Verdun, Constantinopole

Franţa şi Germania au comemorat împreună, printr-o serie de gesturi simbolice, trecerea unui secol de la bătălia de la Verdun, una dintre cele mai sîngeroase bătălii din anii primului război mondial şi în general din istoria militară a omenirii. In acelaşi timp, la Istanbul, autorităţile turce au celebrat cu fast şi sute de mii de participanţi trecerea a 563 de ani de la căderea Bizanţului. Sigur, între cele două celebrări nu există nici o legătură specială, decît faptul că au avut loc în aceeaşi zi, duminică 29 mai. Totuşi, maniera în care ele au fost concepute dau de gîndit.

Imposibil să nu vedem, în cele două momente comemorative, două maniere diferite de a aborda istoria şi de a concepe raporturile cu memoria. La Verdun, francezii şi germanii au lansat un mesaj de pace şi de reconciliere în jurul unei mari idei: construcţia europeană. La Instanbul, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ţinut să arate lumii că Imperiul Otoman nu este mort şi că actualul regim de la Ankara va face tot posibilul pentru a-l reînvia, sub o altă formă, dar cu aceleaşi intenţii hegemonice.

Aniversările şi comemorările oficiale, celebrările şi festivităţile memoriale există, s-ar putea spune, dintotdeauna, iar organizarea lor şi perpetuarea lor nu este niciodată nici inocentă şi nici lipsită de dedesubturi politice. Intre faptele istorice şi semnificaţia pe care le-o conferă comemorările, există o relaţie complexă, în care se amestecă şi prezentul şi viitorul, şi ideologiile şi ambiţiile politice. Cum istoria se rescrie periodic, şi comemorările unor evenimente istorice îşi modifică forma dar mai ales mesajul.

Citiți și ascultați mai multe pe rfi.ro