gesturi artistice m-au dezam─âgit. A┼ča cum r─âm├«i dezam─âgit c├«nd un copil ├«┼či pierde inocen┼úa. Sibiul se maturizase ┼či ├«┼či reclama dreptul la via┼ú─â.

Ora┼čul ─âsta ├«mi sc─âpase printre degete. Nu mai era al meu. Nici eu nu ├«i mai apar┼úineam. Povestea familiei mele fusese spus─â pe de-a-ntregul. ├Ä┼či ├«mplinise menirea. C─âtre Bucure┼čti am plecat cu trenul. Unul foarte modern. Aerodinamic. Am privit neutru prin fereastra rece. De pe acoperi┼čul din ┼úigl─â ro┼čie, cl─âdirea g─ârii ÔÇô la fel de ponosit─â ca acum treizeci de ani ÔÇô mi-a f─âcut pi┼čicher cu to┼úi cei trei ochi ai s─âi.  

C─âlin Torsan este scriitor, muzician ┼či muzeograf la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón. Cea mai recent─â carte publicat─â este volumul de povestiri Ulcele pe uluci, Casa de pariuri literare, 2016.

    
 

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.