Prima singurătate

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
Prima singurătate jpeg

Am citit nenumărate texte, ficțiuni sau confesiuni, frivole sau profunde, consemnînd episodul „prima dată“ în biografia fiecăruia: prima iubire sau prima despărțire, prima dată la teatru sau la film, primul eșec la un examen sau primul pahar de alcool, prima plecare în străinătate sau prima pereche de blugi. În memorie par, mai toate, la îndemînă. Ce e mai greu de consemnat, mai dificil de conturat ca secvență autonomă, este primul moment de singurătate. L am „citit“ în cîteva romane sau autobiografii excepționale. L-am găsit „anexat“ experiențelor mai sus menționate. Dar niciodată ca o amintire clară, de sine stătătoare, spontană.

E drept, primul moment de singurătate e greu de localizat. Fiindcă se pierde în alegerile care i-au urmat, în faptele care i-au atenuat intensitatea, în soluția găsită pentru a-i micșora povara. E din vremea adolescenței? Sau o precedă? În orice caz, este momentul în care tînărul află, pentru prima oară, că e pe cont propriu în lumea asta, că adulții nu știu să-i răspundă la toate întrebările, sau știu, dar răspunsurile lor nu mai alină sau nu mai vindecă definitiv, fie că sînt nepricepuți, fie că nu sînt de față tocmai cînd e nevoie, cînd lumea pare mai de nedeslușit, prea mare pentru experiența mică a întrebătorului. E momentul în care presimți, neliniștit, că nu mai există cale de întoarcere, că va trebui să înfrunți, pînă la capăt, ce ai de înfruntat, că așa va fi viața de acum înainte, cu soluții fericite în cel mai bun caz, dar care nu alungă, prin ele însele, singurătatea. E momentul în care simți cum consecințele propriilor fapte nu mai sînt preluate de o mînă protectoare, ci se transformă în durere, tristețe sau bucurie, modificîndu-ți corpul, mintea, viața. Această primă singurătate poate fi trăită cu spaimă, cu furie, cu îngîmfare, cu umor, cu nepricepere, cu iritare, cu lacrimi de neputință, în orice caz cu graba de a găsi răspunsuri, soluții, protecție, certitudini, ajutor. Cu nerăbdarea de a scăpa de singurătate. Nici pentru adulți nu e mai ușor: trăim singurătatea adolescenților pe care îi avem în grijă cu spaimă sau cu furie, cu umor, cu lacrimi, cu scenarii nesigure sau cu certitudini, nepregătiți să acceptăm că nu-i mai putem proteja total sau că nu avem răspunsuri la îndemînă. Vrem doar, cu o anumită nerăbdare, să îi vedem scăpați de singurătate.

E o secvență-cheie în relația dintre adolescenți și adulți, între adolescenți și lume. Nu scapă nimeni de ea, nici cei aflați la început independent de drum, nici cei care le supraveghează începutul de drum independent. O secvență care, bine asumată, creează anticorpi împotriva alegerilor greșite, care construiește algoritmi de supraviețuire, care naște întrebări și neliniști fertile. Pentru ambele „tabere“. Singurătatea este primul dialog direct, dur, neprotejat de experiențelor miilor de generații anterioare, al adolescenților cu lumea. Și primul dialog direct, dur, neprotejat de experiențele miilor de generații anterioare, al adulților cu propriile limite în materie de autoritate și protecție, cu teama de eșec în rolul de părinte.

În poezia „După melci“ a lui Ion Barbu, momentul în care viața nu mai pare o joacă este descris cu totul impresionant: copilul găsește melcul înghețat de frig și, după încercări zadarnice de a repara greșeala, după dojeni inutile prin care încearcă să readucă melcul la viață, urmează clipa în care înțelege că ce a făcut nu mai poate fi „desfăcut“: „Iar cînd vrui să-l mai alint, / Întinsei o mînă-amară / De plîns mult… / Şi dîrdîind, / Două coarne de argint / Răsucit se fărîmară.“ Cum transformi o mînă amară într-una înțeleaptă? Cum alini durerea în fața unei greșeli definitive?

Nu cred că există sfaturi totale. Rețete infailibile. Soluții universal valabile. Știm doar, din experiența lumii, că momentul primelor singurătăți este inevitabil și că nu trebuie să ne grăbim, în fața lor, nici adolescenții, nici noi, adulții, să îl umplem cu șabloane frivole sau cu rigori de mătușă. Cred că e bine că nu ne amintim clar, bine conturat, primul moment de singurătate. Și că e esențial ca el să rămînă o „anexă“ fecundă a altor prime momente importante, prima iubire, prima alegere, prima bătălie majoră. Și dacă reușim să rămînă așa în amintirile copiilor noștri, vor avea puterea să își înfrunte toate singurătățile, multe, din viața de adult. 

Maria Iordănescu este psiholog.

Foto: Dan Foy, flickr

Cea mai bună parte din noi jpeg
Inima rezistă mai mult
Am petrecut mult timp căutînd sfaturi de domesticire a procrastinării.
image png
Lecția portugheză SAAL
Inovațiile metodologice ale SAAL, cum ar fi implicarea arhitecților în dezvoltarea comunitară
Zizi și neantul jpeg
Masa cea lungă
Pentru că viitorul era incert sau, dimpotrivă, înfiorător de cert în stagnarea lui.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Schimb de mame sau despre cum arată România
Trăim în continuare într-o țară foarte săracă
E cool să postești jpeg
Mai avem nevoie de profesori?
Este trecut cu vederea, în mod grosolan, faptul că această grevă a profesorilor, pentru drepturile salariale, este făcută tocmai în interesul copiilor.
Theodor Pallady jpeg
Cine este Hieronymus Bosch?
Hieronymus Bosch va rămîne atîrnat în muzeele altora, în vreme ce detectivii romanelor noastre polițiste vor purta neverosimile patronime neaoșe...
p 20 Gianfranco Ravasi WC jpg
O biografie în cruce
„Biografia lui Iisus” ţine mai ales seama de expresivitatea internă a Evangheliilor.
p 24 A  Manolescu jpg
Cu ochii-n 3,14
De fiecare dată cînd văd cîte un om pe stradă cu Dilema veche în mînă mă bucur de parcă m-aș întîlni cu un cunoscut. Încă nu-i salut, dar le zîmbesc. (A. M. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Colecționarii de momente
Adun într-un colț de memorie momente aparent obișnuite, care mie îmi spun o poveste.
Zizi și neantul jpeg
Vechi obiceiuri (ne)sănătoase
Diferența dintre ea și Emma Bovary era că Tincuța știa, exact, granițele dintre lumea visării și cea a vieții de toate zilele.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Doar o plimbare prin cartier
De vreo două luni încoace, mi-am făcut un obicei – indiferent de vreme, în fiecare dimineață pe la ora 9, ies la o plimbare prin cartier.
E cool să postești jpeg
Sfîntul Grobian al politicienilor
Însă, dacă erodează încrederea cetățenilor, politicienii sînt ei înșiși cei care vor cădea în această groapă.
p 20 Carol cel Mare WC jpg
Creștinismul carolingian, între cultură și politică
Ei au introdus astfel o concepţie despre rolul religios al suveranului, care nu a încetat să fie revendicată mai tîrziu.
foto BTC DV bis jpeg
Credința ca experiență
E un mister al libertății, căci fiecare în conștiință poate spune de ce deschide sau de ce nu.
p 22 WC jpg
Pascalia, piatră de poticnire?
Tema este delicată și necesită explicații extinse pentru a înțelege cîștigurile, pierderile și riscurile unui demers de schimbare a Pascaliei.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Habar n-am dacă așa ceva poate fi socotit un experiment reușit sau nu.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Schimbări și obișnuințe
Dacă nu ieși din casă nu se întîmplă nimic nou.
Zizi și neantul jpeg
Familie și mese
Am crescut, prin anii 1970, cu o definiție mai curînd Disney a familiei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Copilul care recită poezia
Bine că măcar poeziile de slavă și preamărire au dispărut, însă nu se știe pînă cînd.
p 20 Kemal Kili‡daroglu WC jpeg
Pluralism religios: democratul turc şi monarhul englez
În Europa larg secularizată, monarhul englez a celebrat Polul divin şi universalitatea iradierii lui.
Theodor Pallady jpeg
Populus Dei
„Mediile bisericești înalte" au văzut în simpla adunare a laicatului un soi de reformă protestantă!
P2000594 1 jpg
Mai, RDW și București
RDW reușește, în fiecare an, să aducă în lumina reflectoarelor un număr impresionant de artiști, designeri și arhitecți
E cool să postești jpeg
Ne pierdem copiii?
„Noi, adulții, sîntem cei care dăm exemplu copiilor, iar azi acest exemplu e cel mai rău imaginabil cu putință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
● Urmăriți derularea scandalului „The Romanian deal” în care e implicat fiul (cam pușlama, după părerea mea) președintelui Biden. Vor ieși la iveală lucruri incredibile! (S. V.)

Adevarul.ro

image
Cum afli când te poți pensiona: ce documente trebuie depuse. CALCULATOR pensie anticipată
Creșterea vârstei de pensionare este luată în calcul în toate statele lumii în care natalitatea a scăzut, iar îmbătrânirea populației accelerează, punând în dificultate sistemele publice de pensii.
image
Povestea dramatică a celei mai de succes dresoare de lei și tigri din România. Final tragic de carieră
Cea mai renumită dresoare de lei și tigri din România a fost brașoveanca Lidia Jiga. Ea a murit în arenă, sfâșiată de tigrul pe care-l plimba cu decapotabila prin București în anii 1960
image
Misterul morții spionilor înecați în Lacul Maggiore din Alpii Elvețieni: „A venit apocalipsa peste noi“ VIDEO
Patru persoane au murit după ce o navă care transporta 21 de pasageri, toți în legătură cu serviciile secrete italiene și israeliene, s-a răsturnat, iar speculațiile privind natura călătoriei sunt din ce în ce mai multe.

HIstoria.ro

image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.
image
Ultimele zile din viața lui Adolf Hitler
Rar s-a mai întâmplat în istoria omenirii ca moartea unui om care a influențat decisiv nu doar secolul al XX-lea, dar și felul în care a evoluat omenirea până în ziua de azi să dea naștere la atât de multe minciuni, legende și adevăruri spuse pe jumătate. Autoritățile sovietice, singurele în măsură să afle adevărul, au făcut tot posibilul să încurce și mai mult lucrurile. Pentru Stalin, care gândea în termenii Războiului Rece încă din 1945, un Hitler probabil viu și nevătămat era mult mai folosi
image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.