Apus. Sau răsărit

26 aprilie 2016
Apus  Sau răsărit jpeg

N-am lămurită prima amintire despre Sibiu. Pare ceva apropiat înmormîntării bunicului meu, Valer Mărgineanu, frînar la chefereu. Atunci cînd sirenele din cartier s-au tînguit ca nişte bocitoare. Aveam şapte ani.

Totuşi, în albumul de familie zac inert, încotoşmănat într-o salopetă. În braţele vărului Ghiţă. La doi ani. Era nunta lui nenea Zaharie. Nu ştiam să îngaim bine cuvintele, dar făcusem deja prima călătorie cu acceleratul pe ruta Bucureşti-Sibiu. Acelaşi accelerat cu care am călătorit apoi an după an. Pleca la nouă dimineaţa şi ajungea la Sibiu după şase ore. În gara mică şi ponosită, parcă pentru trenuleţe electrice. Mă entuziasmau cei cinci arbuşti tăiaţi astfel încît să închipuie literele S, I, B, I şi U. Uuuuuu! Şi trenul încremenea pentru cîteva minute. Niciodată nu mi se păreau îndeajuns de multe pentru a coborî liniştiţi. Eu, părinţii şi fratele meu. În fiecare vară, aceeaşi destinaţie pentru vacanţă. De obicei, după o săptămînă petrecută la Predeal.

Mirosul de păcură înălţîndu-se dintre traverse. Miros de drum lung, de instabilitate. Miros ce îmi umplea plămînii de bucurie atunci cînd păşeam – pas mai important decît cel al lui Armstrong – pe peronul sibian, miros ce mă rupea în două de fiecare dată cînd ne reîntorceam în capitală.

Fiecare călătorie în oraşul ăsta ca o porumbiţă plouată mă reaşternea cumva între rudele mele. Aici era familia mea. Buni, care de pe patul de moarte a mai cerut o ceapă, să o molfăie între gingii. Buni şi Moşu. Din Draşov, amîndoi. Nu Braşov. Draşov. Lîngă Sibiu. Cine ştie cum s-o fi cunoscut, cum s-o fi luat? Au dus-o greu. La şaişpe ani lucrau amîndoi la groful ungur. Maria, slujnică. Valer, vizitiu. Avea doi cai, Bubi şi Becher. Cu o replică a lor din lemn, întruchipînd un şezlong pictat, m-am tot jucat în casa ridicată de bunicii ăştia pe strada Zorilor. În cartierul Lupeni.

Groful ăsta ungur avusese un fiu pictor. Care se îndrăgostise la nebunie de tuşica Maria. O altă rubedenie. Şi s-a ţinut de capul ei – era frumoasă foc – pînă cînd tată-său a acceptat legătura. Dar ea nu şi nu. Complexe de om lipsit de carte. Prin cincizeci şi ceva, atunci cînd contele a şterpelit-o în Ungaria, pictorul i-a cerut pentru ultima oară să îl însoţească. La Budapesta. Tuşica Maria a refuzat din nou. În cîţiva ani şi-a făcut viaţa praf, alături de un oltean beţiv. Care o bătea ca pe minge.

Mama a fost cel mai mic copil al lor. Au mai avut unul înaintea ei, dar s-a prăpădit repede. Cel mai mare frate al mamei a fost nenea Nelu. Singurul şcolit. A studiat economia la Bucureşti. Şi era un efort să ţii un copil la facultă. A condus în cîţiva ani nu ştiu ce bancă din Sibiu, apoi a fost şeful ONT-ului local. Îi datorez prima vacanţă petrecută la mare. Socrul său, Şuşu i se spunea, a îngropat trei neveste, deşi ca tîmplar a dormit o viaţă întreagă cu coşciugul în pod. Coşciug elegant, comod, făcut cu mîinile lui. El a reînfiinţat actuala asociaţie a breslelor, ocazie să cunoască mai mulţi lideri ţărănişti. Avea în album fotografii cu Maniu, cu care se întîlnea din cînd în cînd să mănînce.

Nenea Costică locuia lîngă Paşapoarte. Ani de zile m-am holbat pe geam la o coadă neavînd ca finalitate umplerea sacoşelor. Erau saşii ce se roiau cu duiumul Sus, așa cum îi spuneau ei Germaniei. Cu doi dintre ei m-am jucat mult. Cu Ricky şi Arthur, băieţii familiei Zackel. Cînd le-a murit mama, am fost mirat să-l văd pe Ricky rîzînd încontinuu. La fel cum am fost atunci cînd a rămas corigent la germană. Arthur m-a surprins cînd a tăiat-o pe cîmp, acolo unde răcanii făceau şcoala de şoferi. A trăit cîţiva ani într-o cocioabă din carton, în ţînţărimea de pe malul Cibinului.

Cibinul ăsta, domol ca un cîine dresat, îl ducea pe nenea Zaharia, un alt unchi, în mers şerpuitor de biţicăl, către Independenţa. Fabrica unde lucra. Ca membru de sindicat participa an după an la defilarea de 23 august. Se întorcea de acolo cu un steguleţ tricolor, pe care îl fîlfîiam ignorant. Plecam cu toţii, în aceeaşi zi, la Dumbravă. Mîncam mici, beau bere Trei Stejari, alergam căpiat după gîze, jucau şaişase sau table, mă întorceam frînt – eram treaz de la prima oră, ca să văd la televizor defilarea din Bucureşti –, rămîneau pînă tîrziu în curte, sub vişin, să mai pună ţara la cale.

În celălalt sens, rîul ne purta, de obicei într-o duminică, pînă pe dealul Guşteriţei. Cu raniţa în spate, plină de sandvişuri enorme cu heciumpeci sau unsoare, meşterite dintr-o pită enormă ce se tăia ţinută pe piept. Avea coaja groasă cît nesimţirea umană. Mergeam în drumeţie. Şi mi se părea drumul ăla atît de lung... Cotea pe lîngă piaţă, apoi... se pierde printre amintirile mele ocolind case, străbătînd un loc viran şi înălţîndu-se către Monument. Ăsta era de fiecare dată punctul final al excursiei. Un monument din vremea primului război mondial. Un turnuleţ din cărămidă, devenit în timpul copilăriei mele un fel de closet de ocazie. Pe pereţii căruia puteam dibui scrijelite cuvintele pe care le mai auzisem şfichiuite în faţa blocului din Bucureşti.

Iubeam mult casele din Sibiu. Alea care fac cu ochiul dintre ţigle. Adormite, picotind din lipsa grijilor. Mari, răcoroase, cu beciurile pline de bunătăţi – slană ce se topea în gură, compot de răbarbăr, pastă de măceşe, sîngerete şi răchie care făcea mărgeluşe. Cu multe rubedenii, iar unele nu-şi vorbeau cîte o viaţă din pricina vreunei moşteniri. Cu grădini doldora de regina nopţii, de castraveţi, de dude stropşite şi de omizi păroase. Cînd au început construcţiile la viitoarele cartiere de blocuri, Hipodrom 1 şi Hipodrom 2, am fost mirat. Blocuri în Sibiu?! Simţeam că se pierdea ceva. Credeam că numai în Bucureşti pot exista cartiere de cutii de chibrituri. Astăzi, pînă şi pe cîmpul pe care am copilărit s-au ridicat blocuri de patru etaje. Acolo unde jucam fotbal printre căcărezele oilor lui Presăcan, un fel de cioban urban. Multe blocuri. Un nou cartier. Populat cu ofiţeri. Zgîlţîit de chirăielile bebeluşilor şi de reproşurile nevestelor. Material uman.

Cînd Sibiul a devenit Capitala culturii europene, am reuşit să-i pătrund din nou în vintre. Drumul n-a mai fost acelaşi făcut mai demult. Veneam din Cluj, lăbărţîndu-mă pe canapeaua unei dubiţe. Îmi aduceam aminte tot felul de lucruri trăite aici. De oamenii ce roiseră în jurul meu, putreziţi acum în cimitirul Dumbrava... N-am mai oprit în gară. Maşina m-a dus direct la hotel. O ciudăţenie de clădire iţită la marginea oraşului. Lîngă aerodrom. S-a construit mult în ultimii ani. Pare că Sibiul vrea să se smulgă astfel din mlaştina plictisului patriarhal, în care a zăcut istoric. Am ajuns, firesc, şi în centru. În Piaţa Mare, în cea mică. Terase, entuziasm facil, tinereţe stropită cu alcool. Culoare. În copilăria mea, oraşul ăsta era monocrom. Galbenul de spic bine copt, cu care erau spoite atunci casele, era singura fărîmă de viaţă. Mult negru. Ascuns în garduri de scîndură dată cu motorină. Mereu mă sprijineam de ele, murdărindu-mi hainele.

Nu pot să spun că nu mi-a plăcut Sibiul în hainele noi, de ceremonie. Dar prea semăna cu unul dintre torturile impecabile, lucrate în ipsos, decorînd vitrinele cofetăriilor optzeciste. Cărora le lipsea accidentul, ceva ce să le strice simetria butaforică: o cireaşă pusă anapoda, un ochi de frişcă scuipat neglijent peste blat. Strălucirea voluntară a centrului, febrilitatea manifestă, frivolitatea inflaţiei de gesturi artistice m-au dezamăgit. Aşa cum rămîi dezamăgit cînd un copil îşi pierde inocenţa. Sibiul se maturizase şi îşi reclama dreptul la viaţă.

Oraşul ăsta îmi scăpase printre degete. Nu mai era al meu. Nici eu nu îi mai aparţineam. Povestea familiei mele fusese spusă pe de-a-ntregul. Îşi împlinise menirea. Către Bucureşti am plecat cu trenul. Unul foarte modern. Aerodinamic. Am privit neutru prin fereastra rece. De pe acoperişul din ţiglă roşie, clădirea gării – la fel de ponosită ca acum treizeci de ani – mi-a făcut pişicher cu toţi cei trei ochi ai săi.  

Călin Torsan este scriitor, muzician şi muzeograf la Muzeul Ţăranului Român. Cea mai recentă carte publicată este volumul de povestiri Ulcele pe uluci, Casa de pariuri literare, 2016.

    
 

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Motivele cel mai des întâlnite pentru care se ajunge la divorț. Soluția oferită de un psiholog
Un studiu a dezvăluit motivele pentru care se ajunge cel mai des la divorț. Lipsa banilor este pe primul loc, dar și altele la care ne-am fi așteptat. Psihologul Maria Teherciu vine cu explicații
image
Cum salvezi situația dacă explodează un cauciuc al mașinii în mers. Sfaturi esențiale de la un fost polițist VIDEO
Explozia cauciucului, în timpul mersului, poate fi o experiență foarte periculoasă. Multe accidente grave s-au produs în urma acestei situații. Iar frânarea bruscă te-ar putea costa viața.
image
Orașul important din România unde nu există ambuteiaje în trafic. Cum explică situația celebrul pilot Titi Aur
Dacă la Brașov traficul era infernal încă din 2000, acum acesta este orașul din România în care se circulă cel mai bine la orele de vârf, în special în zonele centrale. Titi Aur a explicat de ce

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.