Speranţe balcanice

29 aprilie 2013
Securitatea ┬źnoastr─â┬╗? jpeg

Cicatricile nu s├«nt ├«nc─â ├«nchise, dar Gazeta Wyborcza a rezumat bine situa┼úia la care asist─âm ├«n acest moment: ÔÇťSf├«r┼čitul r─âzboiului de 24 de ani din BalcaniÔÇŁ.

Pe 19 aprilie, la 15 dup─â interven┼úia NATO ┼či dup─â luni de negocieri sub egida UE, Serbia ┼či Kosovo au semnat un acord pentru a normaliza rela┼úiile dintre ele.  Un gest calificat pe bun─â dreptate drept istoric, de┼či nu implic─â o recunoa┼čtere a Pri┼čtinei de c─âtre Belgrad, iar punerea ├«n practic─â a autonomiei acordate regiunilor cu majoritate s├«rb─â va fi cu siguran┼ú─â spinoas─â.

Mai pu┼úin de o s─âpt─âm├«n─â mai t├«rziu, pre┼čedintele s├«rb a adresat un gest simbolic vecinilor bosniaci. Tomislav Nikoli─ç probabil c─â nu va l─âsa o imagine puternic─â precum cea a cancelarului german

.  Dar cer├«ndu-┼či iertare ÔÇť├«n genunchiÔÇŁ pentru ÔÇťcrima din SrebrenicaÔÇŁ, el recunoa┼čte vinov─â┼úia Serbiei ├«n genocidul din 1995 ┼či deschide calea pentru un dialog care oricum nu va fi deloc u┼čor.

Aceste dou─â evenimente au un punct comun: dorin┼úa de a ├«ntoarce pagina r─âzboaielor ├«n fosta Iugoslavie ┼či de a lua calea Uniunii Europene. ├Än aceast─â perioad─â de criz─â a proiectului european, ┼ú─ârile din Balcanii de Vest ne arat─â c─â UE ├«┼či p─âstreaz─â ceva din ÔÇťsoft powerÔÇŁ, atrac┼úia ei care poate stabiliza ┼či democratiza vecin─âtatea ei imediat─â.

Dar aceast─â dorin┼ú─â de Europa manifestat─â de s├«rbi (cine ar fi crezut c─â na┼úionalistul Nikolici ┼či primul s─âu ministru Ivica Da─Źici, fost purt─âtor de cuv├«nt al lui Slobodan Milo┼íevici, vor face vreodat─â acest dublu pas?), de kosovari, ┼či pe termen mai lung de bosniaci, poate fi o leg─âtur─â primejdioas─â pentru UE. Fiindc─â deschide dou─â posibilit─â┼úi ├«ntre care va trebui inventat─â o cale de mijloc.

Un r─âspuns pozitiv la aceste dovezi de bun─âvoin┼ú─â ┼či o eventual─â aderare a Serbiei (cea mai avansat─â dintre cele trei ┼ú─âri) ├«n urm─âtorii ani creeaz─â riscul unei extinderi prea pripite ┼či prost preg─âtite. Economia, structurile statale, sistemul de justi┼úie, ┼či mai general obiceiurile politice ale acestui nou membru ar fi prea prea departe de normele europene optime. ┼×i ar crea ├«n cele din urm─â o respingere din partea opiniilor publice europene ┼či deziluzie ├«n ┼úar─â.

Pe de alt─â parte, focalizarea pe aceste ├«nt├«rzieri ale Serbiei ├«n aceste domenii ┼či am├«narea perspectivei unei ader─âri prezint─â riscul de a stopa elanul reformist ┼či democratic, al liderilor s─âi precum ┼či al ├«ntregii societ─â┼úi.

Cu alte cuvinte, Serbia ┼či vecinii s─âi dau ├«n ultimele zile semne ├«ncurajatoare, ┼či UE va trebui s─â le prezinte o perspectiv─â stabilindu-le ├«n acela┼či timp limite. Un exerci┼úiu de geometrie politic─â ├«n care a fost ├«ntotdeauna ne├«ndem├«natic─â. S─â ne amintim ca exemplu de aderarea Ciprului, care era presupus─â s─â contribuie la rezolvarea problemei ocupa┼úiei turce┼čti a unei jum─ât─â┼úi din insul─â, sau de discu┼úiile eratice cu Turcia. Cu at├«t mai mult cu c├«t Balcanii de Vest, un caz aproape de ┼čcoal─â, r─âm├«n o regiune cu ├«nalt risc de explozie.

Faptul c─â acestea se ├«nt├«mpl─â ├«n jurul ader─ârii Croa┼úiei, prev─âzut─â pe 1 iulie, nu este o coinciden┼ú─â. Fiindc─â liderii din Belgrad se simt obliga┼úi s─â evite a se g─âsi printre micile state balcanice f─âr─â perspective de aderare. Dar trebuie mai ales s─â fie o ocazie, cum amintea recent politologul Jean-Sylvestre Mongrenier, ÔÇťca statul de drept s─â se afle ├«n inima politicii de extindereÔÇŁ. Pentru a preg─âti mai bine primirea noilor intra┼úi ┼či pentru a evita viitoare dezam─âgiri.

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.