Celui care nu are i se va lua

Mihai MITRICĂ
3 mai 2016
Celui care nu are i se va lua jpeg

Răspuns la articolul lui Matei Martin, „Drepturile de autor în era digitală”

Cadrul juridic în care s-a produs sentinţa în cazul Google vs Sindicatul Autorilor (Authors Guild) îmi este nefamiliar; ştiam de dosarul acesta din şedinţele şi informările Federaţiei Europene ale Editorilor (FEP), ai cărei membri sîntem. De altfel, FEP a trimis încă de pe 22 aprilie către toate cabinetele Comisiei Europene un punct de vedere asumat de toţi membrii cu privire la situaţia din SUA. Cu toate acestea, ca simplu utilizator de Internet, nu pot să nu mă întreb de ce un gigant ca Google fuge de plata drepturilor de autor atunci cînd profită financiar de digitizarea atîtor milioane de cărţi, prin creşterea relevanţei căutărilor pe care le afişează şi, implicit, a numărului de utilizatori şi a veniturilor companiei. Şi, totodată, îmi aduc aminte de un miliardar român cu palat de marmură care s-a lăcomit la un teren somptuos pe malul lacului Snagov pentru care a plătit o redevenţa de circa 100 de euro pentru fiecare din cei 99 de ani ai concesiunii. Cu alte cuvinte, celui care are i se va mai da (sau îşi va lua singur, după caz). Iar celui care nu are i se va lua şi puţinul său.

În România, însă, sîntem încă departe de această discuţie – ca de multe altele din domeniu, din păcate. Noi luptăm încă la baionetă cu pirateria brută, cu acele nocive obiceiuri de a recomanda cu generozitate „prietenilor” (mai ales celor din lista de Facebook) fişierele .pdf ale unor cărţi aflate în comerţ. Sînt grupuri de Facebook, site-uri dedicate pentru acest lucru (scribd.com este doar vîrful icebergului), bloguri care cîştigă bani frumoşi din monetizarea acestui tip de conţinut. Ce facem pentru a stopa asta? În afară de a trimite (deja peste o sută de) sesizări şi de a cere ştergerea fişierelor pirat (treabă tot mai anevoioasă din cauza comportamentului tot mai autist al unor platforme de tip Blogspot – dacă nu ştiţi cine e în spatele Blogspot, puteţi afla dînd o căutare pe Google), mai încasăm şi respingerea în instanţă a acţiunilor noastre civile pentru că, în sistemul juridic românesc, dreptul de proprietate intelectuală are un statut ciudat, neasimilat dreptului de proprietate în general. Aşa că nu îl poţi transfera – dacă nu ai timp, chef şi bani – unei asociaţii din care faci parte ca să ţi-l apere.

Şi cînd asociaţiile de editori se raliază unei propuneri legitime a ORDA de remunerare a dreptului de împrumut public – directiva europeană în vigoare din 1992 şi nerespectată de România nici acum – ne trezim că statul preferă să ne lase să ne încăieram cu bibliotecarii, stîrnind în ei spaima că li se vor tăia bugetele şi aşa firave pentru a se pune deoparte bani pentru autori şi editori. Trebuie spus clar: statul (autorităţile publice centrale sau locale în calitate de ordonatori de credite) trebuie să plătească acest drept de împrumut public, nu bibliotecile sau clienţii lor. Bibliotecile au nevoie de finanţări mai mari nu pentru dreptul de împrumut public, ci pentru propriile nevoi (am şi uitat cînd a fost ultima licitaţie pentru achiziţia de cărţi pentru biblioteci), pentru salarii şi pentru sporirea numărului de angajaţi care sînt, la rîndul lor, într-o gravă suferinţă.   

Nu am văzut Uniunea Scriitorilor venind alături de editori în susţinerea dreptului de împrumut public – deşi ar fi principalii beneficiari ai sumelor. Dumnealor preferă să ne ameninţe la fiecare şedinţă a Comisiei de Cultură cu posibilitatea de a repune în discuţie Legea Timbrului Cultural, proiect iniţiat de Traian Dobrinescu şi de Varujan Vosganian, două faruri călăuzitoare ale breslei. Este, într-adevăr, mult mai uşor să îţi dai o lege cu dedicaţie în Parlament (Timbrul Cultural este la un pas de votul final, în plenul Camerei Deputaţilor) decît să te lupţi pentru un drept care, colateral, i-ar ajută şi pe alţii.

La fel cum nu i-am văzut alături de noi în încercarea timidă de a convinge ciupercăria de centre de copiere să plătească o sumă infimă pentru drepturile reprografice, dat fiind că prejudiciază fără jenă editorii şi autorii, copiindu-le cărţile fără acordul lor.

Dar, închei cu amărăciune, ce aşteptări putem avea de la o societate care îşi distruge (cu premeditare sau din pură prostie) sistemul cultural şi educaţional şi care se extaziază mai mult în faţă călugărilor morţi decît în faţa cărturarilor încă vii?

Mihai Mitrică este director executiv al Asociaţiei Editorilor din România (AER). 

Foto: wikimedia commons

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.