Europa Unită prin roaming și pamplezir

17 februarie 2014
Meseria de profesor jpeg

“Dom’le” – a zis la un moment dat un tînăr coleg de redacție, un pic agitat, adresîndu-se nouă, celor mai în vîrstă – “da’ voi cum vă întîlneați pe vremea cînd nu erau telefoane mobile? Cum făceați ca să vă găsiți?”.

Pe vremea “aceea” – adică doar acum cîțiva ani – categoria “mai în vîrstă” era mai bogat reprezentată în redacția noastră: mai erau printre noi Alex. Leo Șerban și Magdalena Boiangiu, amîndoi posesori de telefon mobil. Era și Radu Cosașu (e și acum, în felul său, alături de noi – deși nu mai scrie la

scrie doar la cartea sa, așteptați-vă...) care folosea mobilul doar ca să sune la vreo doi prieteni și la taximetristul său preferat, nea Gică (un interviu cu el se găsește în colecția

de odinioară, luat de inegalabila Tita Chiper). Așa încît, alături de al meu, au mai înflorit vreo trei zîmbete înțelepte, urmate de exprimarea nedumeririi față de junele coleg: “Cum adică? Păi era simplu, fixam ora și locul întîlnirii – bunăoară,

ori

căci astea erau locurile obișnuite de întîlnire în București – și ne găseam”. “Păi tocmai” – a zis colegul. “Eu trebuia să mă întîlnesc cu cineva aseară

dar mi-am uitat telefonul mobil acasă. Așa că tot drumul am fost îngrijorat: dacă nu mai poate veni? dacă întîrzie? dacă se așează să mă aștepte într-o parte, și eu aștept în altă parte?... Pînă la urmă, ne-am întîlnit. Dar a fost foarte frustrant...”.

Mă rog, cele 4 zîmbete au fost urmate de 4 surîsuri – căci la noi, la

măcar asta știm sigur că ne-a reușit: reabilitarea surîsului – și scena a rămas în antologia “de uz intern” a redacției, ca un fel de fapt divers simpatic și imposibil de șters din memorie.

Mi-am amintit de secvența asta cînd am primit pe mail Eurobarometrul privitor la folosirea

-ului în Uniunea Europeană. Cică “marea majoritate a românilor preferă, cînd călătoresc în alte state UE, ori să apeleze la planuri tarifare speciale în roaming, ori să își cumpere cartele SIM din țara de destinație. Și românii fac parte dintre cetățenii UE care preferă, cînd sînt în străinătate, mai degrabă să-și utilizeze cît mai puțin telefonul mobil, dacă nu chiar să îl închidă”. (Comunicatul de presă e disponibil

).

Care va să zică: tarifele de

au tot scăzut în ultimii ani, ca urmare a unor decizii ale Parlamentului European. Companiile de telefonie mobilă au fost nevoite să coboare prețul minutului. Cu toate acestea, mulți cetățeni europeni ezită să-și folosească telefonul mobil cînd sînt în altă țară (în altă țară

subliniez). Iar între timp au apărut telefoanele inteligente, cu Internet, Facebook și toate cele, dar tarifele la “transferul de date” sînt încă mari. Cine pierde la faza asta? Doar cetățenii? Nu, zice comunicatul, pierd și companiile: “Conform calculelor efectuate de Comisia Europeană, companiile care oferă servicii de telecomunicații nu beneficiază de o piață de aproximativ 300 de milioane de utilizatori de servicii de telefonie din cauza strategiilor actuale de stabilire a prețurilor, cu efecte negative și asupra altor întreprinzători, cum ar fi dezvoltatorii de aplicații pentru dispozitivele mobile”.

Din chestia asta, eu înțeleg – fără să fiu, Doamne ferește, economist sau priceput într-ale finanțelor – așa: companiile de telefonie au cîștigat bani buni, ani la rînd, din plăcerea omului de a vorbi. Căci folosim cu toții telefoanele mobile – dacă tot le avem – pentru a comunica și “fără să fie neapărat nevoie”. Adică de-un capriț, de-un pamplezir. Dacă tînărul meu coleg nu și-ar fi uitat telefonul acasă cînd avea întîlnirea aceea, cu siguranță ar mai fi sunat de 2-3 ori (înmulțit cu nuș’ cîți cenți minutul) persoana cu care trebuia să se întîlnească, pentru nimica toată: “Unde ești? Eu sînt în metrou, ajung în cinci minute, te sun cînd ies din stație”. “Acu’ ies din stație. Ai ajuns? La a cîta coloană ești? Aha... Vin imediat…”. 

Prin urmare (știu, sînt naiv, dar poate că e doar o impresie): dincolo de toate politicile, strategiile, planurile și Tratatele, nu cumva succesul Europei Unite stă (și) în posibilitatea ca europenii să vorbească mai mult între ei, chiar și atunci cînd nu e neapărat necesar, chiar și așa, “de-un capriț, de-un pamplezir”?...

Bunăoară, dacă un cetățean european își dă întîlnire cu un alt cetățean european în ziua cutare la ora cutare la Tour Eiffel, n-ar fi bine să se poată suna reciproc, la tarife mici, să se-ntrebe: “Ai ajuns? Bine, așteaptă-mă la piciorul sudic al turnului..."?. Sau să acceseze hărți și aplicații care să-i ajute să nu rateze întîlnirea? Eu cred că da.

Ar fi – metaforic și simbolic vorbind – o despărțire

de vremurile în care punctele de întîlnire între europeni erau puține și fixe. Și exista întotdeauna riscul ca vreunul – din Est sau din Vest – să nu ajungă...

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
Descoperirea terifiantă făcută de arheologi în casa lui Hermann Goring, prietenul lui Adolf Hitler: „Am fost complet șocați“
Schelete înfiorătoare, cu membre lipsă, au fost găsite în „Bârlogul Lupului", unde a locuit cândva un apropiat de top al lui Hitler.
image
Obiceiul care îți „omoară” încet, dar sigur, relația amoroasă: „Este dificil de ignorat răul pe care îl poate face”
Obiceiul de a naviga seara pe rețelele de socializare ar putea fi fatal - cel puțin pentru viața ta amoroasă.
image
Descoperire „incitantă” a unui material care poate stoca gazele cu efect de seră
O nouă descoperire făcută de oamenii de știință ar putea rezolva una dintre cele mai apăsătoare provocări cu care se confruntă omenirea. Este vorba de un tip de material poros care poate stoca dioxidul de carbon, relatează Sky News.

HIstoria.ro

image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.
image
Bătălia Atlanticului - decriptarea codurilor de transmisii ale submarinelor germane
Planificatorii ambelor părți aflate în conflict au realizat rapid că al Doilea Război Mondial va fi câștigat sau pierdut de cel care domină Oceanul Atlantic.
image
Povestea savanților Louis Pasteur și Victor Babeş
Povestea de azi îi are ca ”eroi” pe cei doi renumiți savanți legați de o pasiune comună: cercetarea științifică.