Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica

22 iulie 2022
image

Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”

Poate pare inadecvat să scriu despre piftii în mijlocul verii, dar, de fapt, piftiile sînt un pretext usturoiat pentru a vorbi, iarăși, despre gastronomia noastră și mai ales despre turismul culinar.

Scriu acest text de pe terasa Conacului Boierului, din Ponoarele, Mehedinți, prima oprire din incursiunea de zece zile pe Via Transilvanica pe care o fac alături de colegii de la Cronicari Digitali. Despre Via Transilvanica aflați mai multe de la ceilalți participanți și din jurnalul nostru cotidian din Dilema veche. Eu sînt aici pentru mîncare așa că vă urez poftă bună... la lectură.

Piftiile (răcituri, aituri, cocioane, tremurici) sînt emblematice pentru gastronomia noastră țărănească. Valorifică o bucată de carne delicioasă, dar considerată inferioară: „adidașii de porc”. Au și marele merit de a avea un „termen de garanție” lung în zilele friguroase de iarnă fără necesitatea unui frigider.

Piftiile sînt necizelate, primitive, unsuroase, chiar inapetisante. Haribo-suine cu mult colagen de speriat mofturoșii. Dar, duse la oraș piftiile au schimbat ițarii cu blugi chic și au dat ia pe o bluză fancy. Înțolirea s-a făcut la Marile Case de Modă Gastronomică, iar schimbarea numelui a fost înregistată în rețetarele universale. Au devenit aspicuri. Adică pretabile bucătăriilor ornamentale medievale, platorilor festive socialiste, dar și experimentelor culinare avangardiste. Aceeași Mărie, altă pălărie.

Poate cam lung mise en place-ul ăsta textual înainte de a ne întoarce la oile noastre, dar pregătirea unui fel de mîncare ceva mai complicat precum și a unei concluzii necesită organizare prealabilă.

image

Cred că turismul enogastronomic poate fi una dintre puținele mari șanse ale țării. Avem mult potențial, iar ruralismul nostru incipient tehnologizat face cu ochiul occidentalului doritor de evadări urbane. Eco, bio, natural ori tradițional sînt markeri seducători pentru corporatistul vestic îmbuibat cu mîncare mult prea procesată.

Treaba asta nu o faci cu mezeluri din retail, cu brînzeturi franțuzești de la magazinul din colț sau cu burgeri din vită argentiniană. E musai să scoatem la înaintare artileria grea: piftia. Dar nu chiar rețeta bunicilor, ci avem nevoie de o piftie aspi(l)cuită. Strecurată și limpezită, poate de curcan și nu musai de porc, degresată și dichisită. Ceva între mamaie și masterchef. O mîncare care să atragă și un italian gălăgios și un scandinav distant, care să mulțumească și conservatorii și progresiștii.

Astăzi e a treia zi din excursia pe Via Transilvanica (am început-o dindărăt – de la ultima bornă, cea de la piciorul podului lui Apolodor, din Drobeta Turnu Severin. Via Transilvanica este un traseu de 1.400 de kilometri care începe la Mănăstirea Putna și care este marcat cu borne speciale, despre care puteți afla mai multe pe viatransilvanica.ro și www.cornicaridigitali.ro). Este unul dintre proiectele de țară cu un potențial turistic enorm. Personal, sînt aici în căutare de mîncare. Iar pînă acum e bine și foarte bine.

La schitul Topolniței am mîncat mănăstirește. O puteți face și voi, dar trebuie să vorbiți în prealabil cu călugării. O ciorbă dulce de legume cu găluște de urdă și surpriza zilei: ardei umpluți cu tocăniță de cartofi.

 În Carașova, localitatea cu cea mai importantă comunitate croată, am mîncat la un viitor punct de gastronomie locală – Sălașul cu Lavandă – niște fripturi incredibile: pui de țară și un porc delicios, alături de o salată de cartofi (cartofi fierți tăiați rondele subțiri, ceapă tocată mărunt, un strop de maioneză) și alte salate. De ținut minte, pe la oamenii ăștia mai trec. În timp ce completez acest text aștept să înceapă festinul croat: o să gătesc cu membrii comunității papricaș de oaie, oaie întreagă la cuptor și mai vedem noi. Dar noi am fost privilegiați. Am discutat dinainte, iar echipa Cronicari Digitali a planificat minuțios călătoria.

Însă celor care preferă explorarea le recomand să caute Punctele de Gastronomie Locală de pe traseu și pensiunile care, în meniu, dau importanță produselor și preparatelor locale.

Conacul Boierului din Ponoarele este un astfel de exemplu: cereți ciorba de ceapă verde cu brînză, oaia la boți de alun (una dintre cele mai bune oi pe care le-am gustat vreodată), țuica sau vișinata din sat și tot așa. Ei sînt un exemplu perfect de bună practică gastronomică. La micul dejun primești plăcinte calde și prăjituri de casă, brînzeturi din zonă și dulcețuri făcute de ei.

La final, nu îmi rămîne decît să vă urez drum bun și poftă bună!

Facem această călătorie ca să o faceți și voi!

image

Cronicari Digitali – proiectul cultural dezvoltat de Zaga Brand și Asociația Human Made Art – adună toate experiențele în „Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” alături de Raiffeisen Bank România. Rezidența digitală de storytelling este susținută de partenerul de mobilitate  TRUST MOTORS, partenerul video GO PRO și partenerii media Rock FM, Dilema veche, Spot Media și PressOne.

Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica in Dilema Veche png
young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumusețe este să îți asculți corpul și să îi oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lansează spre finalul anului
Filmele ale căror scenarii sînt inspirate din cărți de succes rămîn o constantă și în lumea actuală a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschisă Ministrului Educației
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) vă solicită atenția cu privire la următoarele sesizări și propuneri referitoare la Proiectul Legii Învățămîntului Preuniversitar „România educată”, aflat în dezbatere publică:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum poți facilita integrarea copilului în sistemul de învățămînt
Atunci cînd copiii merg la creșă, grădiniță sau școală, activitățile de orientare îi ajută să se familiarizeze cu mediul nou în care își vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transformării
Text de Toader Păun, jurnalist, căutător de oameni, locuri și experiențe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce înseamnă expresia „Toate drumurile duc la Roma” și care sînt originile sale
Roma a fost mereu o destinație populară pentru producătorii de filme și jocuri video.
20220724 174033 jpg
Balauri mici, balauri mari, cale ferată fără șină și povestea celor două țări
Text de Alexandra Bumbăcaru, căutătoare de povești alături de Cronicari Digitali
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent în propria-ți viață
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural – Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie – jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și autor al cărții „Curatorul de Zacuscă”
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” concentrează cea mai complexă experiență turistică și culturală din România
Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – Peste 1000 km din România autentică, parcurși în două săptămîni
„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” scoate la lumină 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură, oameni-tezaur și localități uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune şanse de cîştig?
În peisajul ofertelor de cazino îşi face apariţia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de jucători, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul „Stranger Things”, ce ar putea fi confirmate în sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.