Camera (ne)ascunsă

Publicat în Dilema Veche nr. 866 din 12 - 18 noiembrie 2020
Camera (ne)ascunsă jpeg

Omnipresent, film din 2017, Bulgaria. Emil, patron al unei agenții de publicitate și scriitor, decide că, pentru noua carte pe care o are în plan, are nevoie de un tip de documentare neobișnuit: vrea să știe, în detaliu, care e viața ascunsă a prietenilor, a soției, a colegilor de birou, viața care se desfășoară în afara prezenței lui, viața secretă, strict privată a celor care îl înconjoară. Își spionează, deci, prietenii, familia, colegii, cu ajutorul unor camere de filmat ascunse în casă, la birou, în cabinetul de psihoterapie al soției. Și toți încep să îi apară, pe ecranul laptop-ului, fără farduri, fără măști, fără ziduri de protecție, cu micile sau marile lor minciuni, cu trădările și lașitățile lor, cu fricile și nefericirile lor. Cam cum apar – cam cum apărem – în fața lui Dumnezeu.

Ceea ce a început doar ca un demers gratuit, făcut de amorul artei, devine un drog: Emil devine dependent de adevărurile revelate de camerele de luat vederi. Înregistrările filmate sînt singurele care îi validează relațiile, sentimentele, slujba, dialogurile, viața de zi cu zi. Emil ajunge să creadă că doar filmările ascunse îi mai pot da certitudinea că ceea ce a trăit în direct este și real, căci doar acolo, în imagini, apar chipurile adevărate ale soției, prietenilor, colegilor. Evident,  spionajul nu durează la infinit: toți cei din jurul lui află ce „documente” deține el în laptop. Dar nu numai ei, ci lumea întreagă, căci, dintr-o eroare, filmările ajung pe Internet și viețile tuturor sînt expuse pînă în cele mai mici și mai sordide detalii.

Filmul, cu actori remarcabili, pune pe tapet subiecte îndelung discutate, întoarse pe toate fețele, unele de cîțiva ani, altele, de cînd e omenirea: granița dintre privat și public, limitele și infinitul digitalizării, liniile firave dintre sinceritate, adevăr și realitate, ce merită știut și ce nu despre celălalt, cît e minciună sau ipocrizie sau precauție protectoare în relația cu cei de lîngă noi etc.

Important este, însă, faptul că Internetul, înregistrările cu camerele ascunse sînt încă privite, în film, drept o agresiune. De atunci, de doar acum trei ani, mi se pare că lucrurile s-au schimbat: omenirea întreagă consimte la indiscreția și agresiunea Internetului și a digitalizării (și asta înainte ca pandemia să ne oblige să utilizăm, ca unică soluție, beneficiile digitalizării). Admitem, cu ochii larg închiși, că realitatea sau viața stau mai curînd în măruntaiele Internetului decît în carnea și oasele noastre. Adevărul simplu, văzut și auzit cu ochii și urechile noastre, reflecția proprie și logica faptelor nu fac doi bani dacă nu sînt însoțite de filmări prin gaura cheii. Judecata experților, opiniile celor care se pricep, expertiza profesioniștilor sînt toate ruinate de zgomotul asurzitor al vocilor care află totul de pe Internet. Ne bazăm pe „dezvăluiri în exclusivitate”. Inventăm chiar vieți private trăite în public, conspirații construite în văzul lumii, indiscreții trăite la lumina zilei. Acceptăm cu nonșalanță ca viața noastră să se desfășoare „online”: întlnirile cu părinții sau prietenii, serviciul, cumpărăturile, vizitele în locuri exotice, iubirea, ura, frustrările personale, supărarea pe șef sau pe coleg, totul beneficiază de generozitatea nediscreționară a Internetului și a digitalizării.

Dacă e ceva bun în pandemia care a venit peste noi, aș îndrăzni să sper un singur lucru: poate că ne vom sastisi de viața trăită prin ecrane și butoane. Poate că vom tînji să ne arătăm chipul, mai fardat, mai ponosit, mai cu mască, mai fără, cum om putea, dar să ni-l arătăm „live” și doar între cunoscuți și cunoscuții cunoscuților. Poate.

La un moment dat, Emil îi mărturisește tatălui că își spionează prietenii și îi povestește îngrozit ce vede pe ecrane. Iar tatăl îl întreabă: „Ce crezi că simte Dumnezeu?”. „Cred că s-a obișnuit”, îi răspunde Emil.

Maria Iordănescu este psiholog.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.