Na┼úional ┼či Rom├ónia ÔÇô o opinie de 1 Decembrie

5 decembrie 2013
Na┼úional ┼či Rom├ónia ÔÇô o opinie de 1 Decembrie jpeg

Tr─âind ├«n Bucure┼čti, realitatea pare uneori simpl─â. Locul unde se iau deciziile pentru ┼úar─â, spa┼úiul fizic (┼či mental) unde vii ca s─â ai parte de maximum de oportunit─â┼úi de dezvoltare profesional─â dac─â e┼čti student sau t├«n─âr profesionist, o jungl─â unde po┼úi da peste oameni extrem de frumo┼či ┼či inspira┼úionali ┼či peste cele mai crunte ambi┼úii ┼či practici lipsite de etic─â profesional─â, unde se afl─â ministerele, Guvernul ┼či Parlamentul. La Bucure┼čti, se crede, se afl─â Puterea ├«n Rom├ónia.

Cu un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 2,3 ori media na┼úional─â, cu un ┼čomaj la 40% din media na┼úional─â, cu investi┼úii str─âine directe de 4 ori mai mari dec├«t media[1], cu ÔÇô de departe ÔÇô cea mai variat─â ┼či mai consistent─â (numeric) ofert─â cultural─â ┼či re┼čedin┼úa celor mai multe muzee ┼či teatre, arhive ale statului ┼či biblioteci valoroase ┼či multe alte servicii de interes public major, specifice unei capitale, a g├«ndi de la Bucure┼čti realitatea ┼ú─ârii pare o sarcin─â fireasc─â. Proiectul descentraliz─ârii nu contrazice cutuma, ci desparte ┼či mai clar apele: organiza┼úi-v─â mai bine la nivel local, c─â ne ocup─âm noi ├«n continuare de nivelul na┼úional (chiar dac─â atribu┼úiile au sc─âzut, dinamica este aceea┼či: Bucure┼čtiul cu ┼úara, localul cu localul ┼či eventual cu regionalul).

Din nici un alt ora┼č nu ┼či-ar permite at├«t de mul┼úi oameni ┼či institu┼úii s─â vorbeasc─â cu at├«ta siguran┼ú─â ┼či ├«ncredere ├«n juste┼úea opiniilor proprii precum o fac bucure┼čtenii despre Rom├ónia, despre realit─â┼úile rom├óne┼čti ┼či na┼úionale, ┼či despre planurile noastre comune, de viitor, ale rom├ónilor. La nivel institu┼úional se reproduce aceast─â atitudine, cu mai mare juste┼úe pentru c─â la Bucure┼čti se afl─â institu┼úii cu rol strategic pentru func┼úionarea statului rom├ón. Institu┼úii publice na┼úionale colecteaz─â date de la jude┼úe ┼či de la regiuni (├«n cazul fericit), pe care totu┼či prea rar le vedem folosite cu sens ┼či ├«ncredere ├«n strategiile ┼či programele publice lansate ├«n cultur─â.

Ceea ce lipse┼čte ┼či ceea ce enerveaz─â ├«n rela┼úia dintre Bucure┼čti ┼či restul ┼ú─ârii este de multe ori percep┼úia unei arogan┼úe ├«n luarea deciziilor care ne privesc pe to┼úi. Una dintre formele acestei arogan┼úe se manifest─â ├«n g├«ndirea proceselor consultative pentru luarea de decizii de importan┼ú─â na┼úional─â. Noroc cu Internetul, c─â se pot pune acum online proiecte de acte normative ┼či cine ├«┼či dore┼čte poate consulta ┼či contribui, ├«ns─â, ├«n general, ├«nt├«lnirile informative, dezbaterile cu miz─â public─â na┼úional─â s├«nt ├«n capital─â, ├«n Bucure┼čti.

Totu┼či, acum, c─â ne-am ├«nc─âlzit, pot recunoa┼čte c─â este banal s─â spui c─â Rom├ónia nu poate fi g├«ndit─â ┼či decis─â de la Bucure┼čti, c─â este un abuz, dar putem avea o discu┼úie despre faptul c─â na┼úionalul merit─â dezb─âtut ├«n primul r├«nd la capital─â. Dac─â ÔÇ×Rom├óniaÔÇŁ este a tuturor, ÔÇ×na┼úionalulÔÇŁ este o chestiune de istorie, de memorie, de viziune ┼či de identitate ce se refer─â la noi to┼úi, dar care pare c─â necesit─â o aten┼úie expert─â pentru a fi discutat ┼či invocat pentru o ac┼úiune cu miz─â colectiv─â. Pentru ÔÇ×Rom├óniaÔÇŁ nu poate exista un mandat exclusiv de reprezentare de la cet─â┼úean la expert/institu┼úie, dar pentru ÔÇ×na┼úionalÔÇŁ avem o pleiad─â de institu┼úii ┼či reprezentan┼úi care se ocup─â de interesul public de nivel na┼úional ┼či pare c─â ne-am obi┼čnuit cu asta.

Or, se ┼čtie, cet─â┼úeanul ├«┼či d─â cu p─ârerea pe ceea ce este local (la local se pricepe el cel mai bine, pentru c─â, ├«n opinia statului, cet─â┼úeanul are o via┼ú─â minuscul─â, care se desf─â┼čoar─â ├«ntr-un spa┼úiu mic comparativ cu mizele na┼úionale, mari). Localul este pe m─âsura omului ┼či a micilor institu┼úii cu care el se mai joac─â ├«n via┼úa lui minuscul─â, poate uneori medie, c├«nd se asociaz─â cu al┼úii: ONG-uri de importan┼ú─â local─â sau regional─â. Na┼úionalul, c├«nd este vorba de politicile publice, este doar pe m─âsura Bucure┼čtiului. La Bucure┼čti ├«ns─â e, desigur, altfel, iar oamenii ┼či ONG-urile pot fi mari, iar impresiile locale se pot transforma ├«n decizii na┼úionale.

Poate e o chestiune de cutum─â de exprimare faptul c─â nu vorbim despre strategii ale Rom├óniei ├«n domeniul culturii/educa┼úiei/tineretului, ci vorbim despre strategii na┼úionale. Una p─âguboas─â, dup─â p─ârerea mea, ┼či o s─â v─â spun ┼či de ce. M─â voi exprima liber c├«nd v─â spun c─â na┼úionalul este altceva dec├«t Rom├ónia. Este un capital pentru noi ca societate, un reper pentru noi ca solidaritate. Exist─â chiar o pluralitate de ÔÇ×na┼úionaluriÔÇŁ ├«n cultur─â, foarte diferite ├«ntre ele ÔÇô exist─â mai multe institu┼úii culturale r─âsp├«ndite ├«n toat─â ┼úara, care au aceast─â particul─â al─âturat─â numelui s─âu:  avem teatre na┼úionale, muzee na┼úionale, centre na┼úionale. Cu toate acestea, avem o singur─â politic─â public─â na┼úional─â pentru fiecare sector de activitate ├«n parte, cum este cultura. Na┼úionalul pare c─â este semnificat diferit atunci c├«nd este folosit de administra┼úia public─â pentru a desemna programe ┼či strategii: brusc, se refer─â la Rom├ónia ca teritoriu, marcheaz─â importan┼úa sa pentru toat─â lumea, de┼či p─âstreaz─â ┼či valoarea de reper de solidaritate, ca grup coeziv identificabil ca ├«mpreun─â. Nu po┼úi avea mai multe strategii na┼úionale pentru cultur─â, a┼ča cum avem mai multe teatre na┼úionale. Just ar fi s─â spunem, atunci, ÔÇ×strategie pentru Rom├ónia ├«n domeniul culturiiÔÇŁ. Dar nu o facem.

Cu aceast─â situa┼úie avem de lucru atunci c├«nd cerem dezbateri regionale pentru o strategie na┼úional─â ┼či ni se spune c─â cererea nu se justific─â pentru c─â viziunea ┼či priorit─â┼úile s├«nt de ordin na┼úional, nu regional, iar la nivel regional trebuie s─â se creeze alte documente ┼či strategii publice pentru cultur─â pentru c─â, de fapt, aceasta ÔÇô strategia na┼úional─â ÔÇô nu este important─â pentru ei, pentru cei ÔÇ×din regiuniÔÇŁ. Inven┼úia regiunilor a contribuit la dezinteresul institu┼úiilor de la Bucure┼čti pentru ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n ┼úar─â. ┼óara ├«n detaliile ei a fost pasat─â la nivel regional, pentru ca ├«n capital─â s─â se poarte nestingherite discu┼úiile na┼úionale.

Nu se ├«n┼úelege, cu alte cuvinte, c─â a cere dezbateri regionale ┼či chiar locale nu ├«nseamn─â neap─ârat c─â dore┼čti s─â ├«ncorporezi perspectiva regional─â ├«n strategia na┼úional─â ÔÇô cum cei din capital─â nu s├«nt cet─â┼úeni na┼úionali, nici cei din afara Bucure┼čtiului nu s├«nt cet─â┼úeni regionali (iar speciali┼čti s├«nt peste tot, nu doar ├«n capital─â) ÔÇô, ci c─â dore┼čti s─â acorzi ┼čanse egale tuturor actorilor economici ┼či sociali ┼či tuturor cet─â┼úenilor, s─â aib─â un cuv├«nt de spus despre ceea ce li se preg─âte┼čte. Este un joc de limbaj periculos. Noi vorbim despre regional ┼či local ca niveluri la care trebuie s─â existe dezbateri despre ceea ce este na┼úional ┼či partenerul public de dialog ├«n┼úelege c─â dorim s─â amestec─âm planurile, c─â noi, cei care cerem aceste lucruri, ne afl─âm ├«ntr-o dezordine mental─â.

Argumentul accesului la consultarea public─â de c─âtre toat─â lumea, prin intermediul post─ârii draft-ului de proiect legislativ pe site este nesatisf─âc─âtor. Impactul consult─ârii publice online pentru strategiile na┼úionale este, sigur, binevenit ┼či necesar, dar cum poate fi mul┼úumitor pentru a legitima o viziune ┼či un set de m─âsuri cu aplicabilitate na┼úional─â (cu aplicabilitate ├«n Rom├ónia, mai bine spus)? Oricine a ├«ncercat s─â afle opinia unor subiec┼úi individual, separat, pe o anumit─â tem─â versus deliberativ, ├«n cadrul unor dezbateri sau unor consult─âri, a v─âzut importan┼úa dinamicii de grup ┼či felul ├«n care se construie┼čte consensul sau se radicalizeaz─â opiniile ├«n discu┼úii. Procesul consult─ârii prin dinamica discursiv─â pe care o genereaz─â este la fel de important precum colectarea opiniilor de la cet─â┼úeni.

Consecin┼úa dezinteresului pentru a afla p─ârerea celor din alte p─âr┼úi ale Rom├óniei  despre ceea ce ni se preg─âte┼čte ÔÇ×la capital─âÔÇŁ este c─â ace┼čti oameni ┼či institu┼úii neb─âgate ├«n seam─â ignor─â de asemenea Bucure┼čtiul, reduc├«nd rela┼úia cu acesta la opera┼úiuni strict func┼úionale. Este o rela┼úie extrem de pragmatic─â ┼či f─âcut─â adesea doar la nevoie, cu inima str├«ns─â. ├Än acest timp, identit─â┼úile locale ┼či regionale se construiesc (poate nu e firesc pentru mul┼úi dintre bucure┼čteni s─â g├«ndeasc─â asta, incapabili s─â se identifice cu acest ora┼č altfel dec├«t ca o carcas─â pentru munc─â ┼či via┼ú─â, nu un loc cu personalitate, pe care s─â ┼či-l asume) ├«n paralel cu dezinteresul capitalei pentru restul, noi capitale apar (cum este Clujul, cum s├«nt Ia┼čiul, Sibiul ┼či Timi┼čoara). Iar acestea tind s─â fie capitale mai bune pentru cei din jurul lor, pentru c─â, ignorate de asemenea de nivelul na┼úional (ÔÇ×nivelul Rom├óniaÔÇŁ) al Bucure┼čtiului, au nevoie de solidaritatea regional─â pentru a se afirma ca lideri teritoriali ┼či a se dezvolta. Bucure┼čtiul ÔÇô oameni, institu┼úii publice de cultur─â ┼či administra┼úia public─â central─â ÔÇô nu are nevoie s─â dovedeasc─â nim─ânui nimic ├«n acest sens, pentru c─â proximitatea fa┼ú─â de Putere creeaz─â un sentiment al firescului puterii care le apar┼úine ┼či al reprezent─ârii interesului public na┼úional.

C├«nd vom vedea, totu┼či, o desf─â┼čurare de for┼úe deliberative pentru definirea interesului public cultural ├«n Rom├ónia, derivat ├«n cele mai importante strategii ┼či programe g├«ndite na┼úional, manifest─âri asem─ân─âtoare celor mobilizate pentru evenimentelor festive de 1 Decembrie? Nu cu armate ┼či solda┼úi, ci cu facilitatori, idei, toleran┼ú─â ┼či generozitate.

[1] ÔÇťVezi cum este trucat─â realitatea prin omiterea de informa┼úii relevante din raport─âri. Disparit─â┼úile de dezvoltare ├«ntre regiunile Rom├óniei au crescut cu mai mult de 35 la sut─â din 2004ÔÇŁ (Raluca Pop, analiz─â publicat─â ├«n ianuarie 2013) http://www.romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgtvezi-cum-este-trucata-realitatea-prin-omiterea-de-i-3677.htm

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.