Un personaj dulce foc!

După cum ştim, trăim în ţara pupatului piaţa endependenţi. Partidele PSD şi PDL par că se urăsc de moarte şi în campania electorală se dedau la bastonade, dar asta nu le împiedică, după alegeri, să-şi de mîna peste ţară, ca altădată soarele şi pionierii. Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali îşi aruncă unul altuia înjurături la greu, dar, de la un moment dat, îi vedem pe amîndoi în mare amor, ca doi porumbei care stau cioc în cioc. În fine, pe Ion Cristoiu îl ştim ca făcînd parte din neobositul trio antibăsescian Gâdea-Stan-Cristoiu, care ne-a oferit spectacol seară de seară în emisiunea Sinteza zilei de la Antena 3. Orice ar fi zis sau ar fi făcut preşedintele, cei trei aveau program de şters pe jos cu el. Acelaşi tratament îl aveau şi Elena Udrea, Elena Băsescu sau alte persoane din anturajul lui Băsescu. Însă, după alegeri, Cristoiu are o revelaţie: constată că "mogulul" Dan Voiculescu şi partidul său se află în aceeaşi barcă cu PDL şi, deci, cu Traian Băsescu, iar el nu suportă acest lucru, aşa că părăseşte Sinteza zilei. Cum omul se trezeşte a doua zi, după ce s-a dat în stambă, fără coledzi, alege tocmai tabăra în care aruncase harnic cu pietre pînă atunci, adică pe cea a lui Băsescu. Îşi mărturiseşte iubirea pentru EBA şi declară că a votat-o la europarlamentare sau o invită pe Elena Udrea la emisiunea pe care-o mai are la Antena 3, Zig-zag, şi se gudură la picioarele ei. Trădarea lui este desigur observată şi de unul dintre soldaţii credincioşi ai lui Dan Voiculescu, Mircea Badea, care îşi face datoria şi atacă elementul devenit străin. Şi, astfel, scandalul e gata. În fine, nu interesează aici ping-pong-ul de "amabilităţi" dintre Badea şi Cristoiu " este ceva cu care ne-am obişnuit în minunata noastră presă. Mult mai plăcută la privit a fost bîlbîiala încurcată a maestrului Cristoiu, chemat să-şi explice schimbarea de macaz într-o ediţie specială a emisiunii 100%, moderată de Robert Turcescu. Iată o delicioasă mostră de maestru pus în încurcătură: "Ăăă... Să ne întoarcem... În primul rînd despre acest scan... nu vreau să... ăăă... Ca să explic ceva din " sigur, că acuma nu sîntem la o emisiune lite... " natura mea, după ce... Sigur, am fost destul de dur cu Mircea Badea, trebuie să recunosc." Nu că-i dulce? De altfel, Cristoiu a fost un dulce de la un capăt la altul al emisiunii. Şi cînd spunea că schimbarea bruscă de tabere " pe care a practicat-o mai tot timpul " se datorează faptului că e un sentimental, nu jurnalist (de altfel, de fiecare dată cînd îl punea Turcescu în încurcătură, el se eschiva candid: "Nu v-am spus că nu sînt jurnalist?" " deşi, la un moment dat, i-a scăpat: "Sîntem amîndoi gazetari, nu?"). Adorabil a fost şi cînd a spus că "domnul Traian Băsescu nu mai e la putere, e în Opoziţie" şi că "este tot mai singur şi tot mai hăituit" (şi de-aia îl iubeşte acum) sau că preşedintele nu are nici o treabă cu fata lui. Robert Turcescu, despre care ultimele dăţi scriam că începuse să scadă, a fost într-o formă excelentă, ca în vremurile lui bune. Dialogul despre telefonul preşedintelui a fost de-a dreptul savuros: "Dar Traian Băsescu?" "Nu m-a sunat şi nu-mi pot permite să spun." "Păi nu v-a sunat sau nu vă puteţi permite să spuneţi?" "Poftim?" "Nu v-a sunat sau nu vă puteţi permite să spuneţi?" "Nu, nu m-a sunat." "Haideţi, domnu’ Cristoiu, că ne ştim de ani mulţi. Dumneavoastră, cînd luaţi dosarul şi bateţi cu el aşa în masă, la o discuţie, înseamnă că v-a sunat Traian Băsescu." "Esteee..." "De ce? Ce v-a zis?" "Nu am mandat să spun." Altfel, tătucul presei româneşti postrevoluţionare a definit, indirect, ceea ce înţelege el prin meseria al cărei maestru este: ea înseamnă "să dau în cutare", "să înjur", "să mă înjure". Cît despre celebra poveste cu găina care a născut pui vii, a afirmat cu această ocazie că încă o consideră o ştire. Admite că nu e adevărată, dar recunoaşte că lui i-a plăcut. După cum spuneam, a fost un dulce " băiat de zahăr, nu alta!