Prezent în propria-ți viață

24 iulie 2022
image

Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural Cronicari Digitali

„Maghiari, germani și de alte naționalități”. Așa suna formula incluzivă a lui Nicolae Ceaușescu, textul gîndit să garanteze, măcar la nivel declarativ, egalitatea tuturor locuitorilor Republicii Socialiste România.

„Și de alte naționalități”. Aflai de ele doar dacă se-ntîmpla să te intersectezi, în viața personală, cu reprezentanții lor. Am avut noroc. Crescută, pînă la 6 ani, de bunicii de la Brăila, aveam pe aceeași stradă români și greci. Mai tîrziu, cînd am aflat că toată lumea avea, de fapt, aceeași naționalitate, m-am prins că pe strada noastră trăiau etnici români, greci, țigani, evrei. Am aflat că, pe vremuri, în Brăila cosmopolită, mai existaseră importante comunități de bulgari și turci. Au fost.

Cine ajungea la Constanța se dumirea că minoritățile de bază ale orașului sînt turcii și tătarii. 

Tîrziu am aflat că pe pămînturi românești trăiesc și italieni ori albanezi. Și foarte tîrziu că țara asta numără cam 18 grupuri etnice. Dintre ele, în județul Caraș-Severin trăiesc 11. Cehii, de pildă, numiți de localnicii români „pemi” (o simpatică stîlcire a cuvîntului „boemi”/„boemieni”, carevasăzică locuitori ai Boemiei). Sau, semnificativ mai numeroși, croații.

I-am întîlnit zilele astea pe Via Transilvanica, în expediția botezată nu degeaba „Rucsacul cu Povestiri”. Printre sticlele de apă, ierburile și pietrele adunate de pe drum, plasturi și alte lucruri mai mult sau mai puțin necesare, fiecare membru al grupului urmează traseul tot mai „împovărat” cu întîmplări și oameni de povestit. 

image

Satul Carașova din Caraș-Severin numără astăzi cam 2.700 de croați. Plăcuțele bilingve, limba pe care-o auzi pe străzi, muzicile care se-aud la bufet ori din mașinile pe lîngă care treci, toate-ți spun că aici croații sînt... minoritari majoritari.

Sînt aici de secole (primul din cele trei valuri a ajuns în zonă în veacul al XIII-lea) și, chiar dacă nu mai sînt la fel de mulți ca altădată, au ținut cu dinții de ceea ce-i definește. 

Cel mai greu le-a fost în comunism, cînd oficialii români, în complicitate cu statul iugoslav, au inventat limba sîrbo-croată și a încadrat și etnia în această struțocămilă. Așa au ajuns copiii comunității să studieze, la școală, o limbă maternă care combina chirilicele sîrbești și caracterele latine ale croatei.

Deși crașovenii s-au ținut tari: chiar dacă dialectul lor e arhaic și precede cu sute de ani apariția limbii literare, au reușit să-l păstreze nealterat. Firește, se mîndresc cu asta: „Dintre toate dialectele etniilor croate din Europa, pe noi croații din Croația ne înțeleg cel mai bine”. 

Am stat de vorbă cu un istoric, o învățătoare și redactorul-șef al revistei croaților. Toți mi-au spus același lucru: educația și credința au legat, de-a lungul timpurilor, comunitatea. 

În comunism, ușor nu le-a fost nici cu școala, nici cu biserica. Așa cum nu le-a fost ușor să rămînă în țară după 1990. Fiindcă unicul avantaj de pînă atunci fusese o situație materială excepțională: mulți dintre croați lucrau la minele din Banatul Montan, muncă generos retribuită. Salariile minerilor erau mari peste tot în țară. În schimb cele ale lucrătorilor în minele de uraniu erau (din pricina riscurilor) uriașe. Odată închise exploatările, croații au început să-și caute de muncă dincolo de granițe, către Vest. Pentru că nici alte soluții nu se-arată la orizont: creșterea animalelor a devenit o amintire, la fel și cultivarea pomilor fructiferi. În satul Rafnic, din apropiere de Carașova, mai există un singur cal. 

image

După cel de-al Doilea Război Mondial, întreaga Reșiță se aproviziona cu lapte din satele croaților. Acum, în zonă stînele mai supraviețuiesc ici-colo. 

Preocupați să supraviețuiască ei înșiși, crașovenii au pornit către alte țări. Au găsit acolo ce căutau și și-au luat cu ei, firesc, și copiii. Prea puțini au văzut în revenirea la vechile case o opțiune viabilă. „Au mîncat și pîinea singurătății. E greu printre străini. Dar aici ce oportunități au?”. 

Crașovenii plecați se mai întorc în sat doar de sărbători. E ocazia perfectă pentru ca rudele rămase aici să recupereze timpul pierdut. Și să le amintească, o dată în plus, cine sînt. 

Am aflat și noi cine sînt, în doar o zi și jumătate petrecută printre ei. Le-am văzut casele împodobite cu plăci colorate de faianță și spectaculoasele veșminte de nuntă. Am mîncat irezistibilul papricaș de miel și l-am ascultat pe bătrînul Pitzuric, rapsodul care înveseleste și întinerește totul în jur, cînd pune mîna pe vioară. Am trecut chiar și pe la cimitir, unde crucile sînt doldora de aranjamente florale sclipitoare și chiar lumini, iar mormintele – marcate doar cu movile de pămînt.

Totul e trecător, tocmai de asta trebuie să fii foarte prezent în propria-ți viață. Ăsta pare să fie principiul după care se ghidează croații din Carașova. N-ai cum să-i contrazici. În schimb, o idee grozavă ar fi să-i cunoști.

image

Cronicari Digitali – proiectul cultural dezvoltat de Zaga Brand și Asociația Human Made Art – adună toate experiențele în „Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” alături de Raiffeisen Bank România. Rezidența digitală de storytelling este susținută de partenerul de mobilitate TRUST MOTORS, partenerul videoGO PRO și partenerii mediaRock FM, Dilema veche, Spot MediașiPressOne. Un jurnal multimedia al explorărilor și descoperirilor culturale din „Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” poate fi urmărit pe Instagram și Facebook cu ajutorul hashtagului #CronicariDigitali, dar și direct pe conturile Cronicari Digitali.

Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica in Dilema Veche png
young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumusețe este să îți asculți corpul și să îi oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.