Moderni fără studii clasice?

Am primit de la Societatea de Studii clasice din România un Memoriu adresat Ministrului Educaţiei. Acesta, iniţiat de prof.  dr. Alexandru Barnea, preşedintele Societăţii, şi semnat de nume prestigioase din domeniul academic, cere, printre altele, „menţinerea în trunchiul comun, la toate clasele a IX-a din ţară, a unei ore de limbă latină” şi „studierea obligatorie la profilul uman din filiera teoretică şi la toate clasele a 2 ore de limbă latină”. Îl publicăm pe site-ul Dilemei vechi înainte ca proiectul Legii Educaţiei să fie votat.

Textul Memoriului va anunţa, de altfel, şi următorul dosar tematic dedicat Studiilor clasice, care va apărea pe 1 iulie. Acesta va conţine, printre altele, texte şi opinii de Andrei Cornea, Zoe Petre, un interviu cu Gabriela Creţia. Toate acestea vor argumenta, din perspectiva profesională a fiecărui colaborator, utilitatea studiilor clasice în România, atît în învăţămîntul liceal, cît şi universitar. Şi o serie de soluţii concrete pentru „salvarea” lor. (Iaromira Popovici)
 

MEMORIU JUSTIFICATIV

    Situaţia predării limbilor clasice, latină şi greacă veche, în învăţămîntul liceal românesc îi îngrijorează nu numai pe toţi umaniştii români de frunte, ci şi instanţele Uniunii Europene, ca şi pe lectorii străini, proveniţi din ţările Uniunii Europene, care predau la Universitatea din Bucureşti.

    Justificarea predării limbilor clasice în licee este uşor de demonstrat. Menţionăm doar cîteva repere, de altfel bine cunoscute.
•    Limba română este, dintre limbile neolatine (romanice), cea mai apropiată de latină, în materie de gramatică.
•    Rolul formativ al limbii latine este de asemenea evident. Latina constituie matematica, ori altfel spus, algebra ştiinţelor umanistico-sociale.
•    Terminologia ştiinţifică din toate domeniile comportă, în proporţie covîrşitoare, cuvinte de origine greacă şi latină.
•    Limbile clasice vehiculează mentalitatea unei societăţi, care a făurit conceptele de democraţie, legalitate etc. Ele au slujit şi slujesc încă propagării valorilor fundamentale ale umanităţii, inclusiv ale creştinismului.
•    Există pe teritoriul ţării noastre zeci de mii de documente în limba latină, încă netraduse şi chiar necitite.

Pe de altă parte, din perspectiva procesului internaţional actual de integrare europeană, aflat în plină desfăşurare istorică, forurile internaţionale implicate evidenţiază, prin luări de poziţie oficiale, faptul că ereditatea latină joacă în cadrul acestui proces un rol unificator:
•    Studierea limbilor clasice în general, în mod special a limbii latine şi a civilizaţiei romane, care, prin intermediul dreptului roman, a pus bazele instituţionale ale primei Europe unite, reprezintă pentru educaţia tineretului european de azi o necesitate absolut obiectivă şi, totodată, o forţă indipensabilă echilibrului internaţional.
•    Latinitatea joacă un rol central şi universal în schimbul de idei, în conlucrare şi integrare.
Iată de ce subliniem încă o dată faptul că programele şcolare nu trebuie să compromită transmiterea valorilor spirituale şi culturale ale moştenirii latinităţii şi lumii clasice.

Din această perspectivă, includerea limbii latine în setul de discipline opţionale (CDS), şi nu obligatorii, prevăzute pentru filiera teoretică, profilul uman, precum şi, pe cale de consecinţă, eliminarea posibilităţii, pentru elevii absolvenţi, de a alege limba latină ca probă scrisă transdisciplinară din categoria ştiinţelor socio-umane, alături de istorie, geografie, economie, sociologie şi psihologie, pentru profilul umanist din filiera teoretică (Art. 63, alin. 4, lit. E, c. ii din actualul Proiect al Legii Educaţiei Naţionale), nu face decît să contravină spiritului european al formării complexe a tinerei generaţii şi, nu mai puţin, tradiţiei multiseculare a învăţămîntului românesc.

De aceea, propunem ca Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului să aibă în vedere următoarele măsuri urgente, capabile să pună de acord şi în această privinţă învăţămîntul românesc cu standardele educative şi instructive ale comunităţii europene:
1)    reînfiinţarea secţiilor clasice, o singură clasă, în două sau unul din liceele teoretice, la profilul uman, din Bucureşti, ca şi la Cluj Napoca şi Constanţa; aici ar urma să se studieze obligatoriu, săptămînal, la toţi anii, 4 ore de limba latină şi 2 ore de limba greacă veche şi neogreacă (greaca modernă);
2)    menţinerea în trunchiul comun, la toate clasele a IX-a din ţară, a unei (1) ore de limba latină (latina nu pentru latină, ci pentru limba română);
3)    studierea obligatorie la profilul uman din filiera teoretică şi la toate clasele a 2 ore de limba latină;
4)    studierea obligatorie, săptămînal, în tot învăţămîntul vocaţional, profilul teologic (seminarii) a 2 ore de limba latină şi 2 ore de limba greacă.
5)    cooptarea în comisiile de alcătuire a planurilor de învăţămînt preuniversitar a unui cadru didactic de specialitate (latină-greacă veche) din învăţămîntul universitar sau preuniversitar.

Acest apel a fost semnat de: Prof. Dr. Alexandru Barnea, preşedinte al Societăţii de Studii Clasice din România, Prof. Dr. Liviu Franga, secretar general al Societăţii de Studii Clasice din România, Acad. Prof. Dr. Ionel Haiduc, preşedinte al Academiei Române, Acad. Prof. Dr. Marius Sala, preşedinte al Uniunii Latine, Andrei Pleşu, rector al Colegiului „Noua Europă”.
În numele lectorilor străini din Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, au semnat prof. Laura Santini (Italia), prof. Thomas Schares (Germania) şi prof. Barbara Nelson (SUA).

Bucureşti, 20 aprilie 2010