Un drum cu un singur sens?

9 iunie 2010
Democraţie în cultură: ce nu se spunem atunci cînd discutăm jpeg

- despre consultarea pentru politicile culturale europene -

S─âpt─âm├«na trecut─â Marilena Stanciu (Ministerul Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional) a trimis c─âtre operatorii culturali invita┼úia de a trimite puncte de vedere si sugestii pe marginea Planului de Lucru ├«n Domeniul Culturii pentru perioada 2008-2010 ┼či alte propuneri pentru politici culturale, studii, domenii ├«n care ar fi oportun schimbul de bune practici ├«n acest sens pentru urm─âtoarea perioad─â. Pe baza evalu─ârii ┼či ├«n urma propunerilor trimise, noul Plan va fi discutat ┼či aprobat de Consiliul Uniunii Europene, moment din care va determina o serie de obliga┼úii pentru Statele Membre, Consiliu ┼či Comisia European─â.

Nu cred c─â e nevoie de un amplu studiu pentru a observa c─â aproape nimeni nu mai are ├«ncredere ├«n astfel de invita┼úii. O lung─â ┼či nepl─âcut─â experien┼ú─â de planuri ┼či strategii care nu au fost aduse la via┼ú─â sau care au fost at├«t de r─âst─âlm─âcite c─â au pierdut semnifica┼úia convenit─â ┼či au sl─âbit sensul poten┼úialului lor performativ cu siguran┼ú─â ├«┼či spune cuv├«ntul. Mai contribuie la reac┼úia de respingere ┼či lovirea zi de zi de deciziilor concrete de alocare sau reducere a fondurilor din bugetul public ┼či de ini┼úiative legislative care trec netulburate, decizii ale c─âror sensuri le ├«ntrez─ârim ├«n calcule politice ┼či de circumstan┼ú─â, ┼či nicidecum ├«n planuri ┼či strategii fundamentate ┼či asumate. Aceste decizii ┼či oamenii care le pun ├«n aplicare reprezint─â politici culturale ├«n sine, vorbesc despre valori ┼či priorit─â┼úi, despre p├«rghii ┼či surse de informare.

┼×i totu┼či, dac─â ar fi s─â lu─âm de bun─â invita┼úia ┼či s─â ├«ncerc─âm s─â ├«n┼úelegem ce ni se propune, care ar fi concluzia? Care este rolul ┼či sensul Planului de lucru al Consiliului UE in domeniul Culturii, cum influen┼úeaz─â activitatea ├«n Statele Membre ┼či cum ajunge la noi? Cum ├«n┼úelege Rom├«nia s─â comunice participarea sa la lucr─ârile acestui Consiliu ┼či al altor structuri n─âscute ├«n urma Planului de lucru, cum se aliniaz─â Ministerul Culturii efortulor comunitare de sprijinire a mobilit─â┼úii arti┼čtilor, de digitizare ┼či implementare a Conven┼úiei UNESCO pentru protec┼úia ┼či promovarea diversit─â┼úii expresiilor culturale ÔÇô cateva dintre priorit─â┼úile pentru perioada 2008-2010 - ┼či cum ne putem plasa ├«ncrederea ├«n aceste consult─âri?

Cum dezvolt─â Uniunea European─â politici culturale ├«n domeniul culturii ÔÇô principiul subisidiarit─â┼úii ┼či Metoda Deschis─â de Coordonare

Planurile de lucru aprobate de Consiliul Uniunii Europene reprezint─â un set de activit─â┼úi orientate ├«n jurul unor priorit─â┼úi, plasate ├«ntr-un orizont de timp de regul─â de 2 ani ┼či c─ârora le s├«nt asociate un set de obiective ┼či activit─â┼úi. P├«n─â ├«n 2007, acest plan de lucru crea pe de o parte obliga┼úii de raportare pe subiectele selectate pentru mini┼čtrii Statelor Membre ┼či definea studii ┼či ac┼úiuni ale Comisiei Europene ┼či Statelor Membre.

├Än 2007, Uniunea European─â a lansat prima Agend─â European─â pentru Cultur─â, document cu valoare strategic─â ┼či de reper pentru activitatea la toate nivelurile: cel comunitar, cel regional ┼či cel na┼úional. Aceast─â Agend─â, aparent doar un alt document printre mormanele de h├«rtii care ies zilnic din uzina birocratic─â care este Uniunea European─â, a reinventat modul de lucru ├«n domeniul culturii la nivel european din mai multe privin┼úe.

├Än primul r├«nd, a stabilit un set de obiective generale, a indicat valorile ┼či principiile pe baza c─ârora urmeaz─â s─â se desf─â┼čoare activitatea ├«n acest domeniu ├«n viitor ┼či p├«rghiile de ac┼úiune pe care le are la dispozi┼úie Uniunea European─â pentru a influen┼úa politicile ┼či activitatea cultural─â. Desigur, definirea acestora este una foarte general─â, fapt justificat prin ins─â┼či natura documentului ÔÇô este o strategie -, dar totu┼či este important de urm─ârit care s├«nt rela┼úiile care s├«nt stabilite ├«ntre cultur─â ┼či educa┼úie, de pild─â, care este importan┼úa atribuit─â dialogului intercultural ┼či care este rolul atribuit culturii ├«n rela┼úile interna┼úionale ale comunit─â┼úii europene.

La fel de important, acest document a impus un mecanism de lucru prin care respect├«ndu-se principiul subsidiarit─â┼úii, se poate ajunge totu┼či la o coordonare ┼či ac┼úiune comun─â ├«n spa┼úiul comunitar.  Exersat ├«n domenii precum educa┼úia, politicile de tineret ┼či combaterea excluziunii sociale, acest mecanism ├«nseamn─â c─â statele membre ale UE ├«┼či coordoneaz─â politicile printr-un proces de ├«nv─â┼úare mutuala ┼či schimb structurat de informa┼úii ┼či lucreaz─â ├«mpreun─â pentru a defini o viziune comun─â a situa┼úiei la nivelul comunit─â┼úii europene, probleme ┼či recomand─âri practice. Pentru ca Metoda Deschis─â de Coordonare (MDC) s─â func┼úioneze se constituie la nivel european grupuri de lucru, la care fiecare Stat Membru interesat ├«┼či desemneaz─â un reprezentant cu experien┼ú─â opera┼úional─â ┼či ├«n dezvoltarea de politici ├«n respectivul domeniu la nivel na┼úional. Grupurile de lucru se constitute pe marginea priorit─â┼úilor propuse ┼či aprobate de Comisia European─â ┼či Consiliul Uniunii Europene ┼či ├«n cadrul lor se prezint─â exemple din practica la nivel na┼úional ┼či se caut─â solu┼úii care s─â func┼úioneze, solu┼úii comune sau poate doar sfaturi din partea cuiva care are de istorisit o situa┼úie similar─â, ├«n alt─â ┼úar─â. Periodic, grupurile de lucru raporteaz─â institu┼úiilor europene ┼či publicului general.

Din toat─â poliloghia de mai sus, esen┼úial este c─â Planul de Lucru implic─â responsabilit─â┼úi nu doar pentru Comisia European─â, ci ┼či pentru Statele Membre: obliga┼úii de raportare pe marginea priorit─â┼úilor stabilite ┼či de ├«ncurajare a unor schimb─âri pozitive ├«n sensul atingerii obiectivelor agreate ├«n cadrul grupurilor de lucru ┼či ├«n conformitate cu obiectivele generale ale Planului, plasate strategic ├«n contextul Agendei Europene pentru Cultur─â. E o mi┼čcare continu─â de sus ├«n jos, de la general la particular, dar ┼či invers, dac─â exist─â presiune ┼či argumente ├«n acest sens. Momentul de acum, c├«nd se redefinesc priorit─â┼úile pentru urm─âtorii trei ani este un astfel de punct important. ├Än continuare Agenda European─â pentru Cultur─â este cadrul general, dar s├«nt reg├«ndite priorit─â┼úile opera┼úionale care vor da sensul activit─â┼úii ┼či cercet─ârii europene ├«n domeniul culturii (studii).

Interpretarea românească a participării la politicile culturale europene în domeniul culturii

F─âr─â a pune la ├«ndoial─â bunele inten┼úii ale persoanei care a comunicat invita┼úia de a oferi puncte de vedere ┼či propuneri pentru perioada 2010-2012, consider totu┼či c─â aceasta reprezint─â o oarecare b─âtaie de joc. Pus─â fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu realitatea, consultarea nu are nici fondul, nici forma pentru a fi luat─â ├«n serios, iat─â de ce:

ÔŚĆ invita┼úia a fost trimis─â pe grupurile de discu┼úii yahoo ┼či nu se reg─âse┼čte pe niciuna dintre sec┼úiunile paginii de Internet a Ministerului Culturii. Te ├«ntrebi ├«n consecin┼ú─â care este asumarea institu┼úional─â real─â a propunerii de a r─âspunde invita┼úiei;

ÔŚĆ nu s├«nt publicate nici acum, dup─â 2 ani ┼či jum─âtate de la numirea unora dintre ei, numele exper┼úilor trimi┼či s─â reprezinte Romania ├«n grupurile de lucru pentru dezvoltarea Planului de lucru pentru 2008-2010;

ÔŚĆ nu s├«nt publicate rapoartele ┼či recomand─ârile pe care ace┼čtia le-au redactat sau primit din partea colegilor din aceste grupe de lucru;

ÔŚĆ nu s-a realizat ┼či publicat nicio analiz─â a m─âsurilor luate de Rom├ónia ├«n efortul de a r─âspunde obiectivelor asumate la nivel european ├«n ace┼čti 2 ani ┼či jum─âtate. Nu cunoa┼čtem cum a raportat Romania situa┼úia de p─ân─â acum cu privire la priorit─â┼úile pentru 2008-2010 ale Planului de lucru:

Prioritatea 1: ├Ämbun─ât─â╚Ťirea condi╚Ťiilor pentru mobilitatea arti╚Ötilor ╚Öi a altor profesioni╚Öti din domeniul culturii

Prioritatea 2: Promovarea accesului la cultur─â, ├«n special prin promovarea mo╚Ötenirii culturale, a multilingvismului, a procesului de digitalizare, a turismului cultural, a sinergiilor cu educa╚Ťia, ├«n special educa╚Ťia ├«n domeniul artelor, precum ╚Öi a unei mai mari mobilit─â╚Ťi a colec╚Ťiilor

Prioritatea 3: Dezvoltarea datelor, statisticilor ╚Öi metodologiilor ├«n sectorul culturii ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťirea comparabilit─â╚Ťi acestora

Prioritatea 4: Dezvoltarea la maxim a poten╚Ťialului sectoarelor culturii ╚Öi crea╚Ťiei, ├«n special cel al IMM-urilor

Prioritatea 5: Promovarea ╚Öi punerea ├«n aplicare a Conven╚Ťiei Unesco privind protec╚Ťia ╚Öi promovarea diversit─â╚Ťii formelor de exprimare cultural─â

Cum să ne dăm cu parerea cînd nu avem aceste informaţii esenţiale?

├Än schimb, avem o serie de realit─â┼úi relativ la priorit─â┼úile de mai sus (┼či s├«nt convins─â c─â al┼úii ar putea continua lista, lucru pe care ├«l ├«ncurajez):

ÔŚĆ ├«ncepand cu 2009 fondul de mobilitate al Ministerului Culturii a fost sistat;   

ÔŚĆ fondurile pentru digitizarea patrimoniului cultural al Romaniei nu au fost alocate, desi exist─â o politic─â public─â care a primit ├«nc─â din 2007 afizul favorabil al Guvernului;

ÔŚĆ biroul pentru UNESCO din cadrul Ministerului Culturii nu are niciun set de propuneri, nu monitorizeaz─â, coordoneaz─â sau colaboreaz─â cu nicio alt─â institu┼úie care sa aib─â ca sarcin─â ├«ncurajarea sau observarea schimb─ârilor legislative ┼či redactarea unor propuneri strategice sau legislative ├«n acest sens, nu public─â dec├«t informa┼úii despre participarea la diferite congrese ┼či ├«nt├«lniri interna┼úionale. Centrul de Cercetare si Consultanta ├«n Domeniul Culturii contribuie ┼či particip─â uneori la ├«nt├«lnirile de lucru ┼či Adun─ârile Generale ale UNESCO, unde se elaboreaz─â setul de m─âsuri ┼či recomand─âri prin care Conventia va deveni opera┼úional─â, dar o face f─âr─â a avea un mandat specific ├«n acest sens din partea Ministerului Culturii ┼či, ├«n consecin┼ú─â, de┼či av├«nd bune inten┼úii, nu reu┼če┼čte s─â construiasc─â acea mas─â de presiune care ar reu╚Öi s─â dezvolte o transpunere adaptat─â situa┼úiei nationale a Conven┼úiei UNESCO pentru diversitatea expresiilor culturale.

P─ârerea mea ar fi c─â Ministerul a reu┼čit s─â argumenteze toate aceste lipsuri. Dac─â a ├«ndr─âznit s─â scrie ├«n raportul c─âtre Ministerul de Finan┼úe c─â fondul de mobilitate a fost ├«n anul 2009 func┼úional (pagina 8), de┼či acesta fusese sistat ├«nc─â de la ├«nceputul anului, cine poate s─â spun─â c─â la fel nu se ├«nt├«mpl─â ┼či la Consiliul Uniuniii Europene?...

├Äncredere? Chiar dac─â nu o merit─â, nu cred c─â ne permitem s─â ne retragem ┼či s─â ├«i l─âs─âm s─â lucreze ├«n spatele u┼čilor ├«nchise. Jocul trebuie jucat ├«n continuare: propuneri ┼či puncte de vedere, consult─âri ┼či dialog ┼či ├«ncrederea oferit─â de fiecare dat─â, dar nu o ├«ncredere oarb─â, ci una care pretinde seriozitate ┼či responsabilitate din partea lor, cu obligativitatea oferirii de informa┼úii corecte ┼či complete despre activitatea ┼či rezultatele pe care le au. Ministerul Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional a┼čteapt─â opinia noastr─â p├«n─â pe 11 iunie la adresa uae.mccpn [at] gmail.com.

Raluca Pop este ini┼úiatoarea banipentruarte, blog ┼či pagin─â de Facebook, unde s├«nt oferite informa┼úii despre finan┼ú─âri pentru arti┼čti ┼či operatori culturali din Rom├ónia ┼či unde se dezvolt─â un spa┼úiu de reflec┼úie ┼či dezbatere despre legisla┼úia ┼či politicile culturale din Rom├ónia.

chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni elegan╚Ťi pentru femei ÔÇô stiliz─âri pentru birou
Datorit─â sfaturilor de mai jos, vei ├«nv─â╚Ťa cum s─â creezi o ╚Ťinut─â excep╚Ťional de stilat─â ├«n c├«╚Ťiva pa╚Öi simpli, ├«n care te vei sim╚Ťi ca o femeie de succes.
Afis Sala Radio 3 iunie 2022 jpg
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa: dirijorul Dmitri Matvienko, invitat la Sala Radio
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa ÔÇô Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonic─â Radio Danez─â) este invitat special pe scena S─âlii Radio.
interviu job jpg
5 sfaturi de urmat pentru a-╚Ťi m─âri ╚Öansele pentru interviul de angajare
Este important s─â ╚Ötii cum s─â te prezin╚Ťi mai bine ├«n fa╚Ťa oric─ârui recrutor, cum s─â-╚Ťi pui ├«n valoare calit─â╚Ťile ╚Öi cum s─â fii candidatul cu cele mai mari ╚Öanse pentru a fi ales.
00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.