Soluții pentru problemele de patrimoniu, indentificate în Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”

La finalul săptămînii trecute, la București, timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni de masterclass, arhitecți, specialiști și profesioniști implicați în restaurarea și valorificarea caselor istorice au  luat parte la Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.

Discuțiile au fost împărțite în sesiuni denumite sugestiv: Valorizarea clădirilor istorice, societate, comunitate locală, perspectivă imobiliară; Patrimoniu și administrația publică; Valorizare - case studies; Instrumente de finanțare pentru patrimoniul cultural.

Arh. Alexandra Stoica, director adjunct restaurare INP - Timbrul monumentelor istorice și Programul Național de Restaurare, a încurajat proprietarii de clădiri istorice și coordonatorii de proiecte să nu se lase descurajați dacă la primele încercări de a găsi finanțare și suport se lovesc inițial de un refuz. „ Un refuz din partea unei instituții publice nu este și momentul la care să vă opriți, reveniți!”, a punctat Arh. Alexandra Stoica. 

La finalul fiecărei sesiuni, participanții au fost invitați să ofere trei soluții pentru problemele de patrimoniu.

Dr. Arh. Irina Iamandescu a amintitit de importanța cooptării profesioniștilor „care să înțeleagă această temă” și a punctat utilitatea cooperării între instituții, dar și a unor „decizii administrative pentru încurajarea proiectelor mai multe și mai mici, care să intre difuzat în comunitate”. Expertul consideră că „rigiditatea instituțiilor publice este o lipsă a capacității de a răspunde la atîtea solicitări”.

Conf. Univ. Dr Bogdan Suditu, președinte în Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului a Primăriei Municipiului București, consideră că soluțiile vin din „ identificarea obiectivelor de patrimoniu în teren - identificarea proprietarilor și găsirea soluțiilor comune, din asumarea de către autorități a faptului că Patrimoniu înseamnă Dezvoltare, NU limitare, dar și conștientizarea și aproprierea patrimoniului construit de comunitate și încurajarea mîndriei pentru patrimoniu”. 

Dorinel Hotnogu, consilier cultural al Primăriei Reșița, a subliniat că alocările financiare sînt cheia pentru deblocarea soluțiilor la problemele de patrimoniu. El a mai completat că la fel de importante sînt și „restaurările de calitate a obiectivelor de patrimoniu alături de introducerea acestor obiective într-un circuit public/civil (fiind util, în acest sens, un schimb de experiență internațional cu țări precum Italia, Croația și Cehia)”.

Primarul Rîmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, consideră esențială „crearea unui departament pentru patrimoniu în cadrul Ministerului Dezvoltării, care să prioritizeze și să se ocupe direct de astfel de proiecte, întrucît bugetele locale sînt foarte mici”. Edilul a ținut să sublinieze că principală problemă cu care se confruntă autoritățile locale, dar și cele centrale, o constituie resursele umane – atît din punct de vedere al pregătirii cît și al motivării financiare. „În primul rînd ar trebui modificate grilele, în așa fel încît un arhitect șef să poată să fie plătit mai bine decît un primar, pentru că pe grilele actuale niciun arhitect nu dorește să lucreze în sistemul public”, a declarat Sorin Cîrjan, primarul municipiului Rîmnicu Sărat, în cadrul Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.

Prof. Univ. Dr. Daniel Șandru, Președinte IICCMER - Memorialul „Închisoarea Tăcerii” de la Rm. Sărat, proiect care a primit finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a punctat ca soluții „presiunea publică, networkingul – inclusiv cel personal și  voința politică”. 

Prof. dr. arh. Iulia Stanciu, STARH A.C.D., a punctat că „ arhitecții trebuie să facă un corp comun cu un punct de vedere unic pe care să îl susțină pentru a deveni o voce” și a prezentat ideea unor proiecte utile pentru toți cei implicați în procesul de salvare și restaurare a caselor istorice: „După 112patrimoniu, vine 112recuperare, o platfomă pe care oamenii pot pune tot ceea ce au ca materie folosită, de unde altcineva poate să își ia acest material (cărămidă, lucruri de bază, mobilier – uși, ferestre). Recuperați, recuperați cît mai mult!”.

Arh. Andrei Țînțari, Project Leader Cumulus Architecture Office, a oferit, al rîndul său, trei posibile soluții la problemele de patrimoniu: „disponibilitatea autorităților de a comunica cu arhitecții, de a oferi soluții, nu de a impune limitări; flexibilitate mai mare față de propunerile legate de problema patrimoniului; comunicarea autorităților între ele”. 

Arh. Dan Stoian, SDAC STUDIO, a atras atenția că „investiția într-o clădire de patrimoniu este mult mai mare decît cea într-o casă nouă. Tot ceea ce facem trebuie să aibă o justificare economică, deci este necesară  introducerea clădirilor de patrimoniu în circuitul economic, care să justifice intervenția”. Arhitectul a mai punctat ca soluții o mai mare atenție la fiecare detaliu alături de „restaurarea unor spații care să fie folosite cît mai bine și care să fie orientate către oameni”.

Bogdan Trîmbaciu, Director Unitatea de Management a Proiectului (UMP), a pus accent pe digitalizare și a subliniat că „ Ministerul Culturii are nevoie de sprijin din partea asociațiilor și programelor de finanțare”. 

În sesiunea dedicată finanțării proiectelor, Ondina Tăut, expert politică culturală europeană, a făcut o amplă prezentare a programelor care oferă resurse pentru proiectele care vizează casele istorice și clădirile de patrimoniu.  „Trebuie curaj ca să aplicăm la aceleași fonduri pe care celelalte state europene le accesează natural, să profităm de networking, inclusiv prin afiliere la instituții europene și să dăm dovadă de pragmatism”, a spus Ondina Tăut, pe scena Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.

„Considerăm că această zi de Masterclass Cronicari Digitali a fost o bună oportunitate pentru actori-cheie să se întîlnească, să facă schimb de informații și expertiză, să descopere modele de bune practici, dar și instrumente utile, inclusiv de finanțare, astfel încît să putem asculta mai bine casele de patrimoniu care au un trecut, dar mai ales merită să aibă un viitor”, a declarat Silvia Teodorescu, coordonator Cronicari Digitali.

După sesiunile de masterclass, participanții au fost invitați să ia parte la o proiecție specială a filmului „Malmkrog”(2020),  „o interogare asupra cinematografiei și memoriei”, așa cum îl descrie regizorul Cristi Puiu.  Producătoarea Anca Puiu a făcut o introducere în povestea filmului construit în jurul a cinci personaje, în atmosfera începutului de secol XX din Transilvania. Producția este rezultatul a 40 de zile de filmari în conacul Apafi din satul Mălîncrav și îi are în distribuție pe Frédéric Schulz-Richard, Ugo Broussot, Diana Sakalauskaité, Agathe Bosch, Marina Palii și István Teglas. 

Evenimentul a fost organizat de Asociația Human Made Art, prin platforma Cronicari Digitali, cu susținerea Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului. Partenerii media sînt Radio România Cultural, Revista Zeppelin, Adevărul, Dilema Veche, Revista Historia. Partenerii new media sînt Ana Rubeli (Aici a stat) și Bogdan Buzuleac.