„Un secol cu Neagu Djuvara”

Sîmbătă, 18 decembrie, de la ora 12.00, istoricul Neagu Djuvara şi publicistul George Rădulescu vă aşteaptă la sediul librăriei „Adevărul” din zona Piaţa Universităţii (str. Doamnei nr. 27 - 29, cu intrare şi dinspre Bulevardul I.C.Brătianu).

Un secol cu Neagu Djuvara aduce în atenţia publicului o viaţă trăită la intensitate maximă, în mijlocul celor mai fierbinţi evenimente ale secolului XX. Prefaţa este semnată de Andrei Pleşu, iar postfaţa de Mihai Răzvan Ungureanu. Aşadar, nu rataţi şansa de a face o incursiune în trecut, alături de un inegalabil povestitor!

„Să stai de vorbă, în România de astăzi, cu un adevărat boier nu poate fi altceva decît un mare privilegiu. L-am descoperit pe Profesorul Djuvara în lecturile mele şi mi-am propus, de la început, să profit de statutul meu de ziarist pentru a ajunge la el. Am reuşit, motiv pentru care veţi putea trăi, în paginile ce urmează, cîteva secvenţe dintr-o viaţă de roman”, anunţă George Rădulescu în deschiderea cărţii.
 

Neagu Djuvara despre

Cariera sa în Ministerul Afacerilor Externe:

"Am fost unul dintre cei trei-patru din meseria asta a noastră de descifrare a telegramelor, care făceau parte din acel grup conspirativ dorit de liderii opoziţiei şi de Rege ca să scoată România din război, în cazul în care Antonescu nu ar fi vrut să o facă la vreme."

Experienţe de viaţă:

"Francezii, în 1944, erau într-un hal de sărăcie nemaipomenită, aproape că nu aveau ce mînca. Dar, în acelaşi timp, lucrul extraordinar!, viaţa intelectuală pulsa."

"Soţia mea rămîne în locul meu pe cînd eu sînt la război, ca să-mi administreze moşia (...) Mă întorc după căderea Odessei, în decembrie – mari îmbrăţişări, noapte de dragoste. Şi a doua zi dimineaţa, totuşi o întreb cum stăm cu socotelile (...) Ceea ce încasase reprezenta de 30 de ori salariul meu de sublocotenent (...)Nu rămăsese o centimă! Cheltuise tot..."

Despre istoria recentă a românilor:

"Noi avem mania asta că, odată ce ne merge prost, sărim în barca cealaltă. Aşa ne-am făcut o reputaţie foarte proastă în străinătate. Să vezi diverse cărţi de istorie care se scriu!"

"Imensa majoritatea a celor care s-au aruncat imediat în braţele comunismului au fost, conform comediei lui Eugen Ionescu, „rinocerii” (...) Românul vrea să şmecherească în politică – asta e absolut clar."

"Dacă vor fi cîteva generaţii care de cînd aveau şapte ani şi pînă la maturitate au învăţat că furtul este cel mai mare păcat, România se va schimba."