Mai răsfiraţi, băieţi, mai răsfiraţi...

22 septembrie 2014
Mai răsfiraţi, băieţi, mai răsfiraţi    jpeg

Era un banc pe vremea lui Ceauşescu (îl rezum, că nu mai contează detaliile): cică la o coadă la Alimentara, doi inşi se trăgeau de limbă reciproc ca să vadă ce crede celălalt despre regim. La un moment dat, unul scoate legitimaţia de Securitate şi-i zice celuilalt: "dumneata mergi cu mine". Celălalt scoate şi el legitimaţia: "ba dumneata mergi cu mine". Din spate, aud amîndoi vocea şefului: "mai răsfiraţi, băieţi, mai răsfiraţi...".

Mă încăpăţînez să cred că vremurile s-au schimbat şi vechea cooperativă "Ochiul şi Timpanul" s-a transformat în altceva, care seamănă cu serviciile secrete din ţările democratice, a căror misiune e să apere democraţia, Constituţia, cetăţenii. "Ai noştri" au devenit şi ei, ca şi colegii/partenerii lor din SUA, Franţa ori Germania, "the good guys", care ne apără de atentate teroriste, de agresiuni la adresa securităţii informatice, în fine, de tot felul de lucruri care ne pun în pericol siguranţa de cetăţeni ai unei ţări libere. Da, ştiu că situaţiunea e mai amestecată, ştiu că mai sînt probleme de tot felul (şi la noi, dar şi la alţii), ştiu că se fac/se pot face jocuri subterane etc., etc. Nu sînt (chiar aşa de) naiv. Dar, tocmai de aceea, mi se pare că tot balamucul ăsta cu dezvăluirea "acoperiţilor" aruncă în derizoriu problema şi felul în care ar trebui să discutăm rolul serviciilor secrete într-o democraţie. A apărut întîi Traian Băsescu şi a zis că, la momentul potrivit (care?), o să spună care candidat la preşedinţie a fost ofiţer acoperit. Ieri, Robert Turcescu şi-a publicat un scan după livretul militar şi, cu Dumnezeu înainte (din cinci în cinci cuvinte), a mărturisit că este ofiţer acoperit.

Parcă-ţi vine să zici, ca pe vremuri: "mai răsfiraţi, băieţi, mai răsfiraţi". Numai că, de data asta, problema e în altă parte. Nu ne mai supraveghează nimeni pe la cozi ca să afle ce părere avem despre partid şi guvern. În schimb, după ce TB şi RT au aruncat pietricelele în apă, s-au umplu ziarele, blogurile, site-urile, emisiunile TV de tone de păreri despre "cum stă treaba cu acoperiţii". Am citit o mare parte dintre comentariile pe această temă: speculaţii, dat cu presupusu', conspiraţionism ieftin, scenarită cronică. De multe ori, pe un ton "dăştept", de oameni care "ştiu ei mai bine" şi toarnă rapid nişte scenarii-beton. Aşa că le-aş spune "mai răsfiraţi, băieţi, mai răsfiraţi..." comentatorilor atotştiutori care umflă gogoaşa cu aerul că "s-au prins".

Eu nu m-am prins. N-am înţeles nimic. N-am priceput ce-a vrut (sau ce-a păţit) Robert Turcescu, nici dacă e adevărat sau nu ce-a "dezvăluit". N-am înţeles ce jocuri vrea să facă preşedintele Traian Băsescu şi pe cine ar ajuta dacă ar zice (încălcînd legea!) "cutare candidat a fost ofiţer acoperit". Aşa, şi?

Înţeleg însă că tot acest balamuc ieftin despre o temă atît de sensibilă arată calitatea proastă a "dezbaterii publice" de la noi. Nu se discută deloc despre chestiuni serioase şi probleme adevărate ale serviciilor de informaţii, în schimb se dau pe goarnă, la mişto, jumătăţi de dezvăluiri. Credibilitatea presei scade (oricum nu stătea bine), serviciile de informaţii sînt băgate în ceaţă. Între timp - mă întreb eu, în naivitatea mea - oare ce gîndesc adevăraţii ofiţeri acoperiţi care chiar îşi fac treaba, conform legii, pe acolo pe unde vor fi fiind, trimişi de un imperativ atît de serios numit "siguranţa naţională"?

Mi-am adus aminte, cu această ocazie, că am făcut acum doi ani un dosar despre "meseria de spion" şi am stat de vorbă cu nişte oameni care chiar asta fac: lucrează sub acoperire pentru siguranţa naţională. Mi s-au părut de o foarte bună calitate umană şi intelectuală.

Drept pentru care vă invit să (re)citiţi cîte ceva despre viaţa şi meseria lor. Cum spuneam, mă încăpăţînez să cred că "Ochiul şi Timpanul" nu mai există, aşa că ar trebui să discutăm în alţi termeni despre "acoperiţi" şi despre meseria lor.

Nu eşti un Rambo sau un Bond - o discuţie cu doi spioni

N-am să ştiu niciodată cum îi cheamă. (Dar, de fapt, la ce mi-ar folosi?) Mi-au fost prezentaţi cu nişte nume obişnuite – poate or fi chiar ale lor, din buletin, nu „nume de serviciu“ – şi cu două vorbe despre competenţele lor: ea „este psiholog, dar are şi experienţă operativă“, el „este unul dintre cei mai buni ofiţeri operativi“. Aşadar, de aici înainte vor fi „Ea“ şi „El“. Prima impresie? Ea: pare că evită să te privească direct (ce naiba spun manualele alea de comunicare non-verbală?...), dar dacă îi încrucişezi pentru o secundă privirea, te simţi brusc „scanat“. El: un om solid cu un zîmbet blînd, care inspiră încredere – ai traversa liniştit cu el un cartier rău famat sau o pădure, noaptea. A doua impresie (după ce au început să vorbească): cu amîndoi ţi-ar face plăcere să stai la lungi taclale prieteneşti, la un pahar. Mă dusesem să aflu cîte ceva despre meseria lor şi despre ei ca oameni. Nu voiam, bineînţeles, „dezvăluiri senzaţionale“, pentru că Dilema veche nu se ocupă cu aşa ceva. Voiam să ştiu mai multe despre dimensiunea umană şi intelectuală a profesiei. Pentru că – în ciuda stereotipiilor curente – există o asemenea dimensiune intelectuală şi culturală în meseria de spion. Şi asta nu numai pentru că una dintre primele condiţii pentru a fi acceptat în sistem este un IQ de cel puţin 120. Şi nu numai pentru că trebuie să ştie/să înveţe 2-3-4 limbi străine. E ceva mai complicat, o să vedeţi...
Continuarea, aici.


Viaţa nu bate filmul. E altfel - o discuţie cu doi spioni

Cînd pleacă în misiune, spionul trebuie să se adapteze la un mediu care îi este ostil. Şi în care de multe ori e singur. Încerc să aflu mai multe pe această temă, dar constat că ostilitatea e la îndemînă. El: „Întîlnim ostilităţile chiar la noi acasă. Pînă să ajungem să ne confruntăm cu un serviciu advers, cu forţe similare nouă, pe chestiuni de siguranţă naţională în afara României, ne confruntăm cu problemele de aici. Ostilitatea se poate manifesta, de pildă, la bancă: atunci cînd soliciţi un credit şi trebuie să furnizezi un angajator şi să-ţi susţii altă calitate, alt loc de muncă, nu poţi spune unde lucrezi de fapt, sau în alte împrejurări în care nu-ţi poţi declina adevărata calitate, deşi este un serviciu onorant şi poate că ai fi mîndru să spui unde lucrezi, dar nu poţi“. Şi totuşi, şi totuşi: cînd pleci „dincolo“, ce (te) faci?
Continuarea, aici.

Omul, vulnerabilităţile şi tehnologia - o discuţie cu doi spioni

Îmi închipui că experienţa de a recruta adversari, de a-i face să spună ce te interesează ori măcar de a-i trage de limbă le oferă spionilor un vast tablou al slăbiciunilor umane: e multă psihologie în meseria asta, agentul de pe teren lucrează strîns cu un psiholog operativ care îi spune „cum să-l lucreze pe onorabilul“, cum „să-l ia subţire“, cum să-l facă să vorbească. După ani de muncă în branşă, ce află – uman şi „filozofic“ – un spion despre slăbiciunile omeneşti? Ea: „Slăbiciunile omeneşti sînt importante mai ales cînd e vorba despre noi, ca să nu devenim vulnerabili. Cînd avem în faţă o ţintă, ne interesează vulnerabilităţile – care nu sînt totuna cu slăbiciunile. O vulnerabilitate poate fi, de pildă, o inteligenţă ieşită din comun, care îl face pe individ să fie respins de grupul lui.
Continuarea, aici.
 

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.