Oportuniştii fanatici

Ciprian BLIDARU
Publicat în Dilema Veche nr. 560 din 6-12 noiembrie 2014
Oportuniştii fanatici jpeg

Sînt înfăţişate mereu, cu tonuri grave şi apocaliptice, desfăşurările de forţe ale maşinăriilor de propagandă ce defilează prin regimurile totalitare. De la Goebbels, încoace, maşinăria infernală a propagandei este mereu invocată, ajungînd un clişeu. În regimurile totalitare, propaganda pare a atinge superlativul artizanal prin recuzita rocambolescă. Basorelieful impresionează. 

Important e de evaluat însă şi efectul manipulării prin propagandă. În ce măsură este determinantă această propagandă în menţinerea regimului totalitar? Orice regim totalitar, dincolo de propagandă, se afirmă la început prin coagularea poporului, ruinat de corupţie, împotriva exploatatorilor. Unele dictaturi pot cunoaşte chiar progres economic, ceea ce reprezintă un argument solid în a le conserva puterea. 

Dar dincolo de starea economică, precară sau prosperă, ceea ce ţine o dictatură în picioare e sistemul represiv bine pus la punct. Peste toate se aruncă mantia strălucitoare a propagandei. În pofida propagandei, poporul nu poate fi prostit. Nemulţumirea populară e ţinută în frîu de organele de oprimare şi de laşitatea colectivă, nicidecum de propagandă.

Istoria a demonstrat că maşinăria propagandei e ultima care se strică, într-un regim de mînă forte. Se prăbuşeşte nivelul de trai, apar fisuri în aparatul politic, trădări, intervenţii ale puterilor din exterior, tuturor acestora le supravieţuieşte, pînă în ultima clipă de viaţă a regimului, mizanscena propagandei. Aceasta ajunge să reprezinte decorul prăfuit şi pustiu care se prăbuşeşte, ea nefiind determinantă într-o tiranie. 

Dictatura se impune prin forţă, se conservă prin violenţă şi sfîrşeşte tot în violenţă. Rolul propagandei există şi el, dar este unul secundar. Contrar a ceea ce pare la prima vedere, cînd desfăşurările megalomanice de forţă, opiul utopiei şi tot ce pune în mişcare aparatul manipulator dau imaginea regimului politic respectiv. 

De fapt, oportunismul naşte uriaşa forţă a aparatului, fiind şi la baza aderenţei populare. Cazurile de credinţă naivă sînt cele mai puţine în totalitarism, atît pentru cei care lansează noua credinţă, cît şi pentru cei ce o receptează. 

De aceea, regimurile totalitare se sprijină pe un tip uman extrem de eficient cauzei, oportunistul fanatic.  Şi-n torţionar, delator, ca şi-n activist, zace acest tip uman. Cel care preia cu abnegaţie şi exces de zel idealurile implacabilei puteri. Dar dincolo de zelul afişat şi de credinţa ostentativă zace fariseismul. Aidoma bigoţilor ipocriţi care, după ce pupă o icoană, trag cu ochiul la nurii enoriaşelor, şi aceşti habotnici politruci vînează exclusiv beneficiile colaboraţionismului.

De cealaltă parte pot fi nonconformiştii, disidenţii şi eventual categoria discreţilor care trăiesc dedublat, între lumea lor şi cea înconjurătoare, cu scopul de-a supravieţui fizic, dar şi metafizic. Într-o dictatură, propaganda devine o flaşnetă ruginită menită mai degrabă nu să convingă pe cineva, ci să menţină vie, în conştiinţa oamenilor, omniprezenţa şi omnipotenţa aparatului totalitar. 

Cea mai bună dovadă că masa nu aderă organic la propagandă este uşurinţa cu care îşi schimbă orientarea, dacă are loc o schimbare de regim.

Cioran, în

, face elogiul oportunistului în istorie. Decît fanatici genocidari, mai bine oportunişti falimentari etic, dar păstrînd o brumă de umanitate. Unde se înşală Cioran e cînd desparte oportunismul de fanatism. Cei mai mulţi dintre fanatici au fost de la început oportunişti, iar unii rămîn pînă la capăt să combine cruzimea sangvină cu calculul ticălos.   

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.