Naţional şi România – o opinie de 1 Decembrie

5 decembrie 2013
Naţional şi România – o opinie de 1 Decembrie jpeg

Trăind în Bucureşti, realitatea pare uneori simplă. Locul unde se iau deciziile pentru ţară, spaţiul fizic (şi mental) unde vii ca să ai parte de maximum de oportunităţi de dezvoltare profesională dacă eşti student sau tînăr profesionist, o junglă unde poţi da peste oameni extrem de frumoşi şi inspiraţionali şi peste cele mai crunte ambiţii şi practici lipsite de etică profesională, unde se află ministerele, Guvernul şi Parlamentul. La Bucureşti, se crede, se află Puterea în România.

Cu un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 2,3 ori media naţională, cu un şomaj la 40% din media naţională, cu investiţii străine directe de 4 ori mai mari decît media[1], cu – de departe – cea mai variată şi mai consistentă (numeric) ofertă culturală şi reşedinţa celor mai multe muzee şi teatre, arhive ale statului şi biblioteci valoroase şi multe alte servicii de interes public major, specifice unei capitale, a gîndi de la Bucureşti realitatea ţării pare o sarcină firească. Proiectul descentralizării nu contrazice cutuma, ci desparte şi mai clar apele: organizaţi-vă mai bine la nivel local, că ne ocupăm noi în continuare de nivelul naţional (chiar dacă atribuţiile au scăzut, dinamica este aceeaşi: Bucureştiul cu ţara, localul cu localul şi eventual cu regionalul).

Din nici un alt oraş nu şi-ar permite atît de mulţi oameni şi instituţii să vorbească cu atîta siguranţă şi încredere în justeţea opiniilor proprii precum o fac bucureştenii despre România, despre realităţile româneşti şi naţionale, şi despre planurile noastre comune, de viitor, ale românilor. La nivel instituţional se reproduce această atitudine, cu mai mare justeţe pentru că la Bucureşti se află instituţii cu rol strategic pentru funcţionarea statului român. Instituţii publice naţionale colectează date de la judeţe şi de la regiuni (în cazul fericit), pe care totuşi prea rar le vedem folosite cu sens şi încredere în strategiile şi programele publice lansate în cultură.

Ceea ce lipseşte şi ceea ce enervează în relaţia dintre Bucureşti şi restul ţării este de multe ori percepţia unei aroganţe în luarea deciziilor care ne privesc pe toţi. Una dintre formele acestei aroganţe se manifestă în gîndirea proceselor consultative pentru luarea de decizii de importanţă naţională. Noroc cu Internetul, că se pot pune acum online proiecte de acte normative şi cine îşi doreşte poate consulta şi contribui, însă, în general, întîlnirile informative, dezbaterile cu miză publică naţională sînt în capitală, în Bucureşti.

Totuşi, acum, că ne-am încălzit, pot recunoaşte că este banal să spui că România nu poate fi gîndită şi decisă de la Bucureşti, că este un abuz, dar putem avea o discuţie despre faptul că naţionalul merită dezbătut în primul rînd la capitală. Dacă „România” este a tuturor, „naţionalul” este o chestiune de istorie, de memorie, de viziune şi de identitate ce se referă la noi toţi, dar care pare că necesită o atenţie expertă pentru a fi discutat şi invocat pentru o acţiune cu miză colectivă. Pentru „România” nu poate exista un mandat exclusiv de reprezentare de la cetăţean la expert/instituţie, dar pentru „naţional” avem o pleiadă de instituţii şi reprezentanţi care se ocupă de interesul public de nivel naţional şi pare că ne-am obişnuit cu asta.

Or, se ştie, cetăţeanul îşi dă cu părerea pe ceea ce este local (la local se pricepe el cel mai bine, pentru că, în opinia statului, cetăţeanul are o viaţă minusculă, care se desfăşoară într-un spaţiu mic comparativ cu mizele naţionale, mari). Localul este pe măsura omului şi a micilor instituţii cu care el se mai joacă în viaţa lui minusculă, poate uneori medie, cînd se asociază cu alţii: ONG-uri de importanţă locală sau regională. Naţionalul, cînd este vorba de politicile publice, este doar pe măsura Bucureştiului. La Bucureşti însă e, desigur, altfel, iar oamenii şi ONG-urile pot fi mari, iar impresiile locale se pot transforma în decizii naţionale.

Poate e o chestiune de cutumă de exprimare faptul că nu vorbim despre strategii ale României în domeniul culturii/educaţiei/tineretului, ci vorbim despre strategii naţionale. Una păguboasă, după părerea mea, şi o să vă spun şi de ce. Mă voi exprima liber cînd vă spun că naţionalul este altceva decît România. Este un capital pentru noi ca societate, un reper pentru noi ca solidaritate. Există chiar o pluralitate de „naţionaluri” în cultură, foarte diferite între ele – există mai multe instituţii culturale răspîndite în toată ţara, care au această particulă alăturată numelui său:  avem teatre naţionale, muzee naţionale, centre naţionale. Cu toate acestea, avem o singură politică publică naţională pentru fiecare sector de activitate în parte, cum este cultura. Naţionalul pare că este semnificat diferit atunci cînd este folosit de administraţia publică pentru a desemna programe şi strategii: brusc, se referă la România ca teritoriu, marchează importanţa sa pentru toată lumea, deşi păstrează şi valoarea de reper de solidaritate, ca grup coeziv identificabil ca împreună. Nu poţi avea mai multe strategii naţionale pentru cultură, aşa cum avem mai multe teatre naţionale. Just ar fi să spunem, atunci, „strategie pentru România în domeniul culturii”. Dar nu o facem.

Cu această situaţie avem de lucru atunci cînd cerem dezbateri regionale pentru o strategie naţională şi ni se spune că cererea nu se justifică pentru că viziunea şi priorităţile sînt de ordin naţional, nu regional, iar la nivel regional trebuie să se creeze alte documente şi strategii publice pentru cultură pentru că, de fapt, aceasta – strategia naţională – nu este importantă pentru ei, pentru cei „din regiuni”. Invenţia regiunilor a contribuit la dezinteresul instituţiilor de la Bucureşti pentru ceea ce se întîmplă în ţară. Ţara în detaliile ei a fost pasată la nivel regional, pentru ca în capitală să se poarte nestingherite discuţiile naţionale.

Nu se înţelege, cu alte cuvinte, că a cere dezbateri regionale şi chiar locale nu înseamnă neapărat că doreşti să încorporezi perspectiva regională în strategia naţională – cum cei din capitală nu sînt cetăţeni naţionali, nici cei din afara Bucureştiului nu sînt cetăţeni regionali (iar specialişti sînt peste tot, nu doar în capitală) –, ci că doreşti să acorzi şanse egale tuturor actorilor economici şi sociali şi tuturor cetăţenilor, să aibă un cuvînt de spus despre ceea ce li se pregăteşte. Este un joc de limbaj periculos. Noi vorbim despre regional şi local ca niveluri la care trebuie să existe dezbateri despre ceea ce este naţional şi partenerul public de dialog înţelege că dorim să amestecăm planurile, că noi, cei care cerem aceste lucruri, ne aflăm într-o dezordine mentală.

Argumentul accesului la consultarea publică de către toată lumea, prin intermediul postării draft-ului de proiect legislativ pe site este nesatisfăcător. Impactul consultării publice online pentru strategiile naţionale este, sigur, binevenit şi necesar, dar cum poate fi mulţumitor pentru a legitima o viziune şi un set de măsuri cu aplicabilitate naţională (cu aplicabilitate în România, mai bine spus)? Oricine a încercat să afle opinia unor subiecţi individual, separat, pe o anumită temă versus deliberativ, în cadrul unor dezbateri sau unor consultări, a văzut importanţa dinamicii de grup şi felul în care se construieşte consensul sau se radicalizează opiniile în discuţii. Procesul consultării prin dinamica discursivă pe care o generează este la fel de important precum colectarea opiniilor de la cetăţeni.

Consecinţa dezinteresului pentru a afla părerea celor din alte părţi ale României  despre ceea ce ni se pregăteşte „la capitală” este că aceşti oameni şi instituţii nebăgate în seamă ignoră de asemenea Bucureştiul, reducînd relaţia cu acesta la operaţiuni strict funcţionale. Este o relaţie extrem de pragmatică şi făcută adesea doar la nevoie, cu inima strînsă. În acest timp, identităţile locale şi regionale se construiesc (poate nu e firesc pentru mulţi dintre bucureşteni să gîndească asta, incapabili să se identifice cu acest oraş altfel decît ca o carcasă pentru muncă şi viaţă, nu un loc cu personalitate, pe care să şi-l asume) în paralel cu dezinteresul capitalei pentru restul, noi capitale apar (cum este Clujul, cum sînt Iaşiul, Sibiul şi Timişoara). Iar acestea tind să fie capitale mai bune pentru cei din jurul lor, pentru că, ignorate de asemenea de nivelul naţional („nivelul România”) al Bucureştiului, au nevoie de solidaritatea regională pentru a se afirma ca lideri teritoriali şi a se dezvolta. Bucureştiul – oameni, instituţii publice de cultură şi administraţia publică centrală – nu are nevoie să dovedească nimănui nimic în acest sens, pentru că proximitatea faţă de Putere creează un sentiment al firescului puterii care le aparţine şi al reprezentării interesului public naţional.

Cînd vom vedea, totuşi, o desfăşurare de forţe deliberative pentru definirea interesului public cultural în România, derivat în cele mai importante strategii şi programe gîndite naţional, manifestări asemănătoare celor mobilizate pentru evenimentelor festive de 1 Decembrie? Nu cu armate şi soldaţi, ci cu facilitatori, idei, toleranţă şi generozitate.

[1] “Vezi cum este trucată realitatea prin omiterea de informaţii relevante din raportări. Disparităţile de dezvoltare între regiunile României au crescut cu mai mult de 35 la sută din 2004” (Raluca Pop, analiză publicată în ianuarie 2013) http://www.romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgtvezi-cum-este-trucata-realitatea-prin-omiterea-de-i-3677.htm

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.