Imaginează viitorul (II)

22 iulie 2010
Artişti, guvernanţi şi ritualul social al finanţării culturii jpeg

Invitaţia de a imagina viitorul continuă şi săptămîna aceasta. Citiți despre ce este vorba şi care sînt primele răspunsuri primite aici. Provocarea seriei stă în relaţia pe care o dezvoltă cu evenimentele timpului prezent, iar sensul său se află în confruntarea dintre tipurile diferite de putere/autoritate pe care le au pe rînd oamenii politici, administratorii publici, simplii funcţionari, producătorii culturali, creatorii, cercetătorii, gînditorii, publicul de artă, managerii privaţi etc. Fiecare dintre aceştia acţionează asupra lumii artei şi culturii, dar foarte rar li se pune tuturor aceeaşi întrebare despre viitor. Lipsa prezenţelor contrastante, sau pur şi simplu diferite, cu privire la felul în care arată sau ar trebui să arate lucrurile din punctul lor de vedere creează nu doar impresia unui fals consens, ci chiar a unei lipse de alternative şi, în consecinţă, o nevoie de inventare a unui comitet/grup de experţi care să gîndească pentru aceştia lumea care urmează.

De la simplu spectator la ministrul Culturii, fiecare actor social din lumea culturii realizează continuu tranzacţii între nevoile şi resursele disponibile. Unii sînt doar dealeri între alte grupuri sau alţi indivizi, alţii intervin şi creează materie care poate fi schimbată în acest circuit. Chiar şi cei care aparent par doar să construiască „coridoarele” prin care această materie circulă nu sînt altceva decît un soi de dealeri de proces: administratorii publici, parlamentarii, cei care gîndesc şi aprobă legi sînt la fel de implicaţi în traficul dorinţelor şi viselor umane ca omul de marketing de la Procter & Gamble. Cînd relaţia dintre ceilalţi și grupul privilegiat care distribuie, colectează, administrează banii se scurtcircuitează, cînd aroganţa, incompetenţa şi lipsa de interes pentru altceva decît propriul bine meschin devin o crudă evidenţă, este, poate, necesară redescoperirea altor tipuri de putere, care pot da coerenţă unei societăţi şi o pot face funcţională pentru o varietate mai mare de actori sociali.

***

Tania Cucoreanu şi Andrei Ioniţă, VeiozaArte

Arta şi cultura au apărut şi există dintr-o nevoie firească a oamenilor de a crea, de a se exprima artistic, dar şi de a consuma conţinut cultural, iar această nevoie nu va dispărea nici dacă întreaga planetă va fi în faliment. Dacă ar fi să ne luam după conceptul pe care lucrează mulţi profi din şcoala pe care am urmat-o (deşi am promis să nu facem asta niciodată) – acela că artistul trăieşte şi creează din crize – , ar însemna că România e locul ideal pentru a produce artă. Dacă ar fi să ne luăm şi după numărul artiştilor străini care se stabilesc aici am putea chiar crede asta. Şi poate, la un anumit nivel, e chiar adevărat. România oferă, poate tocmai prin paradoxul şi absurdul care o caracterizează, „materie primă” din plin pentru artişti. Dar, ca în aproape orice domeniu, avem materia primă, dar stăm prost la mijloace de producţie.

Dacă e să vorbim despre viitor, şi nu unul foarte îndepărtat, văd necesară şi inevitabilă o redefinire a termenului sau, mai degrabă, a conceptului numit cultură. Speram că oamenii vor înceta să mai considere doar „arta de înaltă ţinută” ca fiind cultură, iar restul fenomenelor marginale care implică creaţie ca fiind subculturi. Şi mai speram că vor înţelege şi faptul că nevoia de cultură a oamenilor marginalizaţi, al căror acces la cultură nu este deloc înlesnit, este mai mare decît nevoia elitei, deoarece în cazul lor arta şi cultura pot funcţiona ca un motor de emancipare, şi nu doar ca entertainment fin.

Totuşi, segregarea aceasta dintre cultura instituţionalizată şi cea independentă va exista şi se va adînci din ce în ce mai tare. Artiştii bugetari vor cînta în continuare aceleaşi note blestemate de pe aceleaşi partituri clasice pe banii contribuabililor, pentru elite, în timp ce independenţii vor ajunge independenţi cu adevărat şi vor fi nevoiţi să creeze doar cu bani privaţi, întrucît, probabil, organisme de genul AFCN se vor desfiinţa din iniţiativa vreunui ministru care nu înţelege ce e cu independenţii ăştia. Ca să fim totuşi optimişti vom spune că nici nu va mai fi nevoie de organisme care să finanţeze sectorul independent din bani publici, deoarece se va crea un cadru legislativ în care aceştia să poată funcţiona şi fără bani de la stat. Ne referim la o lege a sponsorizării, care să ofere avantaje şi sponsorului, o lege a mecenatului etc.

Un alt moment inevitabil pentru arta independentă îl reprezintă apariţia producătorilor „comerciali”, ca să le zicem aşa. Firme care vor investi în producţia de spectacole de teatru, muzică, expoziţii şi alte evenimente culturale. Te-ai gîndi că apariţia acestora ar însemna rezolvarea problemelor legate de finanţare a sectorului independent. Poate doar pentru o parte din artişti, pentru care mai important este titlul proiectului scris în CV, decît conţinutul de idei. Asta pentru că producătorul are ca singur scop profitul, iar trip-urile tale artistice s-ar putea să i se pară simple mofturi, dacă ele nu-i umplu sala.

Sau poate publicul consumator de artă alternativă va alege să finanţeze în avans aceste producţii, prin donaţii, înţelegînd că doar astfel va putea avea acces la arta care îi place.

Iar, în final, sperăm că în cîţiva ani arta românească să nu mai fie considerată „la început” şi că proiectele se vor cerne mai bine, că nu va mai fi apreciată orice dudă artistică pe principiul „bine că se întîmplă/bine că face ceva”. 

***

Florin Poenaru, doctorand în sociologie şi antropologie socială la Universitatea Central-Europeană (Budapesta)

O să mă opresc pe scurt la două chestiuni pe care le consider implicite, şi esenţiale, în felul în care tu ai formulat problemele cu care ne confruntăm astăzi şi faţă de care sîntem chemaţi să imaginam posibile soluţii: pe de o parte rolul statului, pe de alta, natura produselor cultural-artistice.

În momentul de faţă, statul (român, dar evident nu numai) este un „stat-captiv”, acaparat de interese private de clasă şi folosit pentru producerea şi reproducerea privilegiilor celor care îl au efectiv în proprietate. Astfel, nu poate juca rolul de liant şi mediator social, capabil să redistribuie echitabil bunuri şi valori, pentru simplul motiv că nu lucrează pentru toată populaţia, ci pentru cei care îl controlează. Prin urmare, cred că adevărata provocare este tocmai recucerirea statului şi readucerea mecanismelor şi instituţiilor sale într-o zonă cu adevărat democratică. Doar decuplînd statul de interesele clasei dominante (care tocmai datorită acestei poziţii privilegiate, atît în relaţie cu capitalul, cît şi în relaţie cu statul a putut timp de 20 de ani să recite neobosit mantra pieţei libere atotştiutoare, în condiţiile în care nu avea nimic de riscat de fapt), putem apoi să (re)gîndim rolul statului în dezvoltarea, finanţarea şi promovarea unei culturi (în sens larg) democratice. Prin urmare, măcar ca experiment politic-apocaliptic sau ca artă a sfîrşitului lumii, ar trebui să preferăm urmările totale ale unui neoliberalism sălbatic dus pînă la capăt (de care oricum nu sîntem prea departe în acest moment), decît să asistăm (din nou) la felul în care statul-captiv intervine cu o nouă perfuzie menită să salveze capitalul şi interesele celor care-l deţin – în cultură, în artă sau în orice alt domeniu. 

Şi în ceea ce priveşte produsele cultural-artistice este mai întîi nevoie de un diagnostic corect pentru a putea formula apoi soluţii optime. Cu scuzele de rigoare pentru maxima generalizare care urmează, ceea ce se numeşte producţie cultural-artistică autohtonă, cu doar puţine excepţii, nu este decît o formă hedonist-burgheză, menită atît să ascundă contradicţiile sociale reale, cît şi să ofere distracţie pentru clasele dominante, adică tot acelea care ţin statul captiv. Ca şi în cazul statului care trebuie reapropriat din hăţişul intereselor private a celor care-l deţin acum în proprietate, cred că şi produsele culturale (de orice fel) trebuie mai întîi formulate pe alte baze economic-ideologice decît cele de astăzi, care servesc interesele clasei dominante (fie din punct de vedere al gustului, fie din punct de vedere al legitimării ideologice), pentru ca abia mai apoi să poată fi puse într-un circuit democratic menit să servească interesele unor segmente sociale mai largi.

Imediat după preluarea puterii, Lenin a încercat din răsputeri să închidă Balşoi Teatr, considerat un exponent al unei culturi burgheze complet deconectată de problemele sociale grave ale restului populaţiei, argumentînd că statul trebuie să se ocupe de alfabetizarea populaţiei, nu de subvenţionarea ideologiei estetice a clasei (încă) dominante. Paradoxal, într-o lume românească în care Lenin e exponentul răului absolut, proiectul lui rămîne ironic de actual: alfabetizarea (în toate sensurile) şi democratizarea accesului la produse culturale a claselor dominate nu se poate face decît scurcircuitînd cultura dominantă care împiedică alfabetizarea, prin monopolul asupra mijloacelor de producţie (şi reproducţie) şi democratizarea, prin monopolul ideologic, asupra „gustului estetic”. Cam asta ar fi, după mine, calea de urmat: să devenim electricieni.

Raluca Pop este iniţiatoarea banipentruarte, blog şi pagină de Facebook, unde sînt oferite informaţii despre finanţări pentru artişti şi operatori culturali din România şi unde se dezvoltă un spaţiu de reflecţie şi dezbatere despre legislaţia şi politicile culturale din România.

chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: „Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba”
„Filmul de artă te forțează să devii inventiv în a găsi metode de expunere pentru a ajunge la cît mai mulți oameni.”
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
În toți acești (mulți) ani în care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am întrebat nu o dată cum se face că opera sa a părut să accepte tot felul de interpretări, unele de-a dreptul stupide, reductive și, în fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite țări de pe glob au preferințe specifice în materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joacă de copii – ce am învățat de la generațiile mai vechi de părinți
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Există modele de drujbă care să poată fi manevrate cu o singură mînă? Răspunsul specialiștilor!
Un model eficient de drujbă garantează o tăiere rapidă a elementelor de vegetație nedorite, precum și un confort sporit în utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni eleganți pentru femei – stilizări pentru birou
Datorită sfaturilor de mai jos, vei învăța cum să creezi o ținută excepțional de stilată în cîțiva pași simpli, în care te vei simți ca o femeie de succes.
Afis Sala Radio 3 iunie 2022 jpg
Cîștigătorul uneia dintre cele mai prestigioase competiții muzicale din Europa: dirijorul Dmitri Matvienko, invitat la Sala Radio
Cîștigătorul uneia dintre cele mai prestigioase competiții muzicale din Europa – Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonică Radio Daneză) este invitat special pe scena Sălii Radio.
interviu job jpg
5 sfaturi de urmat pentru a-ți mări șansele pentru interviul de angajare
Este important să știi cum să te prezinți mai bine în fața oricărui recrutor, cum să-ți pui în valoare calitățile și cum să fii candidatul cu cele mai mari șanse pentru a fi ales.
00 cover event facebook (1) jpg
Viața la 18 ani
„Am 18 ani” este un proiect, produs de Asociația Art No More și cofinanțat de AFCN, la care au participat șapte scriitori români contemporani: Dan Coman, Augustin Cupșa, Andreea Cătălina Drăghici, Andrei Doșa, Jean-Lorin Sterian, Cristina Ștefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio România Muzical – 25. Recital susținut de violonistul Răzvan Stoica și pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspirație pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspirație pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
Toți cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar cîteva click-uri distanță, la orice salon își doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLIȚIA ROMÂNĂ LANSEAZĂ CAMPANIA DE EDUCAȚIE RUTIERĂ PENTRU PIETONI, CONDUCĂTORI DE BICICLETE ȘI TROTINETE jpeg
POLIȚIA ROMÂNĂ LANSEAZĂ CAMPANIA DE EDUCAȚIE RUTIERĂ PENTRU PIETONI, CONDUCĂTORI DE BICICLETE ȘI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca România să devină o țară cu un trafic rutier mai sigur, prin reducerea progresivă a numărului victimelor accidentelor rutiere.
Fundația Superbet continuă să fie alături de cel mai cunoscut brand cultural românesc prin susținerea seriei „Conferințele Dilema veche” jpeg
Fundația Superbet continuă să fie alături de cel mai cunoscut brand cultural românesc prin susținerea seriei „Conferințele Dilema veche”
În 2022, Fundația Superbet este din nou alături de revista culturală, susținînd organizarea seriei „Conferințele Dilema veche”.
Cum să compari jocurile de masă la cazino? jpeg
Cum să compari jocurile de masă la cazino?
Sînt foarte multe jocuri, foarte multe posibilități, iar dacă ești începător, există riscul să te simți puțin stînjenit, să nu știi exact ce să te joci și să închei sesiunea cu un gust amar.
Modul în care porți geanta poate indica trăsături de personalitate pe care le ai  Zevo te inspiră jpeg
Modul în care porți geanta poate indica trăsături de personalitate pe care le ai. Zevo te inspiră
Iubitoarele și iubitorii de fashion vor găsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu atenție la detalii și cu designuri inedite - GENȚILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
Îmbrăcămintea de protecție și echipamentul personal de protecție (EIP) reprezintă o caracteristică de siguranță esențială în orice loc de muncă, iar industria alimentară nu face excepție.
Iată o dilemă nouă: să achiziționezi un dulap metalic clasic sau cu uși glisante? jpeg
Iată o dilemă nouă: să achiziționezi un dulap metalic clasic sau cu uși glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni să alegi cu cizmele de damă? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni să alegi cu cizmele de damă?
Pentru ca ținutele tale să arate perfect, merită să înveți arta purtării botinelor și cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendinţe în materie de ţinute estivale sînt extrem de ofertante, dîndu-ţi posibilitatea de a jongla cu creativitatea şi de a-ţi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligența artificială joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligența artificială joburile din lumea cazinourilor
În ultimii cinci ani, tot mai mulți pasionați de jocuri de noroc au mutat distracția în online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
„Viața după Auschwitz” de Eva Schloss și Karen Bartlett – Cînd suferința are chip de femeie jpeg
„Viața după Auschwitz” de Eva Schloss și Karen Bartlett – Cînd suferința are chip de femeie
Sînt cărți care îți schimbă total viziunea despre lume, iar „Viața după Auschwitz” este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iată o dilemă nouă: cum să nu cheltui o avere pe accesorii de motocoasă? jpeg
Iată o dilemă nouă: cum să nu cheltui o avere pe accesorii de motocoasă?
Pentru a-ți ușura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care să te ajute să toaletezi elementele de vegetație în siguranță și fără eforturi fizice prea mari.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.