Imagineaz─â viitorul (II)

22 iulie 2010
Arti┼čti, guvernan┼úi ┼či ritualul social al finan┼ú─ârii culturii jpeg

Invita┼úia de a imagina viitorul continu─â ┼či s─âpt─âm├«na aceasta. Citi╚Ťi despre ce este vorba ┼či care s├«nt primele r─âspunsuri primite aici. Provocarea seriei st─â ├«n rela┼úia pe care o dezvolt─â cu evenimentele timpului prezent, iar sensul s─âu se afl─â ├«n confruntarea dintre tipurile diferite de putere/autoritate pe care le au pe r├«nd oamenii politici, administratorii publici, simplii func┼úionari, produc─âtorii culturali, creatorii, cercet─âtorii, g├«nditorii, publicul de art─â, managerii priva┼úi etc. Fiecare dintre ace┼čtia ac┼úioneaz─â asupra lumii artei ┼či culturii, dar foarte rar li se pune tuturor aceea┼či ├«ntrebare despre viitor. Lipsa prezen┼úelor contrastante, sau pur ┼či simplu diferite, cu privire la felul ├«n care arat─â sau ar trebui s─â arate lucrurile din punctul lor de vedere creeaz─â nu doar impresia unui fals consens, ci chiar a unei lipse de alternative ┼či, ├«n consecin┼ú─â, o nevoie de inventare a unui comitet/grup de exper┼úi care s─â g├«ndeasc─â pentru ace┼čtia lumea care urmeaz─â.

De la simplu spectator la ministrul Culturii, fiecare actor social din lumea culturii realizeaz─â continuu tranzac┼úii ├«ntre nevoile ┼či resursele disponibile. Unii s├«nt doar dealeri ├«ntre alte grupuri sau al┼úi indivizi, al┼úii intervin ┼či creeaz─â materie care poate fi schimbat─â ├«n acest circuit. Chiar ┼či cei care aparent par doar s─â construiasc─â ÔÇ×coridoareleÔÇŁ prin care aceast─â materie circul─â nu s├«nt altceva dec├«t un soi de dealeri de proces: administratorii publici, parlamentarii, cei care g├«ndesc ┼či aprob─â legi s├«nt la fel de implica┼úi ├«n traficul dorin┼úelor ┼či viselor umane ca omul de marketing de la Procter & Gamble. C├«nd rela┼úia dintre ceilal┼úi ╚Öi grupul privilegiat care distribuie, colecteaz─â, administreaz─â banii se scurtcircuiteaz─â, c├«nd arogan┼úa, incompeten┼úa ┼či lipsa de interes pentru altceva dec├«t propriul bine meschin devin o crud─â eviden┼ú─â, este, poate, necesar─â redescoperirea altor tipuri de putere, care pot da coeren┼ú─â unei societ─â┼úi ┼či o pot face func┼úional─â pentru o varietate mai mare de actori sociali.

***

Tania Cucoreanu ┼či Andrei Ioni┼ú─â, VeiozaArte

Arta ┼či cultura au ap─ârut ┼či exist─â dintr-o nevoie fireasc─â a oamenilor de a crea, de a se exprima artistic, dar ┼či de a consuma con┼úinut cultural, iar aceast─â nevoie nu va disp─ârea nici dac─â ├«ntreaga planet─â va fi ├«n faliment. Dac─â ar fi s─â ne luam dup─â conceptul pe care lucreaz─â mul┼úi profi din ┼čcoala pe care am urmat-o (de┼či am promis s─â nu facem asta niciodat─â) ÔÇô acela c─â artistul tr─âie┼čte ┼či creeaz─â din crize ÔÇô , ar ├«nsemna c─â Rom├ónia e locul ideal pentru a produce art─â. Dac─â ar fi s─â ne lu─âm ┼či dup─â num─ârul arti┼čtilor str─âini care se stabilesc aici am putea chiar crede asta. ┼×i poate, la un anumit nivel, e chiar adev─ârat. Rom├ónia ofer─â, poate tocmai prin paradoxul ┼či absurdul care o caracterizeaz─â, ÔÇ×materie prim─âÔÇŁ din plin pentru arti┼čti. Dar, ca ├«n aproape orice domeniu, avem materia prim─â, dar st─âm prost la mijloace de produc┼úie.

Dac─â e s─â vorbim despre viitor, ┼či nu unul foarte ├«ndep─ârtat, v─âd necesar─â ┼či inevitabil─â o redefinire a termenului sau, mai degrab─â, a conceptului numit cultur─â. Speram c─â oamenii vor ├«nceta s─â mai considere doar ÔÇ×arta de ├«nalt─â ┼úinut─âÔÇŁ ca fiind cultur─â, iar restul fenomenelor marginale care implic─â crea┼úie ca fiind subculturi. ┼×i mai speram c─â vor ├«n┼úelege ┼či faptul c─â nevoia de cultur─â a oamenilor marginaliza┼úi, al c─âror acces la cultur─â nu este deloc ├«nlesnit, este mai mare dec├«t nevoia elitei, deoarece ├«n cazul lor arta ┼či cultura pot func┼úiona ca un motor de emancipare, ┼či nu doar ca entertainment fin.

Totu┼či, segregarea aceasta dintre cultura institu┼úionalizat─â ┼či cea independent─â va exista ┼či se va ad├«nci din ce ├«n ce mai tare. Arti┼čtii bugetari vor c├«nta ├«n continuare acelea┼či note blestemate de pe acelea┼či partituri clasice pe banii contribuabililor, pentru elite, ├«n timp ce independen┼úii vor ajunge independen┼úi cu adev─ârat ┼či vor fi nevoi┼úi s─â creeze doar cu bani priva┼úi, ├«ntruc├«t, probabil, organisme de genul AFCN se vor desfiin┼úa din ini┼úiativa vreunui ministru care nu ├«n┼úelege ce e cu independen┼úii ─â┼čtia. Ca s─â fim totu┼či optimi┼čti vom spune c─â nici nu va mai fi nevoie de organisme care s─â finan┼úeze sectorul independent din bani publici, deoarece se va crea un cadru legislativ ├«n care ace┼čtia s─â poat─â func┼úiona ┼či f─âr─â bani de la stat. Ne referim la o lege a sponsoriz─ârii, care s─â ofere avantaje ┼či sponsorului, o lege a mecenatului etc.

Un alt moment inevitabil pentru arta independent─â ├«l reprezint─â apari┼úia produc─âtorilor ÔÇ×comercialiÔÇŁ, ca s─â le zicem a┼ča. Firme care vor investi ├«n produc┼úia de spectacole de teatru, muzic─â, expozi┼úii ┼či alte evenimente culturale. Te-ai g├«ndi c─â apari┼úia acestora ar ├«nsemna rezolvarea problemelor legate de finan┼úare a sectorului independent. Poate doar pentru o parte din arti┼čti, pentru care mai important este titlul proiectului scris ├«n CV, dec├«t con┼úinutul de idei. Asta pentru c─â produc─âtorul are ca singur scop profitul, iar trip-urile tale artistice s-ar putea s─â i se par─â simple mofturi, dac─â ele nu-i umplu sala.

Sau poate publicul consumator de artă alternativă va alege să finanţeze în avans aceste producţii, prin donaţii, înţelegînd că doar astfel va putea avea acces la arta care îi place.

Iar, ├«n final, sper─âm c─â ├«n c├«┼úiva ani arta rom├óneasc─â s─â nu mai fie considerat─â ÔÇ×la ├«nceputÔÇŁ ┼či c─â proiectele se vor cerne mai bine, c─â nu va mai fi apreciat─â orice dud─â artistic─â pe principiul ÔÇ×bine c─â se ├«nt├«mpl─â/bine c─â face cevaÔÇŁ. 

***

Florin Poenaru, doctorand ├«n sociologie ┼či antropologie social─â la Universitatea Central-European─â (Budapesta)

O s─â m─â opresc pe scurt la dou─â chestiuni pe care le consider implicite, ┼či esen┼úiale, ├«n felul ├«n care tu ai formulat problemele cu care ne confrunt─âm ast─âzi ┼či fa┼ú─â de care s├«ntem chema┼úi s─â imaginam posibile solu┼úii: pe de o parte rolul statului, pe de alta, natura produselor cultural-artistice.

├Än momentul de fa┼ú─â, statul (rom├ón, dar evident nu numai) este un ÔÇ×stat-captivÔÇŁ, acaparat de interese private de clas─â ┼či folosit pentru producerea ┼či reproducerea privilegiilor celor care ├«l au efectiv ├«n proprietate. Astfel, nu poate juca rolul de liant ┼či mediator social, capabil s─â redistribuie echitabil bunuri ┼či valori, pentru simplul motiv c─â nu lucreaz─â pentru toat─â popula┼úia, ci pentru cei care ├«l controleaz─â. Prin urmare, cred c─â adev─ârata provocare este tocmai recucerirea statului ┼či readucerea mecanismelor ┼či institu┼úiilor sale ├«ntr-o zon─â cu adev─ârat democratic─â. Doar decupl├«nd statul de interesele clasei dominante (care tocmai datorit─â acestei pozi┼úii privilegiate, at├«t ├«n rela┼úie cu capitalul, c├«t ┼či ├«n rela┼úie cu statul a putut timp de 20 de ani s─â recite neobosit mantra pie┼úei libere atot┼čtiutoare, ├«n condi┼úiile ├«n care nu avea nimic de riscat de fapt), putem apoi s─â (re)g├«ndim rolul statului ├«n dezvoltarea, finan┼úarea ┼či promovarea unei culturi (├«n sens larg) democratice. Prin urmare, m─âcar ca experiment politic-apocaliptic sau ca art─â a sf├«r┼čitului lumii, ar trebui s─â prefer─âm urm─ârile totale ale unui neoliberalism s─âlbatic dus p├«n─â la cap─ât (de care oricum nu s├«ntem prea departe ├«n acest moment), dec├«t s─â asist─âm (din nou) la felul ├«n care statul-captiv intervine cu o nou─â perfuzie menit─â s─â salveze capitalul ┼či interesele celor care-l de┼úin ÔÇô ├«n cultur─â, ├«n art─â sau ├«n orice alt domeniu. 

┼×i ├«n ceea ce prive┼čte produsele cultural-artistice este mai ├«nt├«i nevoie de un diagnostic corect pentru a putea formula apoi solu┼úii optime. Cu scuzele de rigoare pentru maxima generalizare care urmeaz─â, ceea ce se nume┼čte produc┼úie cultural-artistic─â autohton─â, cu doar pu┼úine excep┼úii, nu este dec├«t o form─â hedonist-burghez─â, menit─â at├«t s─â ascund─â contradic┼úiile sociale reale, c├«t ┼či s─â ofere distrac┼úie pentru clasele dominante, adic─â tot acelea care ┼úin statul captiv. Ca ┼či ├«n cazul statului care trebuie reapropriat din h─â┼úi┼čul intereselor private a celor care-l de┼úin acum ├«n proprietate, cred c─â ┼či produsele culturale (de orice fel) trebuie mai ├«nt├«i formulate pe alte baze economic-ideologice dec├«t cele de ast─âzi, care servesc interesele clasei dominante (fie din punct de vedere al gustului, fie din punct de vedere al legitim─ârii ideologice), pentru ca abia mai apoi s─â poat─â fi puse ├«ntr-un circuit democratic menit s─â serveasc─â interesele unor segmente sociale mai largi.

Imediat dup─â preluarea puterii, Lenin a ├«ncercat din r─âsputeri s─â ├«nchid─â Bal┼čoi Teatr, considerat un exponent al unei culturi burgheze complet deconectat─â de problemele sociale grave ale restului popula┼úiei, argument├«nd c─â statul trebuie s─â se ocupe de alfabetizarea popula┼úiei, nu de subven┼úionarea ideologiei estetice a clasei (├«nc─â) dominante. Paradoxal, ├«ntr-o lume rom├óneasc─â ├«n care Lenin e exponentul r─âului absolut, proiectul lui r─âm├«ne ironic de actual: alfabetizarea (├«n toate sensurile) ┼či democratizarea accesului la produse culturale a claselor dominate nu se poate face dec├«t scurcircuit├«nd cultura dominant─â care ├«mpiedic─â alfabetizarea, prin monopolul asupra mijloacelor de produc┼úie (┼či reproduc┼úie) ┼či democratizarea, prin monopolul ideologic, asupra ÔÇ×gustului esteticÔÇŁ. Cam asta ar fi, dup─â mine, calea de urmat: s─â devenim electricieni.

Raluca Pop este ini┼úiatoarea banipentruarte, blog ┼či pagin─â de Facebook, unde s├«nt oferite informa┼úii despre finan┼ú─âri pentru arti┼čti ┼či operatori culturali din Rom├ónia ┼či unde se dezvolt─â un spa┼úiu de reflec┼úie ┼či dezbatere despre legisla┼úia ┼či politicile culturale din Rom├ónia.

chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni elegan╚Ťi pentru femei ÔÇô stiliz─âri pentru birou
Datorit─â sfaturilor de mai jos, vei ├«nv─â╚Ťa cum s─â creezi o ╚Ťinut─â excep╚Ťional de stilat─â ├«n c├«╚Ťiva pa╚Öi simpli, ├«n care te vei sim╚Ťi ca o femeie de succes.
Afis Sala Radio 3 iunie 2022 jpg
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa: dirijorul Dmitri Matvienko, invitat la Sala Radio
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa ÔÇô Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonic─â Radio Danez─â) este invitat special pe scena S─âlii Radio.
interviu job jpg
5 sfaturi de urmat pentru a-╚Ťi m─âri ╚Öansele pentru interviul de angajare
Este important s─â ╚Ötii cum s─â te prezin╚Ťi mai bine ├«n fa╚Ťa oric─ârui recrutor, cum s─â-╚Ťi pui ├«n valoare calit─â╚Ťile ╚Öi cum s─â fii candidatul cu cele mai mari ╚Öanse pentru a fi ales.
00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.