Scrisoare deschisă Ministrului Educației

Stimate Domnule Ministru al Educației, Prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu,

Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:

1) În Constituția României (art. 13), se stipulează că limba oficială a țării este limba română. Limba și literatura unui popor formează dimensiunea culturală a profilului identitar al elevilor, așa cum se precizează în art. 3 (h) din prezentul proiect de lege: principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român. Toate acestea afirmă implicit statutul de disciplină fundamentală al limbii și literaturii române, precum și importanța disciplinei în examenele naționale.

Avînd în vedere că limbile materne au fost legitimate în sistemele de învățămînt european vreme de 200 de ani și că în țările Uniunii Europene, limba și literatura națională se regăsește ca probă de sine stătătoare în cadrul examenelor naționale, se impune ca limba și literatura română să constituie, în continuare, probă autonomă în examenele de evaluare națională și de bacalaureat. Anexăm, în acest sens, cîte un model de examen de bacalaureat, la limba și literatura națională, din Franța și din Italia, sesiunea 2022, unde această disciplină de studiu este probă distinctă, cu durata de 4 ore (în Franța) sau de 6 ore (în Italia). Menționăm, de asemenea, faptul că în istoria de 160 de ani a sistemului național de învățămînt, limba și literatura română a fost considerată disciplină fundamentală, ocupînd unul din primele trei locuri în programele analitice (înaintea ei fiind doar religia și/sau morala). Locul conferit limbilor naționale în Europa, inclusiv la noi, reflectă valoarea formativă excepțională a acestor discipline, obiectivată în calitatea exprimării, a construcției și a receptării de text, precum și în conturarea profilului identitar. Statutul disciplinei se reflectă în locul deținut de limba și literatura română la examenele naționale. Or, proiectul actual al Legii Învățămîntului devalorizează statutul disciplinei și minimalizează calitățile ei formative, intervenție, în opinia noastră, de nejustificat.

2) În art. 74 (2), se precizează că Unitățile de învățămînt liceal cu statut de colegiu național pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Restul locurilor se ocupă prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale. Textul acestui articol contrazice una dintre valorile menționate la începutul proiectului de lege, și anume art. 2 (1) (b) Echitatea – respectarea dreptului fiecărui beneficiar de a avea șanse egale de acces, participare și de atingere a potențialului său optim, pentru că organizarea unui examen separat de admitere de către colegiile naționale încalcă egalitatea de șanse a elevilor, iar subiectele la evaluarea națională trebuie întocmite de către o singură instituție specializată, nu de către fiecare școală în parte. Propunem ca evaluarea națională să rămînă cu o singură sesiune de examen și cu subiect unic pentru toate școlile gimnaziale, liceele și colegiile naționale.

De asemenea, referitor la art. 74 (10), solicităm ca în cadrul examenului de evaluare națională să se utilizeze în mod explicit denumirea probei limba și literatura română, și nu denumirea generală a ariei curriculare limbă și comunicare, așa cum figurează în articolul menționat – […] evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a din ariile curriculare limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe […] –, aria limbă și comunicare implicînd mai multe discipline de studiu în aceeași probă de evaluare.

3) În art. 75 (4), se menționează că Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe: A - proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane […]. Or, cumularea mai multor discipline într-o singură probă reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale, care constituie fundamentul identității noastre și sînt parte a patrimoniului cultural. Considerăm inadecvat și discriminatoriu ca limbile minoritare să aibă probă separată de evaluare la bacalaureat (așa cum se menționează la subpunctul D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale), iar limba și literatura română să nu aibă o probă distinctă.

Amintim, în plus, faptul că încadrarea literaturii române la ,,Proba E” – facultativă, în examenul de bacalaureat, pentru clasele cu profil filologic și mențiunea conform căreia această probă nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat – art. 76 (4) – amenință încă o dată statutul disciplinei în evaluarea națională.

Conform prezentului proiect de lege, art. 217 (3) (i), evaluările și examenele naționale vor fi în integralitate standardizate și administrate în format digital începînd cu anul școlar 2027-2028. În baza acestei precizări, niciun examen național (evaluare națională și bacalaureat) nu evaluează toate competențele din programa disciplinei limba și literatura română, evaluarea standardizată neputînd să verifice nici competențele de comunicare orală în limba română, nici competențele de redactare de text și, cu atît mai mult, gradul de asimilare a valorilor pe care literatura le promovează.

Așa cum sînt descrise în actualul proiect, modalitățile de evaluare devalorizează studiul disciplinei limba și literatura română și desincronizează școala românească de școala europeană. Considerăm că legitimarea unei asemenea abordări nu poate fi asumată, fără riscuri majore, de nicio instituție a statului român. De aceea, vă rugăm să reconsiderați locul conferit limbii și literaturii române în actualul proiect de lege.

27.07.2022

Cu deosebită considerație, Consiliul Director al ANPRO, Președinte, Prof. univ. dr. Alina PAMFIL

ANPRO – Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu, organizație profesională, înființată în aprilie 2001, reunește profesori de limba și literatura română din întreaga țară și din Republica Moldova. De două decenii, asociația editează reviste (Perspective, Consilierul de lectură), organizează anual un simpozion de didactică și desfășoară proiecte de susținere a lecturii și a scrierii în școală. De asemenea, ANPRO, prin membrii ei, a participat la dezbaterile privind programele și manualele școlare ale disciplinei și la redactarea acestora.

Foto: flickr