În căutarea lui Spinoza

Antonio DAMASIO
24 iunie 2010
În căutarea lui Spinoza jpeg

Antonio Damasio, În căutarea lui Spinoza. Cum explică știința sentimentele, traducere de Ioana Lazăr, editura Humanitas, 2010

Intră în scenă sentimentele

Sentimentele de durere, de plăcere sau cele intermediare sînt piatra de temelie a minţii noastre. Ignorăm adesea această realitate elementară, deoarece imaginile mentale ale obiectelor şi evenimentelor care ne înconjoară, împreună cu imaginile cuvintelor şi propoziţiilor care le descriu, consumă o mare parte din atenţia noastră supraîncărcată. Dar ele sînt prezente – sentimentele miilor de emoţii şi stări înrudite, linia muzicală neîntreruptă a minţilor noastre, murmurul continuu al melodiei universale care se stinge doar cînd adormim, murmur ce se transformă într-un cîntec triumfător cînd sîntem stăpîniţi de bucurie sau într-un recviem îndoliat cînd ne copleşeşte tristeţea.

Dată fiind ubicuitatea sentimentelor, ne-am putea închipui că am epuizat demult cunoaşterea lor – cîte sentimente există, cum funcţionează, ce înseamnă ele –, dar lucrurile nu stau deloc aşa. Dintre toate fenomenele mentale pe care le putem descrie, sentimentele şi ingredientele lor esenţiale – durerea şi plăcerea – sînt cele mai puţin înţelese în termeni biologici, mai precis neurobiologici. Lucrul e cu atît mai surprinzător dacă ţinem cont că societăţile avansate cultivă fără rezerve sentimentele şi investesc atît de multe resurse şi eforturi în manipularea acestor sentimente prin intermediul alcoolului, drogurilor, medicamentelor, mîncării, sexului real sau virtual, al tuturor tipurilor de consum şi al tuturor tipurilor de practici religioase sau sociale care te fac să te simţi bine. Ne tratăm sentimentele cu pilule, băutură, staţiuni de relaxare, săli de antrenament şi exerciţii spirituale, dar nici publicul, nici ştiinţa nu au ajuns să înţeleagă ce sînt sentimentele din punct de vedere biologic.

Această stare de fapt nu mă surprinde cu adevărat, dacă ţin cont de toate lucrurile pe care mi le-am închipuit încă din copilărie despre sentimente. În marea lor majoritate, ele erau pur şi simplu false. De pildă, credeam că sentimentele sînt imposibil de definit precis, ceea ce nu era cazul cu obiectele pe care le puteai vedea, auzi sau atinge. Spre deosebire de aceste entităţi concrete, sentimentele erau intangibile. Cînd am început să reflectez asupra felului în care creierul reuşeşte să creeze mintea, am acceptat opinia larg răspîndită după care sentimentele sînt incom-patibile cu o descriere ştiinţifică. Putea fi studiat modul în care creierul ne face să ne mişcăm. Puteau fi studiate procesele senzoriale, vizuale etc., şi puteam înţelege cum apar gîndurile. Putea fi studiat modul în care creierul învaţă şi memorează gîndurile. Puteau fi studiate chiar şi reacţiile emoţionale ce apar ca răspuns la diverse obiecte sau evenimente. Dar sentimentele – care pot fi deosebite de emoţii, după cum vom vedea în următorul capitol – rămîneau insesizabile. Sentimentele păreau că vor rămîne pentru totdeauna un mister. Erau personale şi inaccesibile. Era imposibil de explicat cum apar ele sau unde se desfăşoară. Pur şi simplu nu se putea ajunge „în culisele“ sentimentelor.

La fel ca în cazul conştiinţei, sentimentele se aflau dincolo de graniţele ştiinţei, izgonite nu numai de scepticii care se temeau că vreun proces mental ar putea fi într-adevăr explicat de neuroştiinţe, dar chiar şi de neurologi veritabili care proclamau limitări insurmontabile. Faptul că eu însumi am luat această credinţă drept realitate e dovedit de numeroşii ani pe care i-am petrecut studiind orice altceva în afară de sentimente. A trecut ceva timp pînă să-mi dau seama că această interdicţie e nejustificată şi că neurobiologia sentimentelor nu e mai puţin viabilă decît neurobiologia văzului sau a memoriei. Dar în cele din urmă am făcut-o, în mare parte pentru că m-am confruntat cu realitatea pacienţilor, ale căror simptome m-au obligat să le cercetez afecţiunile neurologice.

Imaginaţi-vă, de exemplu, un individ care, în urma lezării unei zone din creier, devine incapabil să simtă compasiune sau jenă – atunci cînd e cazul să simtă compasiune sau jenă –, dar se poate simţi fericit, trist sau înfricoşat absolut la fel ca înainte să se instaleze afecţiunea neurologică. Nu v-ar pune pe gînduri? Sau imaginaţi-vă un individ care, în urma lezării altei zone din creier, e incapabil să simtă frică în situaţiile în care frica este reacţia potrivită, dar poate în continuare simţi compasiune. Cruzimea afecţiunii neurologice poate fi o groapă fără fund pentru victimele sale – pacienţii şi aceia dintre noi care trebuie să-i observe. Dar cruzimea bolii e răspunzătoare şi pentru singura sa trăsătură izbăvitoare: separînd între ele funcţiile normale ale creierului uman, adesea cu o stranie precizie, afecţiunea neurologică ne oferă o cale unică de acces în fortăreaţa creierului şi a minţii umane.

Reflecţiile asupra situaţiei acestor pacienţi, şi a altora cu afecţiuni comparabile, au condus la ipoteze fascinante. În primul rînd, unele sentimente puteau fi împiedicate prin afectarea unei regiuni cerebrale bine definite; pierderea unui anume sector al circuitelor cerebrale ducea la pierderea unui anume tip de eveniment mental. În al doilea rînd, era limpede că sisteme cerebrale diferite controlau sentimente diferite: afectarea unei anumite arii din anatomia cerebrală nu făcea să dispară concomitent toate tipurile de sentimente. În al treilea rînd, şi cel mai surprinzător, cînd pacienţii îşi pierdeau capacitatea de a exprima o anumită emoţie, îşi pierdeau şi capacitatea de a trăi sentimentul corespunzător. Dar reversul nu era adevărat: unii pacienţi care îşi pier-duseră capacitatea de a trăi anumite sentimente puteau încă să exprime emoţiile corespunzătoare. E oare posibil ca, deşi emoţiile şi sentimentele sînt înrudite, emoţiile să se nască primele, iar sentimentele ulterior, sentimentele urmînd întotdeauna emoţiile ca o umbră? În pofida strînsei lor înrudiri şi aparentei simultaneităţi, se părea că emoţiile preced sentimentele. După cum vom vedea, descoperirea acestei legături a deschis o breşă pentru investigarea sentimentelor.

Asemenea ipoteze puteau fi testate cu ajutorul tehnicilor imagistice care ne permit să creăm imagini ale anatomiei şi activităţii creierului uman. Pas cu pas, iniţial la pacienţi, apoi atît la pacienţi, cît şi la persoane fără afecţiuni neurologice, colegii mei şi cu mine am început să cartografiem geografia creierului sensibil. Scopul nostru era dezvăluirea reţelei de mecanisme care permit gîndurilor noastre să declanşeze stări emoţionale şi să producă sentimente.

Emoţiile şi sentimentele au jucat un rol important, dar foarte diferit, în două dintre cărţile mele anterioare. În Descartes’ Error am prezentat rolul emoţiilor şi sentimentelor în luarea deciziilor. În The Feeling of What Happens am subliniat rolul emoţiilor şi sentimentelor în construcţia sinelui. În cartea de faţă mă concentrez asupra sentimentelor înseşi – ce sînt şi ce ne oferă ele. Majoritatea datelor pe care le prezint nu erau disponibile cînd am scris cărţile anterioare, acum apărînd o bază mai solidă pentru înţelegerea sentimentelor. Astfel, scopul principal al acestei cărţi este să prezinte noile rezultate privind semnificaţia umană şi natura sentimentelor şi fenomenelor înrudite, aşa cum le văd eu acum, în calitate de neurolog, cercetător în domeniul neuroştiinţelor şi om care simte.

În esenţă, am ajuns să cred că sentimentele sînt expresia stării de bine sau a suferinţei, aşa cum se manifestă ele în minte şi în corp. Sentimentele nu sînt un simplu ornament adăugat emoţiilor, ceva de care ne-am putea dispensa. Sentimentele pot fi, şi adesea sînt, dezvăluiri ale stării vitale a întregului organism – o ridicare a vălului (dez-văluire) în sens propriu. Dacă viaţa este ca mersul pe sîrmă, majoritatea sentimentelor sînt expresii ale strădaniei de a ajunge la echilibru, perspective asupra minunatelor reglaje şi corecţii fără de care, la proxima greşeală, totul s-ar prăbuşi. Dacă există ceva în viaţa noastră care dezvăluie deopotrivă micimea şi măreţia noastră, atunci acest lucru sînt sentimentele.

Începe acum să se întrevadă însuşi felul în care această dezvăluire are loc în mintea noastră. Creierul foloseşte un număr de regiuni specifice care colaborează la reprezentarea nenumăratelor aspecte ale activităţilor corpului sub forma hărţilor neurale. Această reprezentare e complexă, un tablou în permanentă transformare al vieţii aflate în plină desfăşurare. Canalele chimice şi neurale ce transmit la creier semnalele cu care poate fi pictat acest tablou al vieţii sînt la fel de specifice ca pînza care le recepţionează. Misterul modului în care simţim este acum ceva puţin misterios.

E firesc să ne întrebăm dacă încercarea de a înţelege sentimentele are vreo valoare în afara satisfacerii curiozităţii.

Există mai multe motive care mă fac să cred că are. Lămurirea neurobiologiei sentimentelor şi emoţiilor premergătoare lor ne oferă o cale de abordare a problemei minte-corp, problemă esenţială pentru a înţelege cine sîntem. Emoţiile şi reacţiile înrudite lor sînt legate de corp, sentimentele sînt legate de minte. Studierea modului în care gîndurile declanşează emoţii sau a modului în care emoţiile corporale devin acel gen de gînduri pe care le numim sentimente ne oferă o perspectivă remarcabilă asupra minţii şi corpului, cele două manifestări aparent diferite ale unui organism uman unic şi unitar.

Key visual Tur public larg 28 ian jpeg
Open Hearts for Ukraine
Primul tur ghidat al monumentelor create de 24 de tineri refugiați din Ucraina în patru muzee din București
protectieficat (2) jpg
În ce fel își pun amprenta asupra sănătății tale ospățurile de sărbători și ce te-ar putea ajuta să-ți recapeți starea de bine
În fiecare an, mesele de sărbători duc la o creștere a numărului de cazuri de anumite afecțiuni, riscurile mai mari fiind mai ales pentru persoanele a căror stare de sănătate este deja fragilă.
bo popescu4 jpg
de fiecare dată vine iarna
pentru că de fiecare dată vine iarna  cînd avem nevoie de emoții
curs de programare (1) jpg
Cel mai bun curs de programare NU e un curs. Obții primul job în 8 luni, garantat!
O ofertă de nerefuzat, pe care nu o vei mai întîlni în cazul niciunui alt curs de programare.
poster Spoken Word Sessions 15 01 png
SWORDS: Ronin Terente și Lena Chilari în dialog cu Cosmin Perța
Seria de evenimente SWORDS - Spoken Word Sessions continuă la început de an cu doi perfomeri din Republica Moldova.
blonde woman blogger is showing how make up use cosmetics jpg
La ce să fii atentă atunci cînd îți alegi produsele pentru machiaj
Produsele cosmetice au rol foarte important, pe lîngă faptul că ele ajută la conturarea trăsăturilor feței, ele ajută și la regenerarea pielii.
hanorace dama(1) jpg
Hanorace cu glugă fără fermoar pentru femei la modă
Se pare că a decide ce hanorace pentru femei ar trebui să fie în garderoba noastră pare ușor.
IMG 8731 1 jpg
Coșurile cadou, darurile care nu se demodează, indiferent de ocazie!
În primul rînd, coșurile cadou aduc nu unul, ci mai multe bucurii laolaltă. Cînd alegi un coș cadou, nu optezi pentru simple obiecte, ci oferi, de fapt, experiențe memorabile!
infinitul intr o trestie png
vizual toni grecu jpg
Serile Enayati Medical City, ediția a III-a: Terapia rîsului, discuție cu Sever Voinescu și Toni Grecu
Serile Enayati Medical City continuă în 7 decembrie 2022, începînd cu ora 19.00 în cadrul Enayati Medical City!
poster Tess Parks 3 12 jpg
Recomandări de week-end
Artista canadiană Tess Parks concertează în premieră la București.
pre ul uniswap cand este cel mai bun moment sa cumperi uni  dilemaveche png
Prețul Uniswap: Cînd este cel mai bun moment să cumperi UNI?
Pur și simplu cumperi monede cînd prețul Uniswap este scăzut și le vinzi cînd prețul este ridicat.
dylan gillis KdeqA3aTnBY unsplash jpg
Scurt ghid despre cultura și structura organizațională
Construirea unei culturi și structuri organizaționale sănătoase și pozitive nu este o sarcină ușoara, dar orice organizație o poate realiza.
floraria online bloomeria livrare flori jpg
Ești o persoană creativă și pasionată de beauty Vezi ce job ți se potrivește! jpg
Proiectul Open Museums Open Hearts jpg
„Rădăcini și visuri” ale tinerilor din Ucraina
De joi, 27 octombrie, pînă la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vîrstă cuprinsă între 15-18 ani sînt invitați să participe la etapa a doua a proiectului Open Museums Open Hearts.
Red Bull Dance Your Style 2022 (1) jpg
16 dintre cei mai buni dansatori români se duelează pentru un loc în Finala Mondială din Africa de Sud
O demonstrație în forță, de o energie molipsitoare, Red Bull Dance Your Style este o competiție internațională de all-styles street-dance, cu evenimente în peste 30 de țări.
Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o Casa   Bucuresti 15 octombrie 2022 (17) jpg
Soluții pentru problemele de patrimoniu, indentificate în Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
La finalul săptămînii trecute, la București, timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni de masterclass, arhitecți, specialiști și profesioniști implicați în restaurarea și valorificarea caselor istorice au luat parte la Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.
pexels ylanite koppens 744969 jpg
Sugestii de cadouri care pot fi oferite angajaților
Ești om de afaceri, ceea ce înseamnă că ești conștient că fără dedicarea, experiența și profesionalismul salariaților tăi, firma ar fi avut destul de mult de suferit.
Vizual Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o casa 15 octombrie 2022 jpg
Valorizarea clădirilor istorice, în centrul primului Masterclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Cine ascultă o casă?”, proiectul care își propune să ofere exemple de bune practici de la cei care „au ascultat o clădire” în beneficiul comunității și al protejării clădirilor istorice, invită experții, autoritățile și pe toți cei interesați de patrimoniu pentru o zi de Masterclass, în București.
 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).
Scoala de la Piscu la Premiile Europa Nostra 2022 (1) jpg
Premiu Europa Nostra 2022 acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu
Luni, pe 26 septembrie, în clădirea Operei de Stat din Praga, a avut loc ceremonia de acordare a distincțiilor European Heritage Awards, organizată de Comisia Europeană și Europa Nostra în cinstea cîștigătorilor Europa Nostra Awards 2022.
NEI jpg
NEC: Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est
Colegiul Noua Europă-Institut de Studii Avansate (NEC) vă invită la workshop-ul „Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est. Continuitate și transformări istorice”, care va avea loc miercuri, 28 septembrie 2022, ora 9:30, în sala de conferințe a Colegiului.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 11 25 55 (2) jpeg
Bucharest International Film Festival 2022: Secțiunea Panorama aduce filme în premieră în România
Bucharest International Film Festival este cel mai longeviv și singurul festival de film din București cu o competiție internațională dedicată lungmetrajului. Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.