„Protestele au devenit un element constant de contestare” – interviu cu Ruxandra GUBERNAT şi Henry RAMMELT

8 iunie 2018
„Protestele au devenit un element constant de contestare” – interviu cu Ruxandra GUBERNAT şi Henry RAMMELT jpeg

Ruxandra Gubernat şi Henry Rammelt au terminat studii de sociologie şi filozofie a filmului la Univestitatea din Lyon, dar au expertize diferite. Amîndoi au lucrat ca jurnalişti şi cercetători pe partea de sociologie media şi au publicat articole despre abordarea antropologică a cinema-ului.  Documentarul independent Portavoce, semnat de  Ruxandra Gubernat, Henry Rammelt şi Marcel Schreiter, a fost  prezentat la Bucureşti, la One World Film Festival şi la Cinepolitica, şi combină jurnalismul, cu cercetarea şi cinemaul. Mi-a plăcut enorm că au intervievat personaje foarte diferite, implicate în mişcările de protest din România. I-am provocat pe doi dintre semnatarii peliculei să ne povestească de ce au făcut un film despre fenomenul Rezist.

Ce înseamnă activismul social în România ultimilor ani şi cine sînt protagoniştii din documentarul Portavoce?

Henry Rammelt: Cred că România actuală are un nivel crescut de participare politică, cu o societate civilă activă şi cu proteste care au devenit un element constant de contestare. Generația mai tînără încearcă să se delimiteze de apatia care definea cultura de participare şi de tipul de politică făcut de generația părinților, dacă nu ne referim la existența protestelor sindicale din anii 90. Raportarea la corupție a devenit un punct central al dorinței acestei generații de a se distanța de trecut, dar este şi locul în care cele două generații se întîlnesc. Referitor la modul de organizare, protestele din 2011-2012 au fost foarte eterogene şi în revendicări şi în compoziție, dar cu o coerență și o solidaritate puternice în interiorul rețelelor de mobilizare. În protestele care au urmat, impactul rețelelor sociale online asupra spiralei evenimentelor a fost crescut, substituind frecvent organizările formale. Ulterior, în 2017, protestele s-au situat între sfera online şi eforturile de mobilizare offline. Ceea ce este și mai interesant este că protestele din ultimii ani nu oferă o critică fundamentală a mecanismelor existente și a configurațiilor de putere care structurează societățile, nici la nivel ideologic, nici la nivel programatic sau discursiv.

Ruxandra Gubernat: Henry și cu mine am definit cultura de protest din România ca „activism recreativ”. Comparînd protestele din România cu evenimente similare din regiune şi chiar din Europa de Vest, caracteristicile acestui tip de activism sînt nivelul mai scăzut de angajament, flexibilitatea sporită în ceea ce privește considerațiile ideologice și o importanță mai scăzută a organizării formale și a grupurilor de activiști foarte angajați.

În România nu a existat o cultură a protestului, iar fenomenul Piaţa Universităţii din 1989 a fost reluat în 2017 cu o altfel de voce a străzii.  Ce impact au avut şi au încă aceste forme de rezistenţă şi cine rămîne „duşmanul comun”?

R. G.: O comparație ar putea avea sens dacă ne referim la numărul de protestatari, dar contextul istoric al celor două momente este foarte diferit. Nu cred că există multe asemănări între transformarea sau înlocuirea unui regim opresiv, acum aproape 30 de ani și evoluțiile actuale, nu numai în ceea ce privește România. Diferențele includ gradul de represiune – putem observa un mod foarte pacifist de protest în ultimii ani; expunerea la mediul politic, economic și cultural global, dar și repertoriile de contestare, care sunt foarte diferite. Există totuși unele asemănări între opoziția anilor ’70 și ’80 și protestatarii recenți în ceea ce privește discursul privind identitatea națională. În timp ce dizidenții voiau să distingă „patriotismul” lor de naționalismul comunist, protestatarii de-acum încearcă să se prezinte ca reprezentanți ai „noii Românii”, îndreptățiți să poarte steagul cu mîndrie si opunîndu-se utilizării sale de către actorii politici postcomunişti. Legătura cu comunismul se datorează în special discrepanței dintre așteptările procesului de democratizare și situația actuală. Duşmanul comun? Elitele postcomuniste sînt considerate responsabile de această discrepanță. Cadrele de mobilizare identifică, prin urmare, elitele corupte ca dușmani ai României „moderne”.

La cine va referiţi cînd scrieţi despre „elitele postcomuniste” ?

H. R.: Așa cum descris anterior protestele din ultimii șapte ani, ca fiind o succesiune de mișcări sociale anti-stabiliment, mă refer aici la instituțiile politice și în special la elitele/liderii partidelor politice.

Aţi terminat Ştiinţe Politice la Paris şi aţi studiat, printre altele, istoria postcomunismului. Cum aţi trecut la documentar?

R. G.: Cercetarea mea este, de fapt, dedicată relaţiei dintre presă și politic în România, după criza economică din 2008. Ce am putut remarca este procesul de blamaj inter-individual şi inter-media existent în România, care a minat credibilitatea informațiilor transmise prin presă. Efectele acestui fenomen asupra publicului sunt relevante pentru modul în care indivizii se raportează la informație, şi mă refer aici la capacitatea limitată de a filtra informația, din cauza lipsei de referințe intersectate și a lipsei diversității surselor pe care le accesează oamenii. Tipul de documentar pe care-l fac este la intersecția între cercetare, jurnalism şi cinema, pentru că simt ca genul ăsta hibrid îmi permite să cercetez în profunzime un subiect, dar nu este limitat la un public specializat, ci poate atinge un public larg.

H. R: Aş adăuga că tipul de interviu pe care l-am ales, mai degrabă o conversaţie liberă, decît un interviu formal, a fost mai abordabil în engleză pentru că ne-am putut implica toţi trei în comunicarea cu partenerii de conversaţie.

De ce aţi ales-o pe Ana Ularu în „rolul naratorului”?

H. R.: Ne-am dorit ca naratorul să fie femeie, cu o personalitate puternică, reprezentată şi de vocea Anei, care a fost ideală pentru identitatea filmului, şi cineva care să facă parte din generaţia care a contribuit esenţial la valurile de protest.

Ce v-a făcut să intervievaţi soliştii din trupele Luna amară sau The Amsterdams?

R. G.: Așa cum văd eu lucrurile, ambele trupe sînt relevante pentru un anumit mod de a se raporta la societate. Dacă Mihnea Blidariu și Luna amară au un mesaj politic puternic și asumat („Politica îmi face greață/ Statul e o paiață”), generația „indie”, pe care o reprezintă The Amsterdams, este puternic aspirațională și mimetică, și refuză politicul („Why should we care/ Shoulding is bad”). Cred ca ambele perspective, venind din zona non-mainstream/alternativă, pot fi regăsite în maniera în care indivizii care participă la proteste s-au definit, de-a lungul timpului, și s-au poziționat în societate.

Este cultura underground un promotor al civismului? Dacă da, cum se reflectă asta în Portavoce?

R. G.: Majoritatea protestelor apar, în general, din mediul socio-politic. Dar și climatul cultural al unei societăți, și aici mă refer la contradicția dintre valori culturale și practici sociale sau percepţia ilegitimităţii unui sistem, poate explica momentul în care o mișcare devine influentă. Una dintre ideile din Portavoce este că a existat o legătură între consumul cultural non-mainstream și cultura de protest din România, bazîndu-ne pe conceptul de scenă, care înseamnă o rețea de persoane care se formează ca grup și care împărtășește un anumit set de valori, delimitată la anumite spații în care grupurile respective se adună.

H. R.: Am încercat să descriem procesele prin care un anumit tip de discurs politic a devenit legitim și a fost gratificat social în Romania. În film am dezvoltat ideea că, fără a avea caracterul subversiv al subculturilor, scena „non-mainstream”, cultivată în cîteva spații din Bucureşti și alte orașe mari din România, deschide calea pentru abordări alternative ale vieții în societate, și, în final, pentru schimbarea percepțiilor asupra implicării politice.

Ce alte documentare aţi semnat şi cu cine veţi filma pe viitor?

R. G.: Portavoce a fost primul nostru documentar, dar lucrăm deja la două alte proiecte. Unul dintre ele este Naţia Ciorbei, o abordare antropologică a relaţiei pe care oamenii din România o au cu ciorba, celălalt este mai degrabă politic, despre „inamicii” societăţilor iliberale din regiune.

a consemnat Roxana CĂLINESCU

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.