R─âzboiul mondial al banilor

R─âzboiul mondial al banilor jpeg

S├«nt multe lucruri de spus despre criza datoriilor pe care o provoac─â aprecierea francului elve┼úian. Economia tinde s─â devin─â o zon─â asemenea fotbalului, la care toat─â lumea se pricepe ┼či fa┼ú─â de care toat─â lumea ├«┼či d─â cu p─ârerea. Cu c├«t se vorbe┼čte mai mult, cu at├«t pare c─â solu┼úiile se pierd undeva ├«ntr-un t─âr├«m al nim─ânui, o zon─â crepuscular─â, la care oamenii par a nu mai avea acces. Teama c─â nimeni nu are solu┼úii se instaleaz─â ├«ncet. ├Än acela┼či timp, ca de fiecare dat─â, ├«ncep├«nd cu CARITAS-ul ┼či FNI-ul, cei p─âgubi┼úi tr─âiesc sentimentul ciudat c─â totu┼či cineva trebuia s─â-i fi aten┼úionat, cineva trebuia s─â fi avut grij─â de ei ┼či nu a f─âcut-o. Este u┼čor s─â-i spui unui om c─â este lacom ┼či pentru asta iat─â, trebuie s─â pl─âteasc─â. Numai c─â ├«n modernitate, oamenii au inventat institu┼úii. Poli┼úia trebuie s─â ne apere de ho┼úi, pompierii ┼či asiguratorii de piromani, guvernul de evazioni┼čti ┼č.a.m.d. L─âcomia face parte din gena noastr─â. Ea ne poart─â spre mai sus ┼či mai mult. Nu po┼úi s─â min┼úi un om c─â-i va fi mai bine dac─â face ceva sau se ab┼úine de la a face ceva ┼či apoi s─â-l faci lacom. Speran┼úa ne duce mereu la cei care ne conduc ┼či ne g├«ndim cum ace┼čti oameni pe care noi ├«i consider─âm at├«t de puternici nu au solu┼úii la o problem─â pe care o consider─âm at├«t de simpl─â. ├Än cele ce urmeaz─â, ├«ncerc─âm s─â ajungem la cauze. De fapt, dac─â vom cunoa┼čte adev─âratele cauze, nu vom putea deveni mai ferici┼úi dar vom putea discuta sau ne vom putea permite s─â discut─âm ┼či despre solu┼úii.

De la ├«nceput trebuie s─â spunem c─â pe noi teoria ne ├«nva┼ú─â c─â rata de schimb valutar sau cursul de schimb valutar este pre┼úul la care moneda na┼úional─â se schimb─â pe o alt─â moned─â. O moned─â na┼úional─â este cerut─â pe pie┼úele interna┼úionale dac─â m─ârfurile respectivei economii s├«nt c─âutate. O moned─â na┼úional─â puternic─â poate c─âp─âta acest statut numai dac─â are ├«n spatele s─âu o economie puternic─â ┼či competitiv─â. De exemplu, America este puternic─â nu pentru c─â pe dolarii s─âi ar exista o cerneal─â special─â ├«n raport cu alte monede, ci pentru c─â economia american─â este extrem de puternic─â ┼či de competitiv─â. Produsul fabricat acolo este competitiv, adic─â are calitate ┼či recunoa┼čtere ├«n m├«na oric─ârui utilizator. Prin raportul dintre monede se m─âsoar─â economiile ┼či competitivitatea acestora, fiecare ├«n raport cu oricare alta. O ┼úar─â cu un curs de schimb instabil, de depreciere, ├«n raport cu moneda unic─â euro, s─â zicem, este o ┼úar─â care pierde competi┼úia economic─â cu zona euro. Deprecierea cursului ├«n raport cu euro este semnul sl─âbiciunii economiei respective. Nu exist─â curs de schimb valutar fix atunci c├«nd compar─âm dou─â economii care merg ├«n sensuri diferite. Banii ├«n sine nu reprezint─â nimic. S├«nt simple buc─â┼úi de h├«rtie f─âr─â prea mare valoare. Marfa gireaz─â ┼či d─â putere banului. C├«nd prin cursul de schimb valutar raport─âm o moned─â la alta nu facem dec├«t s─â compar─âm ├«ntre ele dou─â economii ┼či nu dou─â buc─â┼úi de h├«rtie. Exist─â monede ┼či monede dup─â cum exist─â ┼ú─âri ┼či ┼ú─âri, dar niciodat─â un stat slab, cu o economie slab─â, nu va avea o moned─â puternic─â, dup─â cum un stat puternic niciodat─â nu va avea o moned─â slab─â. Romanii i-au spus monedei lor imperiale din aur numele de Solidus tocmai pentru a se ┼čti c─â aceea este moneda lor ┼či nu a vreunei provincii r─ât─âcite din Orient sau Nordul Africii. Dup─â renun┼úarea la aur ca etalon monetar, moneda din h├«rtie se tip─âre┼čte doar ├«n raport cu nevoile circula┼úiei. Un stat cu un comer┼ú mondial, imperialist, ├«┼či poate permite s─â de┼úin─â o moned─â planetar─â, imperialist─â. ├Än spatele acestei expansiuni st─â, o spunem din nou, competitivitatea ┼či calitatea m─ârfurilor ce vin de acolo. Ne dorim dolari ├«n buzunar pentru c─â numai cu ei putem cump─âra un Boeing 747, ┼či nu ne dorim ├«n buzunar scoicile unui stat african, deoarece cu acele scoici nu putem cump─âra nimic sau aproape nimic. Moneda ┼či comer┼úul s├«nt azi marile arme ├«n fa┼úa c─ârora capituleaz─â teritorii ├«ntregi. R─âzboiul pentru mai bine ├«ntre na┼úiuni se poart─â intens ┼či pe teritoriul banilor. S├«ntem ├«n plin r─âzboi mondial al banilor, ├«n care iat─â, a┼ča cum o demonstreaz─â Elve┼úia, poate fi folosit─â orice arm─â, inclusiv arma unei neutralit─â┼úi mimate.

├Änainte de a trece la discu┼úia despre Elve┼úia ┼či francul elve┼úian trebuie s─â mai spunem c─â azi, sistemul monetar interna┼úional se prezint─â ca un ,,haos organizatÔÇŁ cu extrem de numeroase experien┼úe practice. ┼ó─âri diferite de┼úin regimuri de curs de schimb diferite, de la cota┼úia liber─â, ├«n cazul economiilor deschise comercial, care se angajeaz─â ├«n b─ât─âlia pentru competitivitate, p├«n─â la regimul de curs de schimb fix, pentru statele cu bariere comerciale, mai pu┼úin angajate ├«n competi┼úia interna┼úional─â. B─âncile centrale nu s├«nt subordonate guvernelor, iar b─âncile comerciale ac┼úioneaz─â ca multina┼úionale ce fac comer┼ú cu o marf─â special─â, care este banul. Banii caut─â randamente ┼či investi┼úii, doar prin intermediul lor economiile na┼úionale mobiliz├«ndu-┼či factorii de produc┼úie. Economiile moderne nu duc lips─â de bani deoarece asigur─â randamente pentru folosin┼úa banului. Economiile slabe duc lips─â de bani deoarece nu asigur─â randamente pentru folosin┼úa banului, dimpotriv─â, pot implica pierderi pentru de┼úin─âtorii de capitaluri. Tocmai de aceea, lumea de azi se confrunt─â cu ceea ce numim volatilitatea capitalurilor. Banii caut─â economii ┼či spa┼úii geografice performante ┼či stabile care s─â le asigure certitudinea ├«nmul┼úirii. De exemplu, dup─â intrarea noastr─â ├«n NATO, investi┼úiile str─âine au crescut exponen┼úial. S-a petrecut asta nu pentru c─â Rom├ónia ar fi fost o alt─â ┼úar─â, ci pentru c─â devenisem o zon─â mult mai sigur─â pentru investitorul mare de┼úin─âtor de capitaluri.

Elve┼úia contrazice toate regulile de mai sus. Nu este o putere economic─â global─â, nu este un mare exportator, nu este o for┼ú─â militar─â, nu are resurse ├«nsemnate, nu de┼úine tehnologii de v├«rf, nu are o pondere mare ├«n comer┼úul mondial. Francul elve┼úian nu se comport─â ca o moned─â ┼úinut─â ├«n spate de ceasuri, agricultur─â, ciocolat─â sau vaci de ras─â. Francul elve┼úian se comport─â mult prea arogant, mult dincolo de coada vacii care pa┼čte lini┼čtit─â pe p─â┼čunile elve┼úiene. Aceast─â ┼úar─â are ceva ce nu are nici o ┼úar─â din lume. Are un statut interna┼úional de ┼úar─â aparte, neutr─â, de centru financiar global, ├«n care secretul bancar este la el acas─â. Elve┼úia are bani ┼či b─ânci, datorit─â faptului c─â acest statut este recunoscut de comunitatea politic─â ┼či de afaceri planetar─â. Francul elve┼úian a devenit ├«n mod fals o alternativ─â la euro sau dolar ┼či func┼úioneaz─â ca un magnet mai ales pentru averile negre ale planetei, bani ur├«t mirositori, bine acoperi┼úi de reglement─ârile drastice privind secretul bancar. Elve┼úia a func┼úionat ┼či func┼úioneaz─â ca un spa┼úiu de refugiu al banilor. Acest statut i-a permis ca azi s─â nu fie membr─â a UE sau a UEM. ├Än contextul evenimentelor din lumea arab─â ┼či din Rusia dar ┼či al crizei financiare interna┼úionale aceasta este o ┼úar─â unde ├«┼úi po┼úi pune banii la ad─âpost chiar dac─â e┼čti un ┼čeic arab sau un oligarh rus. Ai certitudinea c─â nimeni nu te va ├«ntreba niciodat─â de unde ├«i ai ┼či ├«n acela┼či timp averea ta se afl─â ├«n mijlocul lumii civilizate. Nu putem ┼čti ┼či nici nu vom ┼čti niciodat─â care este volumul de capitaluri care a migrat ├«n ultimul deceniu spre Elve┼úia ┼či b─âncile sale. ┼×tim, de exemplu, c─â ├«n 2014, numai din Rusia, ├«n contextul izol─ârii sale economice ┼či a pozi┼úiei ┼čubrede ├«n interior a oligarhilor, au plecat ├«n jur de 70 miliarde de dolari pe trimestru, adic─â aproape 300 de miliarde de dolari pe an. ├Än mod cert, o parte din aceste sume au mers ┼či ├«n b─âncile elve┼úiene. ├Än acela┼či timp, China se confrunt─â cu o migra┼úie a marilor capitaluri, noii ├«mbog─â┼úi┼úi de acolo, c─âut├«nd siguran┼úa banilor lor. Este cert c─â Elve┼úia beneficiaz─â de un gen de competitivitate volatil─â, nedatorat─â for┼úei sale economice, ci acestui statut de bancher al lumii. Dimensiunile aprecierii francului elve┼úian dau o not─â general─â ┼či o caracterizare general─â asupra dimensiunilor evaziunii fiscale ┼či ho┼úiei la nivel planetar. Mii de miliarde de dolari se duc anual ├«n zone de unde cu greu mai po┼úi s─â le iei urma. Activele offshore s├«nt estimate pentru Elve┼úia la mai mult de 2000 de miliarde de dolari (www.ziare.com), dar eu cred c─â aceast─â cifr─â se afl─â mult, foarte mult, sub adev─âr.

├Än acest context Banca Central─â a Elve┼úiei ├«┼či asum─â un joc periculos, ├«n care renun┼ú─â la fixitatea cursului de schimb valutar ┼či opteaz─â pentru libertatea, flexibilitatea stabilirii lui. Este clar c─â avem de-a face cu un joc periculos pentru c─â elve┼úienii nu au inventat nimic ├«n plus, pentru ca ├«n numai c├«┼úiva ani s─â devin─â de dou─â ori mai boga┼úi. Este un c├«┼čtig nemeritat, un premiu nemeritat pentru de┼úin─âtorul de franci elve┼úieni ┼či ├«n acela┼či timp o pierdere, o sanc┼úiune nemeritat─â pentru cei ├«mprumuta┼úi ├«n aceast─â moned─â. Prin aceast─â m─âsur─â, Elve┼úia abuzeaz─â de statutul s─âu special ┼či folose┼čte acest statut ├«mpotriva statelor europene care i-au recunoscut ┼či protejat acest statut. Este un imperialism monetar al unei ┼ú─âri f─âr─â economie. Este vorba despre o competitivitate fals─â ┼či despre transferuri ilegitime de valoare ┼či nivel de trai. B─âncile centrale ale statelor europene privesc, deocamdat─â, cu surprindere la situa┼úia creat─â ┼či tac ├«n mod complice, de┼či francul elve┼úian a devenit deja un activ toxic, ├«n continu─â, fals─â ┼či volatil─â apreciere. Orice m─âsur─â de ├«nghe┼úare a cota┼úiei acestei valute gole┼čte practic rezervele valutare na┼úionale, a┼ča cum se ├«nt├«mpl─â cu Banca Na┼úional─â a Croa┼úiei (www.capital.ro).

Mut├«nd discu┼úia spre solu┼úii, trebuie s─â spunem c─â guvernele na┼úionale nu de┼úin nici o p├«rghie ├«n lupta cu pierderile pe care debitorii ├«n franci elve┼úieni le ├«nregistreaz─â. Este vorba despre miliarde de euro, zeci de miliarde la nivelul ├«ntregii Europe, pe care nimeni nu ├«i are preg─âti┼úi pentru a-i face cadou. Evident c─â b─âncile centrale ┼či speciali┼čtii ├«n finan┼úe ┼čtiau de aceast─â situa┼úie a economiei Elve┼úiei ┼či nu era greu de anticipat ceea ce se ├«nt├«mpl─â azi. De altfel, exist─â ├«n Europa b─ânci centrale care au luat m─âsuri de stopare sau de limitare a pagubelor pe rela┼úia cu francul elve┼úian. Banca Na┼úional─â a Austriei a interzis ├«n anul 2008 creditele ├«n franci elve┼úieni (www.economie.hotnews.ro), iar b─âncile centrale din Croa┼úia ┼či din Ungaria au luat m─âsuri de conversie a creditelor luate ├«n franci elve┼úieni. Aici nu mai este vorba despre contract, ci despre specul─â, volatilitate ┼či faptul de a recunoa┼čte c─â Elve┼úia se comport─â ca un speculant pe pie┼úele financiare ale lumii ├«ntregi. Poate cu timpul statele europene nu vor mai tolera ├«n mijlocul Europei un offshore cu un asemenea comportament. P├«n─â atunci ├«ns─â, orice banc─â central─â trebuie s─â constate asemenea comportamente sau tendin┼úe ┼či s─â ia orice m─âsuri de protec┼úie a sistemului bancar c─âruia ├«i gireaz─â func┼úionarea. O banc─â central─â este doar un contabil cu studii medii care se m─ârgine┼čte s─â calculeze un curs de schimb, sau este mai mult dec├«t at├«t? Pentru ce mai invent─âm ┼či pl─âtim institu┼úii dac─â sub nasul lor se ├«nt├«mpl─â asemenea specul─â cu munca noastr─â? ├Än context, trebuie s─â spun c─â nu cred ├«n ,,electorateÔÇŁ sau legi ale falimentului personal (de parc─â am mai avea nevoie de o lege pentru a ne da seama c├«t de falimentari s├«ntem!!!). Singura solu┼úie s├«nt procesele ├«n justi┼úie. Frauda la care s├«ntem supu┼či este u┼čor de demontat ┼či mai exist─â o speran┼ú─â pentru a ne ap─âra averea ┼či munca.

Dorel Dumitru Chiri┼úescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. ├Än 2010, a publicat cartea A treia Rom─â. Despre capitalism, America ┼či criza din 2007, Editura Academic─â ÔÇ×Br├óncu┼čiÔÇť.

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.