Americanii au atacat Irakul pentru c─â Saddam a plagiat

6 iulie 2012
Americanii au atacat Irakul pentru c─â Saddam a plagiat jpeg

(Articol apărut în Dilema veche, nr. 190, 27 septembrie - 3 octombrie 2007)

Dup─â cum se poate observa, acest text este semnat de autorul lui. Ceea ce nu se observ─â a┼ča u┼čor este faptul c─â autorul lui de fapt nu are nici un drept, nu este ├«ndrept─â┼úit sau abilitat s─â ├«l semneze. Din dou─â motive: (1) pentru c─â va sus┼úine c─â furtul intelectual nu este o problem─â (deci oric├«nd acest text poate fi utilizat de oricine) ┼či (2) pentru c─â teza autorului se poate rezuma a┼ča: "autorul" nu exist─â, operele de tip intelectual s├«nt ├«n fond opere colective, iar drepturile de proprietate exclusiviste (privite ca drepturi morale) s├«nt nejustificate.

Pozi┼úia radical─â pe care m─â aflu nu implic─â o universalizare: oricine se poate considera autor unic (┼či autoritate), oricine ├«┼či poate clama dreptul de exclusivitate asupra produsului s─âu intelectual, oricine poate impune restric┼úii ├«n utilizarea ulterioar─â a operei sale finite (de la adaptarea cinematografic─â p├«n─â la citarea pe bloguri), orice autor poate insista ca editorii s─â-i respecte aceste cerin┼úe, orice editor poate impune ce copyright vrea pe c─âr┼úile editate de el (la fel ┼či ├«n cazul produc─âtorilor muzicali). Scopul meu va fi s─â pun c├«teva ├«ntreb─âri asupra actualului sistem de protec┼úie a propriet─â┼úii intelectuale ┼či asupra justific─ârii sale reale sau nu. Cei care fur─â s├«nt ho┼úi, dar oare ho┼úul nu are un rol principal de regularizare a ├«ntregului sistem de tranzac┼úii ├«n care ne afl─âm? De ce nu to┼úi fur─â, ci numai c├«┼úiva? De ce s─â ├«l blam─âm pe ho┼ú, cer├«ndu-i plata daunelor, ├«n loc s─â-l punem la o mas─â a negocierii cu "autorul" lezat? Cu ce este mai vinovat un ho┼ú, iar autorul mai inocent? ├Äntreb─ârile mele nu s├«nt de fapt ale mele, ci o adaptare mascat─â a unor idei care i-au adus lui Ronald Coase Premiul Nobel ├«n 1991. Faptul c─â le utilizez acum e rezultatul unor cursuri ┼úinute de profesori ├«n timpul facult─â┼úii. ┼×i a unor c─âr┼úi ┼či articole citite atunci. C─âr┼úile au fost editate de anumi┼úi editori (care probabil au intervenit ├«ntr-o form─â sau alta), articolele ap─ârute ├«n reviste academice au fost citite de al┼úi speciali┼čti ┼či criticate (sistemul de peer-review), autorul ┼či-a rafinat ├«n timp argumentele. Aceste c─âr┼úi ┼či articole au fost accesibile pentru c─â cineva le-a indexat, probabil ni┼čte bibliotecari. Care ┼či ei au apelat ori la indexul Dewey, ori la Rameau, iar aceste lucruri le-au ├«nv─â┼úat, la r├«ndul lor, de la profesori, care... Ideea pe care o sus┼úin este c─â ceea ce citi┼úi nu poate fi cu siguran┼ú─â doar forma ideilor mele, ci un rezultat al unei re┼úele de informa┼úii ┼či cunoa┼čtere, care se ├«ntinde infinit ┼či colectiv, at├«t ├«n timp, c├«t ┼či ├«n diverse domenii. Atunci, moral, to┼úi ace┼čtia (s─â zicem de la Dewey la mine, dar s─â nu uit─âm cititorul, care face o lectur─â activ─â, deci produce o nou─â oper─â) au un drept asupra textului publicat ├«n Dilema veche. Cel care semneaz─â nu este dec├«t o mic─â parte dintr-un lan┼ú infinit de "autori" ┼či produc─âtori de cunoa┼čtere. Dac─â cineva va plagia acest text, cred c─â va trebui s─â-l t├«r─âsc prin tribunale nu numai eu, ci toate persoanele implicate ├«n proces. Desigur, se poate contraargumenta c─â ceea ce citi┼úi e de fapt o form─â, o expresie a unor idei asupra c─ârora nu se poate stabili o paternitate clar─â, dar c─â aceast─â expresie ├«mi este specific─â ┼či c─â dreptul de autor pe ea o protejeaz─â. S─â nu ne gr─âbim. Stilul, fine┼úea argument─ârii (dac─â ea ar exista), alternan┼úa pl─âcut─â a explic─ârii conceptelor cu pasajele narative, ├«ndem├«narea tip poesis-techne, poate sofistica bine temperat─â ┼či alte calit─â┼úi eseistice - adic─â expresia - nu s├«nt nici ele un produs al autorului, ci tot al unei re┼úele de cunoa┼čtere. F─âr─â Aristotel, Sf├«ntul Augustin ┼či Austin, mai scriam eu acest text a┼ča? F─âr─â manualele de stil, f─âr─â dic┼úionare ┼či infinitele discu┼úii cu ├« sau ├ó, mai puteam vorbi de aceea┼či expresie?

├Än acest moment exist─â, printre altele, dou─â teorii-model care propun justific─âri ale propriet─â┼úii intelectuale. Prima este cea neo-utilitarist─â, ├«n care caracteristicile produselor intelectuale s├«nt (1) replicabilitatea ┼či (2) non-rivalitatea combinat─â cu non-exclusivitatea (oricine are acces la bun ┼či nu se pot exclude indivizii de la a beneficia de acel bun). Combina┼úia acestor dou─â caracteristici provoac─â prejudicii creatorilor, care nu-┼či vor recupera "costurile de expresie". Cei care copiaz─â au de suportat doar un "cost de produc┼úie", care e egal cu zero (sau aproape egal). Solu┼úia propus─â este acordarea de drepturi exclusive de copiere (pentru o perioad─â limitat─â) produc─âtorilor sau creatorilor. Un alt argument ├«n favoarea trademark-ului sau copyright-ului are dou─â p─âr┼úi: (1) reducerea "costurilor de c─âutare" (e mai u┼čor s─â cumperi o cutie de cereale de marc─â, dec├«t s─â stai s─â analizezi toate celelalte cutii din supermarket ┼či s─â compari ingrediente ┼či pre┼úuri) ┼či (2) stimuleaz─â produc─âtorii ├«n fabricarea de produse de calitate ┼či ├«n prestarea de servicii bune care s─â confirme standardele ├«nalte ale m─ârcii respective. De obicei, utilitari┼čtii nu fac o distinc┼úie tare ├«ntre produc─âtor ┼či consumator. ├Än acest cadru teoretic, fiecare trebuie s─â-┼či maximizeze ceva: ori pl─âcerea de a g─âsi un produs/serviciu bun ├«n timp scurt, ori profitul, adic─â s─â ating─â ├«ntotdeauna standardele. Modelul utilitarist se poate descrie a┼ča: drepturile de proprietate intelectual─â maximizeaz─â beneficiile, de ambele p─âr┼úi ale "baricadei", ┼či m─âresc bun─âstarea social─â.

A doua teorie, a valorii-munc─â, are origini ├«n textele lui John Locke: orice persoan─â care munce┼čte folosind resursele aflate "├«n comun" are un drept natural de proprietate asupra rezultatelor eforturilor sale. A doua asump┼úie (metodologic─â): trebuie observat gradul ├«n care resursele "├«n comun" s├«nt materiale brute (fenomene, concepte etc.) ┼či gradul ├«n care interven┼úia creatoare contribuie la valoarea final─â a produsului intelectual. Pentru drepturile morale, aceast─â teorie e specific─â. Marea b─ât─âlie se d─â ast─âzi pe aceste bunuri comune: lupta dintre Wikipedia ┼či Enciclopedia Britanic─â, cea dintre open source/open access ┼či cunoa┼čterea-proprietar (ca ├«n cazul brevetelor pentru pastile). Unii vor prefera s─â cread─â c─â interven┼úia creatoare e mult mai important─â dec├«t resursele. Vor spune c─â nu conteaz─â acea re┼úea de cunoa┼čtere, c─â nu putem s─â fim conecta┼úi, ci atomiza┼úi ├«n actul creator. C─â orice am prelua din fondul comun, nu s├«ntem obliga┼úi s─â-i ├«ntoarcem lui nimic. Cu alte cuvinte, munca (efortul depus, costurile de oportunitate etc.) face opera individual─â ┼či individualizabil─â. "Dar de ce s─â nu fie contopirea a ceea ce posed cu ceea ce nu posed o modalitate de a pierde ceea ce posed, ┼či nu de a c├«┼čtiga ceea ce nu posed?" - se ├«ntreba libertarianul Robert Nozick. O bun─â ├«ntrebare care m─â plaseaz─â critic ├«n tab─âra celor care cred c─â ast─âzi interven┼úia creatoare e aproape minim─â, c─â actul crea┼úiei e mai degrab─â un act colectiv, iar a cere drepturi exclusiviste nu e justificat.

Ho┼úul intelectual - plagiatorul - e, conform acestor dou─â teorii, un autor care nu creeaz─â. Un autor plasat ├«ntr-un lan┼ú (plagiatorul munce┼čte la fel de mult ca un creator: trebuie s─â g─âseasc─â acel text necunoscut pentru plagiere, ├«ntr-o limb─â suspect─â, care s─â nu-l deconspire) ├«n care fiecare ├«┼či maximizeaz─â ceva - ├«n cazul lui, un profit. E un autor care nu scrie, dar transcrie, un autor care ├«n┼úelege c├«t de important e s─â fii ├«ntr-o re┼úea de semne ┼či mai ales c├«t de fragmentat─â ┼či greu de dovedit e ast─âzi creativitatea. El se al─âtur─â unui act colectiv de transmitere a unor cuno┼čtin┼úe. C├«nd semneaz─â, el o face neasumat. El nu va suferi ca autor ├«nfr├«ngerea de a fi descoperit. Poate va pierde un statut care oricum nu-l interesa. C├«nd am propus "negocierea" plagiator-autor era o idee cu scop terapeutic: ├«n viitorul apropiat ┼či digital va conta din ce ├«n ce mai pu┼úin cine de┼úine vreun drept asupra cunoa┼čterii sau artelor, ci vor ├«nvinge cei care vor ┼čti s─â-┼či aduc─â "publicul" c├«t mai intens ├«n actul creativ, cei care vor oferi platforma pentru opere colective. Plagiatorii vor fi primii care vor disp─ârea din schem─â ├«n momentul ├«n care nimeni nu va mai avea drepturi asupra expresiei sau ideilor. ├Äntr-o lume de creatori f─âr─â autoritate, plagiatul nu va mai exista.

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.