Din dragoste, cu cele mai bune intenții

Publicat în Dilema Veche nr. 856 din 3 - 9 septembrie 2020
Din dragoste, cu cele mai bune intenții jpeg

Leave no Trace (Nu lăsa nici o urmă). Film american, din 2018, regizat de Debra Granik, cu Ben Foster și foarte tînăra și talentata Thomasin McKenzie, în rolurile principale. E povestea izolării de lume a unui veteran de război și a fiicei lui adolescente. Scenariul pornește de la o biografie reală.

Will, întors de pe frontul din Irak, trăiește împreună cu fiica sa, Tom, într-o pădure din Oregon. Războiul a lăsat urme adînci: pentru Will, oamenii, familia, instituțiile, viața normală, lumea întreagă înseamnă dușmanul de care trebuie să se ferească și de care trebuie să-și țină departe copilul. Din felul în care este orînduit traiul celor doi în pădure se înțelege că izolarea durează de ani buni: fiică și tată cunosc bine fiecare drum, fiecare luminiș, fiecare loc în care se pot adăposti, au ascunzători și unelte, au strategii de retragere din fața „amenințărilor” (turiști, polițiști sau alți veterani de război care-și duc viața în afara lumii civilizate) și, cel mai important, sînt în orice moment pregătiți să lase totul în urmă, să-și adune strictul necesar într-un rucsac și să o pornească spre alte păduri „libere”.

Tatăl își iubește mult fiica: o învață carte și tehnici de apărare în sălbăticie, o protejează, atît cît poate, de ploi și frig, o hrănește, o învață să găsească singură resurse pentru supraviețuire. Și chiar încearcă, de dragul ei, dar pentru puțin timp, să ducă o viață normală într-o comunitate primitoare. Eșuează și își obligă fata, de acum obosită de fugă și de nesiguranța zilei de mîine, să își strîngă lucrurile și să pornească, din nou, în pribegie. Cum spuneam, între Will și Tom este o relație normală părinte-copil: încredere, atașament, afecțiune, preocupare pentru binele celuilalt. Will are grijă ca din rucsacul lui Tom, din ranița ei de „soldat al pădurii”, să nu lipsească nimic din ce ar avea nevoie pentru supraviețuire: haine, apă, mîncare. În timp, însă, rucsacul devine din ce în ce mai împovărător pentru umerii fetei, deși apa, hrana sau hainele sînt din ce în ce mai puține și din ce în ce mai multe fricile tatălui și deciziile lui în numele binelui amîndurora.

E un caz extrem. Dar filmul te face să reflectezi la „rucsacuri/ranițe” proprii: la cele moștenite și la cele date mai departe, la cele pe care ni le-am luat pe umeri pentru drum și la cele pe care le-am lăsat în urmă căci ne îngreunau pasul, la cele de care alții ne-au despovărat sau de care noi i-am eliberat pe cei dragi. Ești provocat, astfel, să te gîndești la „kit-urile de supraviețuire” ale fiecăruia dintre noi: la cele primite sau la cele construite pentru cei pe care vrem să îi protejăm, la cele adăugate, de-a lungul timpului și al drumului, pe lîngă „strictul necesar”. Frici, greșeli, experiențe nefericite, decizii neinspirate, întîlniri fără noroc, toate amenință să dubleze greutatea regulilor și a instrumentelor de supraviețuire transferate celor pe care îi creștem și îi educăm. Și-mi imaginez că nu este deloc simplu să alegi cu grijă ce pui în rucsac: protecție, nu frici, experiență, nu sentimente de vinovăție, înțelepciune, nu tehnici și scheme livrate gata „mestecate”.

„The same thing thatʼs wrong with you isnʼt wrong with me”, îi spune la un moment dat Tom, adolescenta din păduri, tatălui, într-un moment în care acesta era pregătit să evadeze din nou, dar fata nu voia să mai renunțe la ceea ce i se părea că i se potrivește mai bine: o viață normală, între oameni. Venise deci clipa în care rucsacul și tehnicile de supraviețuire trebuiau reconsiderate, reverificate: căci pe drum se adunaseră lucruri, reguli, decizii devenite nefolositoare sau constrîngătoare, iar „binele amîndurora” nu mai exista. Fata îi cere deci să-și despartă drumurile, iar tatăl acceptă, fiindcă își iubește copilul.

Maria Iordănescu este psiholog.

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.