„Stilul paşoptist de a participa la istorie“ – interviu cu Paul CORNEA

11 octombrie 2018
Paul Cornea nu poate pleca de tot jpeg

Acest fragment este preluat din interviul cu Paul Cornea (3 noiembrie 1923 – 7 octombrie 2018) apărut în revista 22 nr. 669 din 2002 sub titlul „Şansa de a întîmpina libertatea”. Consider că discuţia privind o eventuală analogie dintre paşoptişti şi intelectualii pro-europeni de astăzi este la fel de actuală. (Marius Chivu) 

În cariera dvs. de istoric literar aţi studiat îndelung paşoptismul românesc. Ce a însemnat această mişcare în istoria culturii române? Îndreptăţeşte contextul politico-cultural actual necesitatea unui neopaşoptism, aşa cum crede Adrian Marino?

M-am ocupat efectiv de paşoptism mulţi ani de zile. La început, a fost vorba de o specializare ca oricare alta, corespunzătoare unor înclinaţii manifestate încă din vremea studiilor. Efortul de a cunoaşte pînă în cele mai mici detalii materia, cum trebuie să o facă orice profesionist, s-a transformat însă cu timpul într-o pasiune. Poate fiindcă m-a fascinat totdeauna problema „originilor“, iar paşoptismul echivalează cu intrarea abruptă a culturii române în modernitate. Poate fiindcă m-am împrietenit pînă la intimitate cu reprezentanţii acestei epoci, pe care am denumit-o într-una din cărţile mele, a „începutului de drum“. Le-am urmărit cu fervoare năzuinţele şi poticnelile, ceea ce au spus şi ceea ce au visat. Le-am explorat atent itinerarul, atît de împletit cu destinul ţării.

Adrian Marino, căruia îi port o mare stimă, a avut dreptate să evoce în mai multe articole şi, recent, în cartea de convorbiri cu Sorin Antohi, actualitatea programului paşoptist. Ajunge să enumăr principalele sale articole de crez ca să ne convingem. Paşoptiştii au voit integrarea europeană, un stat democratic, independent şi suveran, împroprietărirea ţăranilor, formarea unei clase mijlocii, încurajarea economiei de piaţă, toleranţa faţă de minorităţi etc., într-un cuvînt, deplina „sincronizare“ cu Occidentul. Însă, chiar dacă situaţiile sînt asemănătoare, istoria nu se repetă niciodată. De aceea, din trecut putem culege nu atît modele, cît exemple şi incitaţii.

Ceea ce ne oferă paşoptiştii, dincolo de prezenţa unor obiective comune de luptă, e un „stil“ al participării la istorie. M-aş opri doar la trei trăsături caracteristice. Mai întîi, un elan patetic al construcţiei culturale şi instituţionale, vocaţia de iniţiatori în toate domeniile, chiar dacă „fondul“, cum avea să arate pe drept cuvînt Maiorescu, nu corespundea noilor „forme“ europene, adoptate în grabă. Totuşi, pe termen lung, paşoptiştii au avut dreptate, fiindcă evoluţia dinspre forme spre fond s-a dovedit inevitabilă şi salvatoare. În al doilea rînd, aş sublinia acordul dintre vorbă şi faptă. Discursuri înflăcărate s-au ţinut multe la noi şi se mai ţin şi azi; dar cîţi dintre oratori nu se dezic în practică de nobilele declaraţii pe care le formulează la ananghie?

În împrejurări deosebit de grele, paşoptiştii au dat dovadă de intransigență şi fermitate. Erau flexibili, dar nu şi-au traficat niciodată principiile. Ca să le susţină, au fost dispuşi să-şi sacrifice, cu bună ştiinţă, libertatea, cariera, confortul domestic. Kogălniceanu, Ghica sau Bălcescu aveau aptitudini strălucite: cel dintîi ar fi putut ajunge, între diverse altele (căci era multiplu înzestrat), un romancier balzacian remarcabil, cel de-al doilea — un economist liberal de talie internaţională, cel de-al treilea — un mare istoric. În loc de împlinirea personală, au ales o existenţă plină de riscuri, devotată trup şi suflet „cauzei“. În al treilea rînd, vreau să remarc că pentru paşoptişti politica nu era un scop în sine, ci un mijloc spre a aduce naţiunii civilizaţia, cultura şi bunăstarea. Erau nişte cărturari, împinşi spre politică de idealism, de un dezinteres absolut, care nu voiau să facă avere, nici să obţină dregătorii, nici să-şi căpătuiască o clientelă de fideli. Voiau puterea, nu ca să se umfle în pene, ci ca să servească binele public.

Visătorii de la 1848 – pragmatici admirabili

Acum, cînd tocmai am fost invitaţi să intrăm în NATO, beneficiind de un masiv sprijin occidental, încă o asemănare cu momentul paşoptist ni se relevă. Unirea Principatelor şi constituirea statului român modern au fost iniţiative nu doar acceptate, dar şi sprijinite de marile puteri ale Europei, care doreau o piedică solidă în calea expansiunii Rusiei ţariste de după Războiul Crimeii. Cu alte cuvinte, să ai idei, voinţă şi oameni înzestraţi pentru astfel de schimbări politice nu e întotdeauna de-ajuns.

Aş pune problema invers. Nu e suficient sprijinul exterior, oricît de masiv, dacă el nu e precedat şi însoţit de un efort adecvat, consistent, al forţelor interne. La 1859, marile puteri erau împărţite: Franţa şi Anglia ne-au ajutat, nu însă Austria şi Rusia, iar Turcia, puterea suzerană, percepea cu îngrijorare, în spatele cererii româneşti de autonomie, năzuinţa spre independenţă. În aceste condiţii, înfăptuirea Unirii a fost posibilă graţie exploatării extrem de abile a oportunităţilor ivite în urma Războiului Crimeii. Nu pot intra aici în detalii. Remarc totuşi extraordinara cotitură strategică săvîrşită de paşoptişti după înfrîngerea revoluţiilor de la 1848 şi consolidarea unor regimuri de restauraţie în întreaga Europă. Ei şi-au dat atunci seama că pentru a face să avanseze „cauza română“ e necesar să se renunţe la calea insurecţionară şi să se mobilizeze toate energiile în direcţiile acţiunii diplomatice. Liderii stîngii paşoptiste vor face pasul înapoi, abţinîndu-se de la retorismele mazziniene, moderaţii, de felul Goleştilor vor ţîşni în faţă, toţi se vor strădui să cîştige credibilitate în faţa marilor puteri prietene.

Nu mai puţin semnificativ e ceea ce se întîmplă în chiar zilele alegerii noului domnitor al Moldovei. La întrunirea partidei naţionale, care deţinea majoritatea în Adunarea electivă, e propus candidat la tron Vasile Alecsandri; poetul renunţă în favoarea lui Kogălniceanu, dar şi acesta se autorevocă; se ajunge astfel la desemnarea lui Alexandru Ioan Cuza, persoană judecată mai susceptibilă de a ralia în juru-i o largă majoritate. Totuşi, tensiunea continua să fie mare şi pentru un motiv foarte simplu: în Adunare se numărau nu mai puţin de 38 (!) candidaţi. Cu toate astea, pînă la urmă, Cuza a fost ales, la 5 ianuarie 1859, în unanimitate (!) domnitor al Moldovei. Lovitura de teatru s-a produs la 24 ianuarie la Bucureşti, unde acelaşi Cuza a întrunit sufragiile ca domnitor „şi“ al Ţării Româneşti. În felul acesta, printr-o manevră de geniu, Unirea a fost realizată fără a se încălca decizia marilor puteri, care hotărîseră doi domnitori pentru cele două principate, dar nu anticipaseră cazul în care aceeaşi persoană va fi desemnată în ambele pentru aceeaşi funcţie. Comentariile sînt, cred, de prisos.

Un singur lucru vreau să adaug: visătorii de la 1848 s-au dovedit, în ceasuri de cumpănă, de un pragmatism admirabil; romanticul Ion Brătianu, care a fost implicat în tinereţe într-un atentat la viaţa lui Napoleon al III-lea, a devenit în anii maturităţii şi ai asumării răspunderilor unul dintre cei mai de seamă bărbaţi de stat ai României...

„Reacţie greşită în faţa Dictatului de la Viena“

Făcînd un pas imens peste timp, dacă intelectualii de la 1848 au pus bazele unui stat modern democratic, ce s-a întîmplat o sută de ani mai tîrziu, cînd, în faţa instaurării unui regim totalitar, intelectualii n-au mai putut face nimic?

Democraţia interbelică a fost subminată dinăuntru şi din afară. Înăuntru, datorită expansiunii mişcării legionare, cu care, din păcate, în 1937, liderul celui mai important partid democratic al vremii a încheiat o alianţă electorală, conferindu-i astfel o legitimitate nesperată. Apoi, dictatura carlistă a experimentat un regim de suprimare a libertăţilor şi de partid unic, substitut artificial, pînă la un punct frivol, al totalitarismelor ce cîştigau teren pretutindeni. Pe plan extern, sfîrşitul anilor ‘30 a adus Germania hitleristă în poziţia de stăpînă a Europei: războiul început în 1939 a dus la zdrobirea Poloniei în trei săptămîni, la invadarea şi capitularea Franţei. României i s-a impus Dictatul de la Viena, după care a venit şi ultimatumul sovietic pentru cedarea Basarabiei şi Bucovinei.

L-am auzit recent pe dl Neagu Djuvara spunînd că în acel moment dramatic ar fi trebuit să rezistăm. Sînt înclinat să-i dau dreptate. Cu orice risc — pentru că exista o disproporţie uriaşă de forţe — lupta, oricît de fără de speranţă era ea, ar fi salvat demnitatea naţională, mai ales, ar fi avut efectul de a nu demoraliza conştiinţele, de a nu-i arunca pe intelectuali în disperare şi neputinţă. După această umilinţă şi după războiul antisovietic, început în euforie şi terminat în catastrofă, comunismul a putut sfărîma relativ repede orice împotrivire. Vlad Georgescu vorbeşte în Istoria sa de existenţa unui „vacuum de putere“ în toamna lui 1944. Unii intelectuali şi mulţi oameni simpli s-au apropiat atunci de comunişti. Cei ce au făcut-o imediat, pînă în 1946, n-au fost „doar“ oportunişti. Mă întemeiez cînd spun asta pe faptul că „atunci“ mai toată lumea ignora că „jocurile sînt făcute“ (la Ialta!), cei mai mulţi erau încredinţaţi că „vor veni americanii“ şi nici nu le trecea prin cap că partidul comunist s-ar putea instala singur la putere.

De aceea, simplificăm lucrurile dacă nu luăm în calcul „şi“ opţiunea sinceră a unor oameni amăgiţi de confuzia, abil întreţinută, între antifascism şi comunism, ori înşelaţi de promisiunile ademenitoare ale partidului.

De ce nu s-a putut constitui la noi o viabilă şi reală intelectualitate de stînga?

În anii ’20-’30, paralel cu dezvoltarea fascismului şi nazismului, a progresat şi la noi extremismul de dreapta. La jumătatea anilor ’30, mişcării legionare, care ajunsese o forţă de temut, i s-au alăturat, cum ştim, cîţiva reprezentanţi străluciţi ai tinerei generaţii intelectuale. La polul opus, extremismul de stînga era extrem de precar. Partidul comunist, provenit din afilierea la Internaţionala a III-a a unei mari părţi a vechiului partid socialist, s-a transformat, desigur şi în urma scoaterii sale în afara legii, într-o organizaţie conspirativă, ruptă de masele populare, dirijată de la Moscova şi numărînd cel mult cîteva sute de membri. Cîţiva poeţi avangardişti şi cîţiva comunişti de salon, cel mai cunoscut dintre ei fiind Belu Zilber, nu se puteau măsura nici pe departe, în prestigiu şi influenţă, cu tinerii sclipitori grupaţi în jurul lui Nae Ionescu.

În ce priveşte partidul social-democrat, slab reprezentat în parlament, lipsit de personalităţi puternice, cu audienţă mai ales în provinciile alipite, el îşi plătea scump adeziunea la un marxism antistalinist şi nedogmatic, fiind atacat din toate direcţiile, de partidele burgheze pentru marxism, iar de comunişti pentru pactizare cu „duşmanul de clasă“. Finalmente, după 1944, una din primele griji ale comuniştilor a fost să desfiinţeze partidul socialist printr-o aşa-zisă „fuziune“, de fapt o absorbire completă (cei ce au îndrăznit să se opună au fost întemniţaţi). Se dovedea astfel, o dată în plus, că în viziunea comunistă ereticii sînt mult mai primejdioşi decît necredincioşii.

a consemnat Marius CHIVU

chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Există modele de drujbă care să poată fi manevrate cu o singură mînă? Răspunsul specialiștilor!
Un model eficient de drujbă garantează o tăiere rapidă a elementelor de vegetație nedorite, precum și un confort sporit în utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni eleganți pentru femei – stilizări pentru birou
Datorită sfaturilor de mai jos, vei învăța cum să creezi o ținută excepțional de stilată în cîțiva pași simpli, în care te vei simți ca o femeie de succes.
Afis Sala Radio 3 iunie 2022 jpg
Cîștigătorul uneia dintre cele mai prestigioase competiții muzicale din Europa: dirijorul Dmitri Matvienko, invitat la Sala Radio
Cîștigătorul uneia dintre cele mai prestigioase competiții muzicale din Europa – Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonică Radio Daneză) este invitat special pe scena Sălii Radio.
interviu job jpg
5 sfaturi de urmat pentru a-ți mări șansele pentru interviul de angajare
Este important să știi cum să te prezinți mai bine în fața oricărui recrutor, cum să-ți pui în valoare calitățile și cum să fii candidatul cu cele mai mari șanse pentru a fi ales.
00 cover event facebook (1) jpg
Viața la 18 ani
„Am 18 ani” este un proiect, produs de Asociația Art No More și cofinanțat de AFCN, la care au participat șapte scriitori români contemporani: Dan Coman, Augustin Cupșa, Andreea Cătălina Drăghici, Andrei Doșa, Jean-Lorin Sterian, Cristina Ștefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio România Muzical – 25. Recital susținut de violonistul Răzvan Stoica și pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspirație pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspirație pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
Toți cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar cîteva click-uri distanță, la orice salon își doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLIȚIA ROMÂNĂ LANSEAZĂ CAMPANIA DE EDUCAȚIE RUTIERĂ PENTRU PIETONI, CONDUCĂTORI DE BICICLETE ȘI TROTINETE jpeg
POLIȚIA ROMÂNĂ LANSEAZĂ CAMPANIA DE EDUCAȚIE RUTIERĂ PENTRU PIETONI, CONDUCĂTORI DE BICICLETE ȘI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca România să devină o țară cu un trafic rutier mai sigur, prin reducerea progresivă a numărului victimelor accidentelor rutiere.
Fundația Superbet continuă să fie alături de cel mai cunoscut brand cultural românesc prin susținerea seriei „Conferințele Dilema veche” jpeg
Fundația Superbet continuă să fie alături de cel mai cunoscut brand cultural românesc prin susținerea seriei „Conferințele Dilema veche”
În 2022, Fundația Superbet este din nou alături de revista culturală, susținînd organizarea seriei „Conferințele Dilema veche”.
Cum să compari jocurile de masă la cazino? jpeg
Cum să compari jocurile de masă la cazino?
Sînt foarte multe jocuri, foarte multe posibilități, iar dacă ești începător, există riscul să te simți puțin stînjenit, să nu știi exact ce să te joci și să închei sesiunea cu un gust amar.
Modul în care porți geanta poate indica trăsături de personalitate pe care le ai  Zevo te inspiră jpeg
Modul în care porți geanta poate indica trăsături de personalitate pe care le ai. Zevo te inspiră
Iubitoarele și iubitorii de fashion vor găsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu atenție la detalii și cu designuri inedite - GENȚILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
Îmbrăcămintea de protecție și echipamentul personal de protecție (EIP) reprezintă o caracteristică de siguranță esențială în orice loc de muncă, iar industria alimentară nu face excepție.
Iată o dilemă nouă: să achiziționezi un dulap metalic clasic sau cu uși glisante? jpeg
Iată o dilemă nouă: să achiziționezi un dulap metalic clasic sau cu uși glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni să alegi cu cizmele de damă? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni să alegi cu cizmele de damă?
Pentru ca ținutele tale să arate perfect, merită să înveți arta purtării botinelor și cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendinţe în materie de ţinute estivale sînt extrem de ofertante, dîndu-ţi posibilitatea de a jongla cu creativitatea şi de a-ţi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligența artificială joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligența artificială joburile din lumea cazinourilor
În ultimii cinci ani, tot mai mulți pasionați de jocuri de noroc au mutat distracția în online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
„Viața după Auschwitz” de Eva Schloss și Karen Bartlett – Cînd suferința are chip de femeie jpeg
„Viața după Auschwitz” de Eva Schloss și Karen Bartlett – Cînd suferința are chip de femeie
Sînt cărți care îți schimbă total viziunea despre lume, iar „Viața după Auschwitz” este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iată o dilemă nouă: cum să nu cheltui o avere pe accesorii de motocoasă? jpeg
Iată o dilemă nouă: cum să nu cheltui o avere pe accesorii de motocoasă?
Pentru a-ți ușura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care să te ajute să toaletezi elementele de vegetație în siguranță și fără eforturi fizice prea mari.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.