Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri

19 iulie 2022
image

Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei

Ca profesori ╚Öi cercet─âtori la universit─â╚Ťi ╚Öi institute de specialitate din America de Nord ╚Öi Europa Occidental─â, urm─ârim cu maxim─â ├«ngrijorare ╚Öi cresc├«nd─â dezam─âgire at├«t imixtiunea agresiv─â a politicului ├«n etica academic─â prin recenta protec╚Ťie legal─â a plagiatului ╚Öi plagiatorilor, c├«t ╚Öi, cu notabile excep╚Ťii, absen╚Ťa unor reac╚Ťii din partea celor direct afecta╚Ťi ÔÇô Ministerul Educa╚Ťiei ╚Öi universit─â╚Ťile rom├óne╚Öti. Fenomenul este periculos pentru c─â afecteaz─â ├«ntregul sistem educa╚Ťional ╚Öi, implicit, ├«ntreaga societate rom├óneasc─â.

Pe termen scurt, victimele din prima linie s├«nt universitarii rom├óni cinsti╚Ťi care ├«ncearc─â s─â ├«╚Öi publice lucr─ârile ├«n revistele academice ╚Öi editurile ╚Ötiin╚Ťifice recunoscute interna╚Ťional. ├Än ultima vreme, Rom├ónia ╚Öi-a dob├«ndit ├«n Occident reputa╚Ťia defel m─âgulitoare de ╚Ťar─â ├«n care plagiatul e protejat de c─âtre stat, a╚Öa c─â cercet─ârile lor s├«nt ignorate aproape automat, ca suspecte. Este nedrept pentru cei direct afecta╚Ťi ╚Öi este nedrept pentru ├«ntreaga societate.

C├«nd nu ignor─â complet fenomenul, aten╚Ťia public─â se focalizeaz─â aproape exclusiv pe cazurile de plagiat ale persoanelor cu mare vizibilitate ╚Öi func╚Ťii publice ÔÇô premieri, mini╚Ötri, magistra╚Ťi etc. ÔÇô ╚Öi doar pe lucr─ârile de doctorat. Aceast─â tendin╚Ťa este par╚Ťial de ├«n╚Ťeles, dar presupune totodat─â c─â alte cazuri de plagiat, ale unor nume mai pu╚Ťin cunoscute, multe din universit─â╚Ťi, s├«nt trecute cu vederea. De asemenea, cazuri evidente de plagiat ├«n reviste ╚Ötiin╚Ťifice, c─âr╚Ťi sau capitole de carte s├«nt ignorate, de╚Öi s├«nt la fel de scandaloase precum cele din lucr─ârile de doctorat.

Pentru asanarea acestei mla╚Ötini etice credem c─â este nevoie de o abordare complex─â, care s─â includ─â o component─â preventiv─â ╚Öi una reparativ─â, cu solu╚Ťii implementabile ├«n termen scurt, dar ╚Öi cu schimb─âri structurale pe termen lung. ├Än cele ce urmeaz─â oferim doar c├«teva sugestii ╚Öi exemple pentru a porni o mult prea necesar─â conversa╚Ťie.

Bun─âoar─â, o abordare preventiv─â u╚Öor de implementat ├«n termen scurt ar putea presupune ca toate universit─â╚Ťile rom├óne╚Öti s─â-╚Öi ├«ncurajeze ╚Öi, evident, ajute studen╚Ťii doctoranzi s─â ├«╚Öi ia ├«n co-tutela ├«ndrum─âtori de doctorat de la universit─â╚Ťi din str─âin─âtate, cum unele universit─â╚Ťi au ├«nceput deja s─â fac─â, de╚Öi mai degrab─â sporadic. ├Än afara faptului c─â doctoranzii ar beneficia de pe urma unui nou nivel de expertiz─â, un doctorat ├«n co-tutel─â ar ├«ncuraja o munc─â de cercetare corect─â ╚Öi o calitate mai bun─â a dizerta╚Ťiei. Pe termen lung, universit─â╚Ťile care vor implementa ├«ntr-un mod sistematic aceast─â strategie vor avea doar de profitat de pe urma unei bune reputa╚Ťii, at├«t la nivel na╚Ťional, c├«t ╚Öi interna╚Ťional.

├Än ceea ce prive╚Öte abordarea reparativ─â, ce presupune penalizarea, ├«ntr-un fel sau altul, a cazurilor de plagiat deja dovedite, o solu╚Ťie pe termen scurt ar putea-o reprezenta pur ╚Öi simplu reac╚Ťia public─â a universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ├«n toate cazurile de abdicare flagrant─â de la standardele eticii universitare. Chiar dac─â momentan universit─â╚Ťile rom├óne╚Öti nu pot anula doctoratele plagiate, protejate prin lege (!), ele pot ├«n continuare penaliza toate cazurile de plagiarism din revistele ╚Ötiin╚Ťifice, c─âr╚Ťi, sau capitole de carte, refuz├«nd sau anul├«nd publicarea lucr─ârilor plagiate, merg├«nd p├«n─â la desfacerea contractului de munc─â al celor prin╚Öi ├«n flagrant delict. O asemenea atitudine public─â de toleran╚Ť─â zero venit─â din partea mai multor universit─â╚Ťi ar trimite un mesaj puternic cu reverbera╚Ťii care ar dep─â╚Öi sfera universitar─â. De exemplu, Colegiul Noua Europ─â sau Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti au recunoscut deja cazuri de plagiarism din lucr─ârile publicate sub egida lor ╚Öi le-au eliminat imediat, anun╚Ť├«nd public ╚Öi motivul. Pentru revistele ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi editurile din Rom├ónia, o asemenea atitudine nu poate dec├«t s─â le sporeasc─â prestigiul ╚Öi, implicit pe termen lung, calitatea lucr─ârilor publicate.

De bun─â seam─â, solu╚Ťia structural─â, pe termen lung, nu poate fi ob╚Ťinut─â dec├«t prin modificarea legisla╚Ťiei, dar acest lucru nu e posibil dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care universit─â╚Ťile, revistele ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi editurile rom├óne╚Öti vor reu╚Öi s─â creeze un val de indignare ├«n opinia public─â ├«mpotriva legilor ╚Öi practicilor din ziua de azi. Credem c─â doar presiunea cresc├«nd─â venit─â din partea opiniei publice ├«i poate convinge pe politicieni s─â renun╚Ťe la acest sistem profund corupt, adopt├«nd o nou─â legisla╚Ťie, at├«t de necesar─â pentru ├«ns─ân─âto╚Öirea vie╚Ťii universitare, dar ╚Öi a ├«ntregii societ─â╚Ťi rom├óne╚Öti.

Schimbarea opiniei publice, crucial─â pentru schimb─ârile pe termen lung, nu se poate face nici cu atitudini defetiste, gen ÔÇ×e o cauza pierdut─âÔÇŁ, ╚Öi nici cu ÔÇ×eroisme de culiseÔÇŁ. ├Äi invit─âm pe to╚Ťi cei care cred ├«n principiile ╚Öi ideile de mai sus s─â ni se al─âture public, semn├«nd al─âturi de noi aceast─â scrisoare, utiliz├«nd link-ul de mai jos.

Suporteri anti-plagiat

Cine a mai semnat

Anna Abalkina, Research Fellow, Freie Universit├Ąt Berlin, Germany

John Arblaster, Assistant Professor of the History of Spirituality in the Low Countries, Ruusbroec Institute, University of Antwerp, Belgium

Monica Brînzei, Research Director, Deputy Director of IRHT, CNRS, France

Monica Ciobanu, Professor of Criminal Justice, SUNY Plattsburgh, USA

Roland Clark, Reader in Modern European History, Department of History, University of Liverpool, UK

Michael V. Dougherty, Professor of Philosophy, Ohio Dominican University, USA

Drago╚Ö Duicu, Ma├«tre de conf├ęrences, Facult├ę de Philosophie, Institut Catholique de Toulouse, France

Russell L. Friedman, Professor, Institute of Philosophy, KU Leuven, Belgium

Alin Fumurescu, Associate Professor, Department of Political Science, University of Houston, Fellow Murphy Institute, USA

Ana Fumurescu, Researcher, Department of History, University of Pittsburgh, USA

Guy Guldentops, Researcher, University of Cologne, Germany

Pernille Harsting, formerly Associate Professor of Rhetoric, ├ľrebro University, Sweden

Rudolf B. Hein, Professor of Moral Theology, PTH M├╝nster, Germany

Tincu╚Ťa Heinzel, Senior Lecturer, School of Design and Creative Arts, Loughborough University, UK

Joshua P. Hochschild, Professor of Philosophy, Mount St. MaryÔÇÖs University, Maryland, USA

Robert T. Ives, Associate Professor of Special Education, founder of the ÔÇťResearch in RomaniaÔÇŁ program, University of Nevada, Reno, USA

Andrei Manolescu, Professor, Department of Engineering, Reykjavik University, Iceland

Gheorghe Pașcalău, Postdoctoral Researcher, Institute of Philosophy, KU Leuven, Belgium

Jenny Pelletier, Postdoctoral Researcher, Department of Philosophy, Linguistics and Theory of Science, University of Gothenburg, Sweden

Martin Pickav├ę, Professor, Department of Philosophy, University of Toronto, Canada

Giorgio Pini, Professor, Philosophy Department, Fordham University, USA

Mihail Popescu, Professor of Medical Informatics, University of Missouri, Columbia, USA

Chris Schabel, Professor, University of Cyprus/CNRS-Paris, Cyprus/France

Anna Marisa Schoen, Postdoctoral Fellow, Department of Political Science, Duke University, USA

Claudia ╚śerban, Ma├«tre de conf├ęrences, Department of Philosophy, Universit├ę Toulouse Jean Jaur├Ęs, France

Carlos Steel, Professor Emeritus, Institute of Philosophy, KU Leuven, Belgium

C─ât─âlin ╚śtef─ânescu, Professorial Lecturer, Department of Finance and Real Estate, Kogod School of Business, American University, USA

Irina ╚śtef─ânescu, Principal Economist at the Federal Reserve Board, Washington D.C., USA

Tudor D. St─ânescu, Professor, Department of Physics and Astronomy, University of West Virginia, USA

Mark Thakkar, Honorary Research Fellow, University of St Andrews, UK

Anya Topolski, Associate Professor in Ethics and Political Philosophy, Radboud University, The Netherlands

Anca Vasiliu, Directrice de recherche, CNRS/Universit├ę de Sorbonne, France

Debora Weber-Wulff, Professor, University of Applied Sciences HTW Berlin, Germany

´╗┐Foto: wikimedia commons

74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni elegan╚Ťi pentru femei ÔÇô stiliz─âri pentru birou
Datorit─â sfaturilor de mai jos, vei ├«nv─â╚Ťa cum s─â creezi o ╚Ťinut─â excep╚Ťional de stilat─â ├«n c├«╚Ťiva pa╚Öi simpli, ├«n care te vei sim╚Ťi ca o femeie de succes.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.