Recunosc, articolul domnului Nicolae Manolescu, publicat recent în Adevărul, "Unde sînt femeile de altădată", un articol pe care l-am savurat în fiecare rînd al său, mi-a dat ghes să scriu cîteva rînduri despre "cealaltă parte".

Ideea mi-a venit, de fapt, mai demult, cînd am citit un articol despre The Rules, o carte pentru femei apărută la mijlocul anilor ’90. Autoarele, Ellen Fein şi Sherrie Schneider, au adunat sfaturile mamelor din anii ’50 către fetele lor, scriind un soi de Biblie modernă în care ritualurile de odinioară (nu suna tu prima, nu accepta prea repede o întîlnire, spune că eşti ocupată, chiar dacă stai în pijama în faţa televizorului) au fost patentate ca reţetă sigură pentru a cuceri inima unui bărbat.

Cartea a fost, însă, în scurt timp, contestată. Vocile feministelor au hulit vehement reîntoarcerea la vechile tipare, susţinînd că femeile au aceleaşi drepturi într-o relaţie şi că nu trebuie să aştepte să fie curtate. Cu alte cuvinte, dacă îţi place un bărbat, sună-l, invită-l, fii egala lui, chiar cînd vine vorba de nota de plată la restaurantul unde aţi ieşit pentru o cină romantică.

Se spune că acest gen de emancipare a dus în timp la o inversare de roluri. Că feminsimul este vinovat pentru demasculinizarea bărbaţilor de azi. Să fie doar cauza curentului feminist? Sau bărbaţii au îmbrăţişat, şi ei, din comoditate, această postură?

Generalizînd, dacă e să vorbim despre regulile de politeţe, rareori am mai văzut într-un autobuz un bărbat care oferă locul unei femei. Sau ca bărbatul să salute primul. Sau să lase o femeie să treacă înaintea lui. Dar acestea pot trece la capitolul "bună creştere".

Ce se întîmplă la nivel relaţional? Prezentîndu-şi recenta carte best seller American Boomerang, într-o emisiune la postul american Fox News, australianul Nick Adams susţinea că bărbaţii de azi nu mai sînt barbaţi, că au devenit nişte fetiţe speriate, că au trecut de la lupta cu crocodilii la contemplarea caffe-latte-ului, din cauza feminsimului care a creat în prezent un mediu dificil pentru bărbaţi de a mai fi... bărbaţi.


Iar dacă "bărbatul de azi" face nazuri, vrea să fie curtat, are pretenţii, bate isteric din picior, în loc să aibă iniţiativă, dacă este nevrotic şi a devenit, pe scurt, o căprioară de care trebuie să te apropii cu grijă, pentru că altfel se sperie, ei bine, toate acestea sînt cauzele femeilor agresive care îl atacă constant, de pretutindeni, ca nişte prădătoare ale masculinităţii sale.

Cred, însă, că tocmai această mentalitate este cauza pentru care femeile de azi şi-au pierdut "feminitatea" şi au început să-şi asume roluri pe care bărbaţii obişnuiau să le aibă "pe vremuri". Şi dacă am devenit "bărbate" este şi pentru că societatea ne obligă la adaptare. Iar dacă femeile de azi înjură uneori ca nişte birjari, bărbaţii se comportă, tot uneori, ca nişte doamne.