„Stilul paşoptist de a participa la istorie“ – interviu cu Paul CORNEA

11 octombrie 2018
Paul Cornea nu poate pleca de tot jpeg

Acest fragment este preluat din interviul cu Paul Cornea (3 noiembrie 1923 – 7 octombrie 2018) apărut în revista 22 nr. 669 din 2002 sub titlul „Şansa de a întîmpina libertatea”. Consider că discuţia privind o eventuală analogie dintre paşoptişti şi intelectualii pro-europeni de astăzi este la fel de actuală. (Marius Chivu) 

În cariera dvs. de istoric literar aţi studiat îndelung paşoptismul românesc. Ce a însemnat această mişcare în istoria culturii române? Îndreptăţeşte contextul politico-cultural actual necesitatea unui neopaşoptism, aşa cum crede Adrian Marino?

M-am ocupat efectiv de paşoptism mulţi ani de zile. La început, a fost vorba de o specializare ca oricare alta, corespunzătoare unor înclinaţii manifestate încă din vremea studiilor. Efortul de a cunoaşte pînă în cele mai mici detalii materia, cum trebuie să o facă orice profesionist, s-a transformat însă cu timpul într-o pasiune. Poate fiindcă m-a fascinat totdeauna problema „originilor“, iar paşoptismul echivalează cu intrarea abruptă a culturii române în modernitate. Poate fiindcă m-am împrietenit pînă la intimitate cu reprezentanţii acestei epoci, pe care am denumit-o într-una din cărţile mele, a „începutului de drum“. Le-am urmărit cu fervoare năzuinţele şi poticnelile, ceea ce au spus şi ceea ce au visat. Le-am explorat atent itinerarul, atît de împletit cu destinul ţării.

Adrian Marino, căruia îi port o mare stimă, a avut dreptate să evoce în mai multe articole şi, recent, în cartea de convorbiri cu Sorin Antohi, actualitatea programului paşoptist. Ajunge să enumăr principalele sale articole de crez ca să ne convingem. Paşoptiştii au voit integrarea europeană, un stat democratic, independent şi suveran, împroprietărirea ţăranilor, formarea unei clase mijlocii, încurajarea economiei de piaţă, toleranţa faţă de minorităţi etc., într-un cuvînt, deplina „sincronizare“ cu Occidentul. Însă, chiar dacă situaţiile sînt asemănătoare, istoria nu se repetă niciodată. De aceea, din trecut putem culege nu atît modele, cît exemple şi incitaţii.

Ceea ce ne oferă paşoptiştii, dincolo de prezenţa unor obiective comune de luptă, e un „stil“ al participării la istorie. M-aş opri doar la trei trăsături caracteristice. Mai întîi, un elan patetic al construcţiei culturale şi instituţionale, vocaţia de iniţiatori în toate domeniile, chiar dacă „fondul“, cum avea să arate pe drept cuvînt Maiorescu, nu corespundea noilor „forme“ europene, adoptate în grabă. Totuşi, pe termen lung, paşoptiştii au avut dreptate, fiindcă evoluţia dinspre forme spre fond s-a dovedit inevitabilă şi salvatoare. În al doilea rînd, aş sublinia acordul dintre vorbă şi faptă. Discursuri înflăcărate s-au ţinut multe la noi şi se mai ţin şi azi; dar cîţi dintre oratori nu se dezic în practică de nobilele declaraţii pe care le formulează la ananghie?

În împrejurări deosebit de grele, paşoptiştii au dat dovadă de intransigență şi fermitate. Erau flexibili, dar nu şi-au traficat niciodată principiile. Ca să le susţină, au fost dispuşi să-şi sacrifice, cu bună ştiinţă, libertatea, cariera, confortul domestic. Kogălniceanu, Ghica sau Bălcescu aveau aptitudini strălucite: cel dintîi ar fi putut ajunge, între diverse altele (căci era multiplu înzestrat), un romancier balzacian remarcabil, cel de-al doilea — un economist liberal de talie internaţională, cel de-al treilea — un mare istoric. În loc de împlinirea personală, au ales o existenţă plină de riscuri, devotată trup şi suflet „cauzei“. În al treilea rînd, vreau să remarc că pentru paşoptişti politica nu era un scop în sine, ci un mijloc spre a aduce naţiunii civilizaţia, cultura şi bunăstarea. Erau nişte cărturari, împinşi spre politică de idealism, de un dezinteres absolut, care nu voiau să facă avere, nici să obţină dregătorii, nici să-şi căpătuiască o clientelă de fideli. Voiau puterea, nu ca să se umfle în pene, ci ca să servească binele public.

Visătorii de la 1848 – pragmatici admirabili

Acum, cînd tocmai am fost invitaţi să intrăm în NATO, beneficiind de un masiv sprijin occidental, încă o asemănare cu momentul paşoptist ni se relevă. Unirea Principatelor şi constituirea statului român modern au fost iniţiative nu doar acceptate, dar şi sprijinite de marile puteri ale Europei, care doreau o piedică solidă în calea expansiunii Rusiei ţariste de după Războiul Crimeii. Cu alte cuvinte, să ai idei, voinţă şi oameni înzestraţi pentru astfel de schimbări politice nu e întotdeauna de-ajuns.

Aş pune problema invers. Nu e suficient sprijinul exterior, oricît de masiv, dacă el nu e precedat şi însoţit de un efort adecvat, consistent, al forţelor interne. La 1859, marile puteri erau împărţite: Franţa şi Anglia ne-au ajutat, nu însă Austria şi Rusia, iar Turcia, puterea suzerană, percepea cu îngrijorare, în spatele cererii româneşti de autonomie, năzuinţa spre independenţă. În aceste condiţii, înfăptuirea Unirii a fost posibilă graţie exploatării extrem de abile a oportunităţilor ivite în urma Războiului Crimeii. Nu pot intra aici în detalii. Remarc totuşi extraordinara cotitură strategică săvîrşită de paşoptişti după înfrîngerea revoluţiilor de la 1848 şi consolidarea unor regimuri de restauraţie în întreaga Europă. Ei şi-au dat atunci seama că pentru a face să avanseze „cauza română“ e necesar să se renunţe la calea insurecţionară şi să se mobilizeze toate energiile în direcţiile acţiunii diplomatice. Liderii stîngii paşoptiste vor face pasul înapoi, abţinîndu-se de la retorismele mazziniene, moderaţii, de felul Goleştilor vor ţîşni în faţă, toţi se vor strădui să cîştige credibilitate în faţa marilor puteri prietene.

Nu mai puţin semnificativ e ceea ce se întîmplă în chiar zilele alegerii noului domnitor al Moldovei. La întrunirea partidei naţionale, care deţinea majoritatea în Adunarea electivă, e propus candidat la tron Vasile Alecsandri; poetul renunţă în favoarea lui Kogălniceanu, dar şi acesta se autorevocă; se ajunge astfel la desemnarea lui Alexandru Ioan Cuza, persoană judecată mai susceptibilă de a ralia în juru-i o largă majoritate. Totuşi, tensiunea continua să fie mare şi pentru un motiv foarte simplu: în Adunare se numărau nu mai puţin de 38 (!) candidaţi. Cu toate astea, pînă la urmă, Cuza a fost ales, la 5 ianuarie 1859, în unanimitate (!) domnitor al Moldovei. Lovitura de teatru s-a produs la 24 ianuarie la Bucureşti, unde acelaşi Cuza a întrunit sufragiile ca domnitor „şi“ al Ţării Româneşti. În felul acesta, printr-o manevră de geniu, Unirea a fost realizată fără a se încălca decizia marilor puteri, care hotărîseră doi domnitori pentru cele două principate, dar nu anticipaseră cazul în care aceeaşi persoană va fi desemnată în ambele pentru aceeaşi funcţie. Comentariile sînt, cred, de prisos.

Un singur lucru vreau să adaug: visătorii de la 1848 s-au dovedit, în ceasuri de cumpănă, de un pragmatism admirabil; romanticul Ion Brătianu, care a fost implicat în tinereţe într-un atentat la viaţa lui Napoleon al III-lea, a devenit în anii maturităţii şi ai asumării răspunderilor unul dintre cei mai de seamă bărbaţi de stat ai României...

„Reacţie greşită în faţa Dictatului de la Viena“

Făcînd un pas imens peste timp, dacă intelectualii de la 1848 au pus bazele unui stat modern democratic, ce s-a întîmplat o sută de ani mai tîrziu, cînd, în faţa instaurării unui regim totalitar, intelectualii n-au mai putut face nimic?

Democraţia interbelică a fost subminată dinăuntru şi din afară. Înăuntru, datorită expansiunii mişcării legionare, cu care, din păcate, în 1937, liderul celui mai important partid democratic al vremii a încheiat o alianţă electorală, conferindu-i astfel o legitimitate nesperată. Apoi, dictatura carlistă a experimentat un regim de suprimare a libertăţilor şi de partid unic, substitut artificial, pînă la un punct frivol, al totalitarismelor ce cîştigau teren pretutindeni. Pe plan extern, sfîrşitul anilor ‘30 a adus Germania hitleristă în poziţia de stăpînă a Europei: războiul început în 1939 a dus la zdrobirea Poloniei în trei săptămîni, la invadarea şi capitularea Franţei. României i s-a impus Dictatul de la Viena, după care a venit şi ultimatumul sovietic pentru cedarea Basarabiei şi Bucovinei.

L-am auzit recent pe dl Neagu Djuvara spunînd că în acel moment dramatic ar fi trebuit să rezistăm. Sînt înclinat să-i dau dreptate. Cu orice risc — pentru că exista o disproporţie uriaşă de forţe — lupta, oricît de fără de speranţă era ea, ar fi salvat demnitatea naţională, mai ales, ar fi avut efectul de a nu demoraliza conştiinţele, de a nu-i arunca pe intelectuali în disperare şi neputinţă. După această umilinţă şi după războiul antisovietic, început în euforie şi terminat în catastrofă, comunismul a putut sfărîma relativ repede orice împotrivire. Vlad Georgescu vorbeşte în Istoria sa de existenţa unui „vacuum de putere“ în toamna lui 1944. Unii intelectuali şi mulţi oameni simpli s-au apropiat atunci de comunişti. Cei ce au făcut-o imediat, pînă în 1946, n-au fost „doar“ oportunişti. Mă întemeiez cînd spun asta pe faptul că „atunci“ mai toată lumea ignora că „jocurile sînt făcute“ (la Ialta!), cei mai mulţi erau încredinţaţi că „vor veni americanii“ şi nici nu le trecea prin cap că partidul comunist s-ar putea instala singur la putere.

De aceea, simplificăm lucrurile dacă nu luăm în calcul „şi“ opţiunea sinceră a unor oameni amăgiţi de confuzia, abil întreţinută, între antifascism şi comunism, ori înşelaţi de promisiunile ademenitoare ale partidului.

De ce nu s-a putut constitui la noi o viabilă şi reală intelectualitate de stînga?

În anii ’20-’30, paralel cu dezvoltarea fascismului şi nazismului, a progresat şi la noi extremismul de dreapta. La jumătatea anilor ’30, mişcării legionare, care ajunsese o forţă de temut, i s-au alăturat, cum ştim, cîţiva reprezentanţi străluciţi ai tinerei generaţii intelectuale. La polul opus, extremismul de stînga era extrem de precar. Partidul comunist, provenit din afilierea la Internaţionala a III-a a unei mari părţi a vechiului partid socialist, s-a transformat, desigur şi în urma scoaterii sale în afara legii, într-o organizaţie conspirativă, ruptă de masele populare, dirijată de la Moscova şi numărînd cel mult cîteva sute de membri. Cîţiva poeţi avangardişti şi cîţiva comunişti de salon, cel mai cunoscut dintre ei fiind Belu Zilber, nu se puteau măsura nici pe departe, în prestigiu şi influenţă, cu tinerii sclipitori grupaţi în jurul lui Nae Ionescu.

În ce priveşte partidul social-democrat, slab reprezentat în parlament, lipsit de personalităţi puternice, cu audienţă mai ales în provinciile alipite, el îşi plătea scump adeziunea la un marxism antistalinist şi nedogmatic, fiind atacat din toate direcţiile, de partidele burgheze pentru marxism, iar de comunişti pentru pactizare cu „duşmanul de clasă“. Finalmente, după 1944, una din primele griji ale comuniştilor a fost să desfiinţeze partidul socialist printr-o aşa-zisă „fuziune“, de fapt o absorbire completă (cei ce au îndrăznit să se opună au fost întemniţaţi). Se dovedea astfel, o dată în plus, că în viziunea comunistă ereticii sînt mult mai primejdioşi decît necredincioşii.

a consemnat Marius CHIVU

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.