1956: Revoluția în direct

A fost o vreme când, zile întregi la rând, știrile de la Radio București citau pe larg Radio Budapesta. Se întâmpla acum 60 de ani, pe când la unguri se redeșteptase speranța unei detașări, dacă nu chiar delimitări față de comunism.

La acea vreme - vorbim de octombrie 1956 - în multe zone ale lumii, inclusiv România și Ungaria, radioul era lider incontestabil în materie de știri. Poziția sa dominantă data de ani buni. Cu aproximativ zece ani înainte, când Armata Roșie intra în capitalele pe care voia „să le elibereze de naziști”, una dintre printre primele directii pe care le căuta era spre clădirea radioului. În cartea sa Cortina de fier. Represiunea sovietică în Europa de Est, 1945-1956, Anne Applebaum scrie că la Berlin, radioul est-german a debutat având angajați oameni instruiți la Moscova. În Polonia, reluarea emisiunilor de radio s-a făcut cu aparatură sovietică. La Budapesta, în ianuarie 1945, la o zi de la instalare, guvernul provizoriu maghiar adopta decretul de reînființare a radioului; decretul fusese redactat inițial în limba rusă¹. Excepție n-a făcut nici radioul de la București, care în septembrie 1944 e trecut în subordinea Comisiei Militare Aliate, controlată de facto de sovietici.

Explicația interesului sovietic pentru radio e simplă: noii cuceritori ai estului îl vedeau ca pe mijlocul suprem de propagandă. Pe atunci, televiziunea nu exista, iar ziarele nu aveau impactul masiv și direct al radioului.

S-a spus că prima revoluție televizată în direct ar fi fost cea din România. La fel se poate spune și că prima revoluție radiodifuzată în direct a fost cea din Ungaria, din 1956. Cele două revolte și-au împărțit și simbolul steagului găurit la mijloc, acolo unde fusese stema cu însemne comuniste. Evenimentele erau transmise de radio Budapesta - care în plus a fost și un actor direct al acestora, precum TVR în 1989 -, dar și de alte radiouri, precum cel de la București. Desigur că ideologia oficială punea un filtru masiv informației care ajungea pe calea undelor.

La București, în emisiunile de informații, denumite fie “Buletine de Știri”, fie “Radio Jurnale²” (în funcție de durată - cinci, respectiv 15 minute), evenimentele din Ungaria nu au fost prezentate în detaliu și nu erau scutite de coloratură ideologică. Promptitudinea prezentării informației nu era printre cele mai folosite și apreciate abordări jurnalistice. Prima ştire despre „tulburările provocate în capitala Ungariei în seara zilei de 23 octombrie de elemente contrarevoluționare” este difuzată pe 24 octombrie în Radio Jurnalul de la ora 22,00. Potrivit fișei de emisiune, sunt difuzate două titluri privind evenimentele desfășurate la Budapesta: primul despre ședința plenară a „Partidului celor ce muncesc” din Ungaria din data de 24 octombrie si cel de-al doilea despre demonstratiile din capitala ungară.

Blancheta 14³

„Din nou Budapesta. După cum transmite postul de radio Budapesta în seara zilei de 23 octombrie elemente contrarevoluționare profitînd de o demonstratie a tineretului din capitala Ungariei au provocat tulburări. Bande înarmate au atacat unele clădiri publice, întreprinderi, magazine, comițînd devastări, asasinate și jafuri.

Într-un apel radiodifuzat, tovarășul Imre Nagy, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ungare a chemat populația să ajute autoritățile la restabilirea ordinei și liniștei în oraș. Guvernul Republicii Populare Ungare a luat măsuri energice pentru restabilirea ordinei și reprimarea”

Blancheta 15

„severă a oricărei încălcări a legalității.

În numeroase telegrame adresate Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria și guvernului, muncitorii din fabricile și uzinele din Budapesta și din alte localități își exprimă profunda lor indignare față de provocarea teroristă a bandelor contrarevoluționare. Ei anunță că au format gărzi muncitorești pentru apărarea întreprinderilor și sprijină acțiunile întreprinse de autorități pentru restabilirea ordinei și liniștei.

În cursul zilei de 24 octombrie postul de radio Budapesta a anunțat că situația se stabilizează în mod rapid.”

Radio Budapesta a avut un rol direct în revoltă atunci când, la începutul acesteia, studenții au încercat să își difuzeze revendicările. Forțele poliției politice au ucis un student. Apoi insurgenții au pornit după “securiști” pe care îi rețineau sau îi omorau. În toate zilele revoltei, de la sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie 1956, la Radio București nu a fost difuzată nicio informație privind numărul morților și al răniților. Intervenția militară sovietică este menționată, dar în context defensiv, justificativ: o știre despre o infirmare oficială privind amploarea ei și alta privind retragerea trupelor sovietice (deși știrea cu implicarea lor lipsește). O preocupare constantă a redactorilor de la Radio București era de a prezenta „reinstaurarea ordinei și liniștei”, “stabilizarea situației”, revenirea la normal a activităților zilnice. De exemplu, „Buletinul de Știri 15,30-15,35” din 30 octombrie anunță pe Blancheta 4:

„După cum transmite postul de radio Budapesta, capitala Republicii Populare Ungare își reia viața normală. Circulația de pe podurile de peste Dunăre s-a redeschis. Numeroase brigăzi de muncitori refac liniile de tramvai și rețelele electrice deteriorate.

Lucrul a fost reluat în întreprinderi; s-au deschis magazinele alimentare. Din provincie au sosit importante cantități de alimente.”

Ce nu preciza Radio București era însă pentru cine se restabilea de fapt ordinea și cui îi erau destinate alimentele. Știrile asigurau că „forțele democrate” reușiseră să înfrângă „contrarevoluția”, dar de fapt - știre absentă din programele informative - pe 30 octombrie era eliberat din închisoare primatul Ungariei Joszef Mindszenty iar două zile mai târziu premierul Nagy urma să anunțe retragerea țării sale din Tratatul de la Varșovia și adoptarea de către Ungaria a unui statut de neutralitate după proaspătul model austriac. Cu atât mai greu de înțeles pentru ascultători a fost știrea seacă venind ca din senin privind cooptarea la guvernare a altor partide.

Radio Jurnal 30 octombrie 1956 ora 22,00-22,15, Blancheta 5⁴.

„Budapesta. Postul de radio Budapesta a transmis azi cuvîntarea președintelui Consiliului de Miniștri al R.P. Ungare, Imre Nagy. În aceasta cuvîntare s-a anuntat ca în sînul guvernului s-a constituit un cabinet restrîns format din reprezentanți ai mai multor partide. Din acest cabinet restrîns fac parte: Nagy Imre, Tildy Zoltan, Kovacs Bella, Erdely Ferenc, Kadar Janos, Losonci Geza și persoanele care vor fi desemnate de partidul social democrat.

După aceasta s-au transmis cuvîntarile lui Tildy Zoltan, Erdei Ferenc și Kadar Janos.”

Era de fapt o dublă inadecvare. Pe lângă cea față de firul narativ al știrilor de până atunci, exista și discrepanța față de ideologia oficială. Din România acelei perioade dispăruse orice urmă de pluralism politic și totuși la radio este anunțat că în țara vecină comunistă, posesoare și ea de peste zece ani de partid unic conducător pe calea construirii socialismului, în care „bandele de contrarevoluționari” tocmai au fost învinse, deodată apare un „cabinet restrâns” format din reprezentanții mai multor partide. Printre aceștia, nimeni altul decât Zoltan Tildy, ieșit în mai 1956 din arestul la domiciliu, cel care, împreună cu Ferenc Nagy și partidul lor le administraseră comuniștilor o înfrângere usturătoare în alegerile din octombrie 1945 (40 de procente diferență între “micii agrarieni” ai lui Tildy și Nagy și comuniști). Dacă știrea de la Radio București ar fi putut avea context jurnalistic normal, ea ar fi continuat probabil cu o paralelă: era ca și cum Ion Mihalache (Iuliu Maniu decedase din 1953) era scos din închisoare și cooptat la guvernare.

Bineînțeles că nu coerența știrilor era preocuparea de bază a redactorilor de la radio. Dar chiar și pentru propagandă, o oarecare înlănțuire logică a evenimentelor nu strica. Cu toate acestea, știrea despre guvernul ungar pluripartid a fost difuzată. Era momentul culminant al revoluției ungare, când pentru o clipă mulți unguri și nu numai ei au crezut că este posibilă eliberarea din strânsoarea Moscovei. Se înșelau. Pe 31 octombrie, liderul sovietic Nichita Hrusciov se răzgândise și se decisese pentru intervenția armată în Ungaria. Peste câteva zile, pe 4 noiembrie, începea represiunea. Tancurile sovietice reluau de această dată decisiv marșurile prin Budapesta iar liderii revoluției erau arestați. Singur cardinalul Mindszenty reușește să se adăpostească în Ambasada SUA din Budapesta, unde își va petrece următorii 15 ani ca un memento permanent al revoluției înnăbușite din Ungaria.

• Anne Applebaum, Cortina de fier. Represiunea sovietică în Europa de Est, 1945-1956, editura Litera, București, 2015, p. 275.
• Scris chiar așa, despărțit. Am întâlnit și varianta comună azi, “radiojurnal”, dar dominantă era scrierea din text.
• Blancheta este o foaie A5 pe care sunt scrise și azi știrile la Radio România. În 1956 ele erau tipizate și ștampilate, cu rubrici pentru Viză și Secretar. Pe o blanchetă încăpeau maxim 11 rânduri dactilografiate.
• Blanchetele sunt păstrate în Arhiva Scrisă de la Radio România, îndosariate pe zile. Numerotarea lor se făcea de către redactorii responsabili cu buletinul sau radiojurnalul respectiv.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

Foto: Wikipedia/FORTEPAN/Nagy Gyula: Tancuri sovietice pe străzile din Budapesta, 31 octombrie 1956.