Spa╚Ťii dezafectate

9 noiembrie 2016
Spa╚Ťii dezafectate jpeg

Ioana Miron, Picaj, Casa de pariuri literare, 2016.

Volumul Picaj al Ioanei Miron e de fapt un poem amplu scris parc─â sub imperiul aceleia╚Öi st─âri, una a dezordinii interioare, a haosului existen╚Ťial. Poezia ├«ncearc─â s─â pun─â ordine ├«ntr-o lume dezmembrat─â ╚Öi schizoid─â. Spa╚Ťiile psihice s├«nt ├«n acord cu toate acele lucruri dezlocuite de sens. Cea care a decis s─â dep─â╚Öeasc─â un oarecare prag existen╚Ťial are nevoie de o propulsare spre altceva cu adev─ârat autentic ╚Öi  plin de con╚Ťinut. De aici, un r─âzboi interior, o tenta╚Ťie a punctului zero, un picaj. Cartea nu descrie traiectoria descendent─â a unui spirit din ce ├«n ce mai lucid. Nu e vorba aici de o pr─âbu╚Öire, dup─â cum ar putea sugera titlul.  Confruntarea cu limita (suportabilit─â╚Ťii?) stimuleaz─â  ├«nfiriparea unei dimensiuni material-spiritual─â. Materialitatea dur─â, abraziv─â, t─âioas─â poate fi ├«n╚Ťeleas─â ├«n dou─â feluri: ca nevoie de echilibru, de fixitate ╚Öi, mai plauzibil, ca o ├«ngreunare a spiritului dornic de libertate. Dincolo de toate acestea, timpul cunoa╚Öte reprezent─âri clar delimitate: ÔÇ×├«ncet ├«ncet ne facem loc aici / o s─â ne aciu─âm mai bine /  cine ne spune cu adev─ârat cine s├«ntem cine o s─â ne descopere /  de ce s─â taci ╚Ťine-m─â bine minte / ├«mpreun─â am scotocit prin d─ârm─âturi / ╚Öi cu toate astea n-ai dat impresia de nesiguran╚Ť─â / s─â-mi poveste╚Öti ce ╚Öi c├«nd / cum ╚Öi de ce se ├«nt├«mpl─â s─â mai ┼či uit─âm / ├«n lipsa concentr─ârii aerul devine ├«ngust / & str─âzile cu tot restul / bitumul cald ├«mp─âienjenit privirile ├«ntinse / un loc sigur ├«n care te infiltreziÔÇŁ.

Dup─â cum cred c─â rezult─â din pasajul citat mai sus, Ioana Miron  reu╚Öe╚Öte s─â confere poeziei sale un timbru specific. Nu e pu╚Ťin lucru pentru cineva care, iat─â, debuteaz─â acum. Autoarea se las─â cu totul ├«n voia delirului s─âu liric. C├«nd spun delir, nu m─â g├«ndesc la ceva necontrolat, ci la o anumit─â energie care pune ├«n mi╚Öcare resortul  autoscopiilor nemiloase.

Cele dou─â persoane gramaticale utilizate cu prec─âdere ÔÇô a I-a plural ╚Öi cea de-a II-a singular ÔÇô dau contur unei  instan╚Ťe lirice unice. Ceea ce urmeaz─â dup─â aceast─â asumare a vocilor ├«ncepe s─â func╚Ťioneze, aparent paradoxal, ca un solilocviu ce nu se sf├«r╚Öe╚Öte nici m─âcar atunci c├«nd cartea se ├«ncheie: ÔÇ×am uitat c─â ├«mbun─ât─â╚Ťirile pe termen lung las─â loc de eroare / de fiecare dat─â c├«nd fruntea sap─â ├«n craniu un / traseu dus-├«ntors/ plimb─â-te plimb─â-te zilnic cu ochii ├«nchi╚Öi/ /m├«inile ├«n / buznar las─â timpanele/ ╚Öi totul ├«n jur ermetic ├«ncins ca o bucat─â de bitum abia/ turnat─â / c├«nd degetele ├«╚Ťi freac─â pleoapele s─â te / ╚Ťin─â treaz / c├«nd cau╚Ťi ├«n tavan cute adunate ├«n jurul aplicei s─â te agiteÔÇŁ. Repet, Ioana Miron transcrie tot ceea ce simte ╚Öi vede ├«ntr-un torrent unic. ╚śi este foarte important c─â reu╚Öe╚Öte acest lucru f─âr─â s─â-i scape vreo not─â fals─â.

Unul dintre punctele forte ale acestei c─âr╚Ťi ├«l constituie circularitatea imaginilor poetice, trecerea lor dintr-un plan ├«ntr-altul. Universul imagistic al autoarei e din ce ├«n ce mai divers ╚Öi mai pregnant pe m─âsur─â ce se ├«nainteaz─â ├«n lectur─â. Unele expresii, aparent figurative ├«ntr-un anumit loc, pot fi descoperite mai t├«rziu ca av├«nd un plus de semnifica╚Ťie. Dar cum procedeaz─â practic Ioana Miron pentru a realiza aceast─â circularitate a imaginilor ╚Öi care este scopul ultim al strategiei sale poetice? ├Änainte de a r─âspunde la aceast─â ├«ntrebare, precizez c─â, din punct de vedere tematic, scriitoarea ├«ngroa╚Ö─â r├«ndurile celor care scriu despre c─âdere, despre impas existen╚Ťial, despre scindarea identit─â╚Ťii provocat─â de o anumit─â criz─â. Dar poeta reu╚Öe╚Öte s─â nu se contamineze de cli╚Öeele acestui gen de poezie. Nu r─âm├«ne la simpla nota╚Ťie a dezastrelor de fiecare zi.  Recuzita sa e una destul de auster─â, nu face risip─â de cuvinte. Uneori discursiv─â, alteori concentrat─â ╚Öi t─âioas─â, poezia Ioanei Miron are drept background sentimentul unei frici puternice care iradiaz─â tot ansamblu. Poeta nume╚Öte lucrurile ├«n vitez─â. Totul fare a fi o alergare f─âr─â ╚Ťint─â pe o hart─â f─âr─â marcaje clare, conven╚Ťionale.

Prin rememorare, trecutul devine prezent coroziv. Spa╚Ťiile interioare dezafectate, spa╚Ťiile de ├«mprumut confer─â o dimensiune material─â ÔÇ×picajuluiÔÇŁ. E important c─â Ioana Miron nu mizeaz─â aproape deloc pe imagini ╚Öocante, de╚Öi orizontul de a╚Öteptare al cititorilor e uneori perturbat, dar nu ├«n mod for╚Ťat. O entitate psihic─â / mental─â locuie╚Öte frazele poetice ale autoarei: ÔÇ×divag─âm din ce ├«n ce mai rar invent─âm / ├«ndelungile noastre apropieri spa╚Ťii de ├«mprumut / ├«n faze confuze      rul─âm aici pe ecrane incerte/ un singur corp seara ne reneg─âm pu╚Ťin c├«te pu╚Ťin / s─â ne intoxic─âm lent cu promisiuni/ cuvintele noastre efervescente /  p├«n─â la urm─â ne-am aciuat la acela╚Öi chi╚Ötoc /  ├«nt├«i ╚Öi-nt├«i s─â inspiri f─âr─â team─âÔÇŁ. Tensiunea poemului Ioanei Miron cre╚Öte prin acumulare. Obiectele dezgolite de con╚Ťinut cap─ât─â, odat─â cu dep─â╚Öirea zonei mediane a c─âr╚Ťii, o reprezentare mult mai pregnant─â. Ioana Miron ╚Ötie s─â dozeze respira╚Ťia textului, s─â-l fac─â s─â tind─â spre un final ce se cere scris cu necesitate: e┼čti prins       ├«n cercuri concentrice /  trotuarul mi┼čc─ârile agasante n─âlucirile pun st─âp├«nire /  dincolo agita┼úia ┼úinem minte    cuvinte st─âri / ne apropiem / dintr-un cap─ât la cel─âlalt ne ata┼č─âm / de nevrozele noastre curente totul ├«ntr-un murmur ciudat / o vag─â divaga┼úie / s─â ne ferim inten┼úionat ┼či apoi s─â respiri ├«n jurul t─âu ┼či uneori/ vina asta ├«ncepe s─â supureze & / despre tine ai putea vorbi despre mine / ├«n caren┼úe stridenteÔÇŁ.

Da, poemul ca o stare de necesitate ce nu mai ╚Ťine cont de nimeni ╚Öi de nimic. Explozie ╚Öi implozie, continuitate, discontinuitate asumat─â. Iat─â  o lume a spa╚Ťiilor dezafectate, a coridoarele ├«nguste ╚Öi a cercurilor concentrice, o lume ce nu mai poate fi decupat─â din realitatea obiectiv─â, ci doar extirpat─â cu bisturiul din creier.

┼×erban Axinte este scriitor ┼či cercet─âtor ┼čtiin┼úific la Institutul de Filologie Rom├ón─â ÔÇ×A. PhilippideÔÇŁ al Academiei Rom├óne, Filiala Ia┼či. Cea mai recent─â carte publicat─â: Gabriela Adame┼čteanu. Monografie, antologie comentat─â, receptare critic─â, Editura Tracus Arte, 2015.

Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.