Nous ne vieillirons pas ensemble (Nu vom îmbătrîni împreună)

Anca BUJA
2 aprilie 2013
Nous ne vieillirons pas ensemble (Nu vom îmbătrîni împreună) jpeg

Filmul ÔÇ×Nous ne vieillirons pas ensembleÔÇŁ (ÔÇ×Nu vom ├«mb─âtr├«ni ├«mpreun─âÔÇŁ), 1972, realizat de Maurice Pialat, ruleaz─â joi 4 aprilie 2013 de la orele 19.00 (├«n versiunea original─â cu subtitluri ├«n limba englez─â) ├«n sala de cinema a UNATC, ├«n cadrul Cineclubului Film Menu. Discu┼úia ulterioar─â proiec┼úiei va fi moderat─â de Anca Buja ┼či de Tudor Jurgiu. Intrarea la proiec┼úie ┼či la dezbaterea ulterioar─â este liber─â.

Maurice Pialat pare s─â-┼či doreasc─â s─â pl─âteasc─â pentru toate relele din via┼úa sa prin cinema. Se expune cu frenezie de parc─â asta ar fi singura cale prin care s-ar putea salva de propriul infern. ÔÇ×Nous vieillirons pas ensembleÔÇŁ (ÔÇ×Nu vom ├«mb─âtr├«ni ├«mpreun─âÔÇŁ, 1972) este cel de-al doilea lungmetraj al lui Pialat, dup─â ÔÇ×LÔÇÖenfance nueÔÇŁ (ÔÇ×Copil─ârie nud─âÔÇŁ, 1968), ┼či este primul s─âu film care are parte de succes ÔÇô lucru care nu-i covine mai deloc autorului, pentru c─â i se pare c─â filmul a fost prost ├«n┼úeles at├«t de public, c├«t ┼či de critic─â. 

ÔÇ×Nous ne vieillirons pas ensembleÔÇŁ surprinde o serie de momente care se leag─â ├«ntre ele ├«ntr-o logic─â subiectiv─â, a amintirii. O serie de acum-uri pe care doar persisten┼úa autorului le face s─â devin─â semnificative ┼či care dau senza┼úia unui prezent continuu, care devine la fel de frustrant pentru spectator ca pentru cele dou─â personaje. Jean ┼či Catherine sunt ├«mpreun─â de ┼čase ani. El e regizor, un b─ârbat bine, dar trecut demult de prima tinere┼úe, nu prea are bani niciodat─â, dar are acas─â o so┼úie docil─â ┼či resemnat─â, care accept─â orice de dragul lui. Ea e t├«n─âr─â ┼či nehot─âr├«t─â, dar con┼čtient─â c─â are timpul de partea ei, st─â cu p─ârin┼úii, care tolereaz─â rela┼úia ei cu un om mai ├«n v├«rst─â ┼či care-i produce mult─â suferin┼ú─â, doar datorit─â ├«nc─âp─â┼ú├«n─ârii ei. Nu au niciun viitor ├«mpreun─â, au un trecut la care avem acces doar prin certurile lor ┼či un prezent care-i str├«nge pe am├«ndoi ca o ching─â. La prezentul ─âsta suntem noi p─ârta┼či. Pialat ne arat─â ┼či nou─â, pu┼úin c├«te pu┼úin, cum se dezintegreaz─â o rela┼úie, dar nu pentru c─â ar fi m├«nat de vreo inten┼úie altruist─â, ci pur ┼či simplu pentru c─â vrea s─â se elibereze. F─âr─â patos, dar aproape cu cruzime, pescuie┼čte momente, mai mult sau mai pu┼úin intense, dar care cap─ât─â semnifica┼úie tocmai pentru c─â st─âruie maniacal asupra lor, vr├«nd parc─â s─â pun─â degetul pe acel moment ├«n care s-a produs ruptura - grea sarcin─â, pentru c─â, de fapt, toate momentele sunt unul ┼či acela┼či, care se tot repet─â p├«n─â la ridicol. 

Rela┼úia lor respir─â doar prin certuri ┼či desp─âr┼úiri, cei doi nu se pot desprinde unul de cel─âlalt, orice moment de acalmie e precedat ┼či urmat de aceea┼či disperare, iar frica de abandon este la fel de mare pentru am├«ndoi. Timpul pare ignorat cu des─âv├«r┼čire de Pialat, de┼či joac─â un rol central ├«n acest film. Cadrele lungi devin obositoare, datorit─â vorbelor pe care ┼či le arunc─â cei doi de parc─â ar fi ultimele pe care ┼či le-ar mai spune, dar care s├«nt, de fiecare dat─â, doar o eliberare temporar─â. Senza┼úia de inutilitate ├«n care b─âltesc personajele, care par s─â nu se prea sinchiseasc─â de faptul c─â au o singur─â via┼ú─â, pe care ┼či-o irosesc ├«ntr-o angoas─â permanent─â, e eviden┼úiat─â de fiecare dat─â c├«nd sunt ├«n prezen┼úa altora. Lucrurile se ├«nt├«mpl─â ├«n jurul lor, timpul trece pentru ceilal┼úi, doar ei r─âm├«n fixa┼úi ├«n acela┼či punct mort. Tat─âl lui Jean ├«mb─âtr├«ne┼čte, nu mai poate merge la cules de ciuperci, cum f─âcea pe vremuri. So┼úia lui Jean c─âl─âtore┼čte ┼či se ├«ndr─âgoste┼čte. P─ârin┼úii Catherinei se bucur─â de lucrurile care li se ├«nt├«mpl─â. Bunica Catherinei a┼čteapt─â s─â o viziteze copiii. Pentru to┼úi ceilal┼úi timpul trece, doar pentru ei pare s─â se fi oprit ca o plac─â stricat─â. Doar ei doi se ceart─â ├«n ma┼čina lui Jean, ├«n apartamentul lui, ├«n care trebuie s─â stea cu draperiile trase ca s─â nu-i vad─â vecinii, ├«n camerele de hotel, asta doar ca s─â se poat─â ├«mp─âca apoi ┼či merge la mare, dansa ┼či face dragoste.

La baza scenariului ÔÇ×Nous ne vieillirons pas ensembleÔÇŁ st─â romanul omonim scris de Pialat. Dincolo de faptul c─â povestirea urmeaz─â logica unui timp subiectiv ├«n care ├«nt├«mpl─ârile se amestec─â precum ├«n marea cu care se ├«ncheie filmul, impresia de subiectivitate, de m─ârturisire a lui Jean, e c├«┼čtigat─â de Pialat, paradoxal, tocmai prin faptul c─â se pozi┼úioneaz─â la distan┼ú─â fa┼ú─â de personajele sale, dar le fixeaz─â cu insisten┼ú─â, aceasta fiind probabil singura cale onest─â prin care cinemaul poate vorbi cu adev─ârat la persoana ├«nt├«i. Dac─â Eustache spunea despre filmele sale c─â ÔÇ×sunt at├«t de autobiografice c├ót poate fic┼úiunea s─â fieÔÇŁ, Pialat pare s─â mearg─â cu acest film ├«n direc┼úia opus─â, s─â ├«ntind─â coarda autobiografiei at├ót de tare ├«nc├«t aceasta devine de la sine fic┼úiune. E foarte greu de disociat ├«ntre via┼úa autorului ┼či filmele sale. Toate umorile, angoasele, triste┼úile se transfer─â ├«n cinema. Pialat merge at├«t de departe ├«n aceast─â direc┼úie ├«nc├«t ajunge s─â filmeze chiar ├«n apartamentul ├«n care a tr─âit cu so┼úia sa ┼či exact ├«n locurile ├«n care i s-au ├«nt├«mplat toate. 

Nous ne vieillirons pas ensemble (Nu vom îmbătrîni împreună)

Franţa 1972

regie, scenariu Maurice Pialat

imagine Luciano Tovoli

montaj Arlette Langmann, Corinne Lazare

cu  Marl├Ęne Jobert, Jean Yanne, Macha M├ęril

man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.