Imagineaz─â viitorul (I)

8 iulie 2010
Arti┼čti, guvernan┼úi ┼či ritualul social al finan┼ú─ârii culturii jpeg

Criza ├«n care se afl─â Rom├ónia ├«n aceast─â perioad─â este un bun prilej pentru a alterna discursul despre prezentul ap─âs─âtor cu imagini pozitive ale viitorului, ╚Öi a completa imaginea luptei, neputin┼úei ┼či frustr─ârii cu cea a unor variante alternative ale situa┼úiei ┼či rostului artei ├«n perioada care urmeaz─â. S─âpt─âm├«na trecut─â am trimis mai multor arti┼čti, manageri culturali ┼či cercet─âtori invita┼úia de a construi mental o imagine personal─â despre viitorul artei ├«n Rom├ónia urm─âtorilor 5 ani. Imagineaz─â viitorul este nu doar un ├«ndemn de a prelua controlul asupra celor ce vor urma, ci ┼či o ├«ncercare de a scoate la suprafa┼ú─â speran┼úele, nevoile, temerile ┼či valorile creatorilor ┼či publicului de cultur─â din Rom├ónia. Nu cred c─â mai este cazul s─â a┼čtept─âm intermediarii de┼čtep┼úi sau autorit─â┼úile binevoitoare pentru a spune ce consider─âm c─â ar trebui s─â se ├«nt├«mple ├«n Rom├ónia. Ce pot ├«nsemna aceste expresii fic┼úionale pentru dinamica real─â a culturii din Rom├ónia, r─âm├«ne de v─âzut.

Le mul┼úumesc celor care au r─âspuns p├«n─â acum: Anamaria Iuga, Andra Matzal, Silvia Cazacu, Mircea Nicolae ┼či Vlad Tarko. Citi┼úi ├«n cele ce urmeaz─â un fragment din invita┼úia trimis─â, c├«t ┼či textele primite de la ei. Imagineaz─â viitorul continu─â.

***

├Än suita articolelor pe care am ├«nceput de aproximativ 2 luni s─â le public ├«n Dilema Veche (le pute┼úi citi aici: http://www.dilemaveche.ro/autor/raluca-pop), v─â invit s─â contribui┼úi la urm─âtorul text pe care ├«l voi scrie, plas├«ndu-v─â imagina┼úia ┼či personalitatea ├«n mijlocul unei situa┼úii ipotetice pe care am construit-o pentru voi. Invita┼úia pe care v-o lansez este de a g├«ndi ┼či a construi o imagine personal─â despre viitorul ┼či rostul artei ├«n Rom├ónia urm─âtorilor 5 ani.
Pe fondul degrad─ârii constante ┼či sigure din ultima vreme ├«n ┼úara noastr─â, cred c─â r─âspunsurile, criticile ┼či propunerile trebuie s─â se dea cu un pas ├«napoi ┼či s─â lase locul ├«ntreb─ârilor, ascult─ârii ┼či imagina┼úiei, m─âcar pentru o vreme. Cel pu┼úin ├«n cazul nostru, care nu s├«ntem nici prim-mini┼čtri, nici alt─â autoritate public─â sau privat─â, ╚Öi nici nu avem putere de decizie, ci doar de adaptare la t─âierile/scumpirile/concedierile care s├«nt decise. Poate uneori reu┼čim s─â ne facem ┼či vocea auzit─â, dar sentimentul general este c─â aceasta putere ÔÇ×de la firul ierbiiÔÇŁ este din ce ├«n ce mai mult pierdut─â ├«n ultima vreme pe motivul Urgen┼úei, invocat─â pentru a justifica lipsa dezbaterilor ┼či a consult─ârilor ├«n sensul deciziilor care se iau.

Tocmai ├«n acest moment, cred c─â e foarte important s─â vedem cum ne imagin─âm c─â poate ┼či trebuie s─â arate arta ├«n perioada urm─âtoare, care mai este rostul ei ├«n noianul de nevoi ┼či probleme din jur. Exerci┼úiul de imagina┼úie pe care vi-l propun este urm─âtorul: s─â spunem c─â a┼úi fi nu doar un ministru al culturii sau un prim-ministru ├«n Rom├ónia, ci un mic semi-zeu sau semi-zei┼ú─â, care ar avea puterea de decizie nu doar asupra felului ├«n care s├«nt distribui┼úi banii ┼či resursele publice sau private pentru cultur─â, dar ar putea s─â conving─â ┼či oamenii s─â fac─â lucrurile altfel, dac─â ar considera acest lucru necesar. Cum a┼úi proceda? Ce fel de art─â a┼úi ├«ncuraja ┼či ├«n ce fel? A┼úi ├«ncerca s─â convinge┼úi oamenii s─â lucreze altfel? Dac─â da, cum?

Strategii artistice ┼či politici culturale ale supravie┼úuirii sau ale sf├«r┼čitului lumii? Pentru mine asta este ├«ntrebarea ├«nsum├«nd toate semnele de ├«ntrebare care ├«mi plutesc acum prin minte ┼či care cred c─â este potrivit─â contextului ├«n care ne afl─âm, f─âr─â exagerare. S├«ntem ├«n situa┼úia ├«n care s├«ntem, social ┼či financiar, cu taxele, criza, proasta administrare, inunda┼úiile... nu ┼čtiu cum cineva ar putea s─â cread─â c─â ce se ├«nt├«mpl─â este bine ┼či c─â dac─â vom continua ├«n acest fel viitorul ne va sur├«de.

Asa cum sun─â ┼či ├«ntrebarea de mai sus, termenii ├«n care eu g├«ndesc r─âspunsurile s├«nt pe de o parte cei ai supravie┼úuirii (cu speran┼úa unui ÔÇ×mai bineÔÇŁ, cu alte cuvinte cei care ├«┼či spun c─â este doar o faz─â, c─â vom ie╚Öi din situa┼úia asta) sau cei ai sf├«r┼čitului lumii (├«n care speran┼úa nu mai exist─â, ci doar certitudinea c─â s├«ntem neputincio┼či ├«n fa┼úa naturii, a sistemului, a celor de la putere etc. ┼či ne ajust─âm comportamentul ├«n consecin┼ú─â). Evident, nici una dintre cele dou─â posibilit─â┼úi nu este corect─â, adev─ârat─â etc., ele s├«nt doar ni┼čte estim─âri ┼či simptome ale unei st─âri de spirit ┼či ale unei anxiet─â┼úi legate de vremurile pe care le tr─âim ┼či ├«n care lucr─âm, cre─âm, sim┼úim, colabor─âm, ne confrunt─âm, discut─âm etc.

Mi se pare util s─â transform─âm aceast─â ├«ngrijorare, pe care cred c─â to┼úi o percepem ├«ntr/un fel sau altul, ├«n mai multe imagini despre viitor ┼či despre ce am face noi dac─â am avea puterea s─â g─âsim un loc ┼či un rost pentru art─â ├«n el. M-a┼č bucura s─â primesc r─âspunsurile voastre, nu neapar─ât ├«n termenii ├«n care am pus eu problema, ci ├«n cei care v─â s├«nt vou─â la ├«ndem├«n─â, potrivi┼úi.

***
Mircea Nicolae, artist contemporan:

├Äntrebat─â ce p─ârere are despre criza economic─â ┼či de efectul ei asupra comer┼úului de art─â, o galerie activ─â pe plan interna┼úional a r─âspuns c─â vremurile de criz─â s├«nt extrem de bune pentru afaceri. Explica┼úia lor a fost c─â, ├«n vremuri ├«n care pre┼úurile s├«nt jos, se pot achizi┼úiona ieftin lucr─ârile arti┼čtilor tineri ┼či emergen┼úi, care se pot vinde apoi c├«nd nivelul pie┼úei cre┼čte.

Pentru arti┼čtii care produc lucr─âri acum, criza ├«nseamn─â de multe ori reducerea cheltuielilor de produc┼úie, ceea ce duce la o aten┼úie mai mare apropo de lucr─âri, de ideile puse ├«n ele ┼či a┼ča mai departe. La nivel general, cea mai lovit─â sec┼úiune este arta comercial─â ├«n sensul propriu, pentru c─â nemaifiind bani, nu mai s├«nt nici motive de a produce a┼ča ceva.

Kandinsky spune ├«ntr-un text teoretic c─â arti┼čtii s├«nt liberi doar ├«n arta lor, nu ┼či ├«n via┼ú─â. Aici e locul ├«n care criza are efectul cel mai dureros. Biografiile ├«nregistreaz─â ceea ce istoria artei de multe ori uit─â - e nevoie s─â ai cu ce s─â tr─âie┼čti, ca s─â po┼úi produce idei ┼či simboluri. Dar ├«n asta nu e nimic nou. Arti┼čtii din toate timpurile au cunoscut ┼či s─âr─âcia ┼či lipsurile, dac─â nu chiar ┼či dezaprobarea f─â┼úi┼č─â din partea celorlal┼úi. Nu spune nimeni c─â a┼ča trebuie s─â fie lucrurile, dar nu e ca ┼či cum cei care se apuc─â de asta nu ├«┼či dau seama de riscuri.

Pentru mediul de art─â contemporan─â din Bucure┼čti, Rom├ónia, criza ar trebui s─â ├«nsemne o motiva┼úie puternic─â pentru construc┼úia unui efort ┼či a unei viziuni comune, dar ┼či a unei comunit─â┼úi reale ┼či eficiente. ├Än condi┼úiile ├«n care arta contemporan─â se sprijin─â mai pu┼úin pe gesturi care implic─â m─âiestrie ┼či abilit─â┼úi de produc┼úie complicate, care trebuie alimentate cu materiale pre┼úioase ┼či costisitoare, exist─â, cel pu┼úin pornind de la o anume precaritate material─â a mediului, o ┼čans─â care ┼úine mai pu┼úin de bani, c├«t de motiva┼úii. Resurse exist─â tot timpul, ca ┼či spa┼úii de expozi┼úie ┼či exper┼úi ├«n stare s─â ├«n┼úeleag─â ┼či s─â discute despre o lucrare. Problema este c─â toate astea s├«nt risipite, pierdute ├«ntre liniile trasate de egoisme, ur─â, dispre┼ú, superioritate ┼či a┼ča mai departe.

Poate atingerea unui anumit nivel etic de interac┼úiune ┼či de ac┼úiune artistic─â ar fi un lucru de dorit, ├«n condi┼úiile ├«n care schema de produc┼úie cultural─â bazat─â pe capital e ├«n scurt-circuit din cauza lipsei resurselor.

Un alt ideal, ├«n sensul propriu, ar fi ┼či imaginarea altor modalit─â┼úi de sus┼úinere a gestului artistic, mai pu┼úin bazat pe finan┼ú─âri publice ┼či mai mult pe con┼čtiin┼úa civic─â a unor cet─â┼úeni, fie ei boga┼úi sau s─âraci. ├Än acela┼či timp, arta ar trebui s─â devin─â ┼či ea un adev─ârat bun de consum public, nu doar motivul de delectare al unei mici grup─âri haotice de practican┼úi ┼či speciali┼čti. Con┼úinutul ┼či forma ar fi atunci mult mai aproape de un nivel de ├«n┼úelegere imediat, iar problemele tratate ar fi poate ┼či ele selectate dintr-o zon─â a lucrurilor palpabile, care influen┼úeaz─â real via┼úa celor mai mul┼úi dintre noi.

Vlad Tarko, cercet─âtor la Centrul de Analiz─â ┼či Dezvoltare Institu┼úional─â:

├Än primul r├«nd a┼č spune c─â nu ├«┼úi ├«mp─ârt─â┼česc viziunea apocaliptic─â despre starea artei ├«n Rom├ónia. Impresia mea este c─â multe lucruri se mi┼čc─â relativ bine, gen spectacole, concerte de tot felul, filme rom├óne┼čti care merit─â v─âzute etc. P├«n─â ┼či lucruri la care nu te-ai a┼čtepta merg bine. De pild─â, s─âpt─âm├«na trecut─â am avut ocazia s─â vorbesc cu o persoan─â care face co┼čuri ├«mpletite tradi┼úional - pe care le export─â. Desigur, asta nu ├«nseamn─â c─â totul merge bine, dar eu zic c─â-i ceva dubios c├«nd merge totul bine. Perfec┼úiunea e ca-n episolul ─âla din Twilight Zone ├«n care toat─â lumea z├«mbea tot timpul. Ceva nu era ├«n regul─â. Doar pe vremea comunismului mergea totul ÔÇ×bineÔÇŁ, ├«n sensul c─â nimic nu d─âdea faliment, to┼úi aveau de ÔÇ×lucruÔÇŁ, toat─â arta era ÔÇ×organizat─âÔÇŁ, arti┼čtii aveau ┼či ei salariu ca tot omul normal; e drept, cu libertatea st─âteau ceva mai prost, dar ce nu face omul ca s─â evite haosul.

Ce-a┼č face eu artei din Rom├ónia, m─â ├«ntrebi. Ce-a┼č face dac─â a┼č putea schimba inclusiv ce vor oamenii. Dac─â a┼č fi un fel de Dumnezeu. Dar ├«ntrebarea nu-mi convine, lucrurile s├«nt interesante doar dac─â operezi ├«ntr-un spa┼úiu de constr├«ngeri date. Ce rost are s─â batem c├«mpii despre ce bine ne-ar fi ├«ntr-o lume care nu exist─â? ┼×i totu┼či, subtextul ├«ntreb─ârii tale pare s─â fie c─â ar fi ceva ├«n neregul─â nu numai cu cadrul de legi ┼či subven┼úii, ┼či cu tot sistemul clientelar pe care se bazeaz─â ÔÇ×culturaÔÇŁ rom├ón─â, ci c─â ar fi ceva ├«n neregul─â ┼či cu oamenii ├«n┼či┼či. De ce nu vor ei mai mult─â cultur─â ÔÇ×de calitateÔÇŁ? Prea multe manele? Dar, din partea mea, oamenii n-au dec├«t s─â se bucure de orice le place. Eu am probleme mai mari cu cultura rom├ón─â cu preten┼úii, cu ├«ncerc─ârile de a surprinde ├«n formule cvasi-precise binele ┼či r─âul dintr-un peisaj complex ┼či schimb─âtor, care n-are de fapt nici o treab─â cu bine ┼či r─âul. Estetica-i altceva dec├«t morala. ├Än spatele fiec─ârei subven┼úii se afl─â un ÔÇ×trebuieÔÇŁ, ceea ce ├«nseamn─â c─â ├«n spatele fiec─ârei subven┼úii pentru art─â se afl─â un e┼čec de a ├«n┼úelege ce e arta. Aceste formule ┼či teorii despre ce-i cultur─â de calitate sau nu, ce face sau nu parte din ÔÇ×canonÔÇŁ, nu-s dec├«t ra┼úionaliz─âri ale unor rela┼úii de putere ┼či de reputa┼úie: exist─â unii oameni cu rela┼úii care, ├«n consecin┼ú─â, primesc mai multe subven┼úii de la stat dec├«t al┼úii. Nu conteaz─â, de pild─â, c├«t─â lume cump─âr─â revista cultural─â X, ea trebuie oricum s─â continue s─â existe. ├Än nici un caz nu trebuie s─â-┼či bat─â capul cu ce le place sau nu oamenilor. Arta comercial─â suge, o ┼čtim foarte bine. Dar sun─â mizantrop dac─â spunem c─â-i vorba doar despre rela┼úii ┼či putere; ├«n via┼ú─â, ┼či mai ales ├«n cultur─â, avem nevoie de motive ├«nalte. Avem nevoie s─â masc─âm interesul personal ├«n altruism ┼či valori na┼úionale. De aceea avem nevoie de canon. Cine face parte din canon? Dac─â judec─âm dup─â buget, Biserica Ortodox─â este principalul ansamblu cultural din Rom├ónia. Sincer s─â fiu, de-a┼ča cultur─â m-a┼č lipsi oric├«nd, mai ales c─â-mi bag─â m├«na ├«n buzunar. Da, ┼čtiu c─â nu la ei te g├«ndeai. Te g├«ndeai la pe┼čti┼čorii mai mici ┼či mai ginga┼či. Nu trebuie s─â facem ceva s─â-i ajut─âm? S─â ne g├«ndim la arti┼čtii mai boemi, mai simpatici. Uite care-i problema mea cu ─â┼čtia: vor s─â fie ┼či boemi ┼či de bani gata. Confund─â boemia cu fi┼úele. Joe Strummer s-o fi crezut el socialist, dar de fapt n-a stat niciodat─â cu m├«na ├«ntins─â la stat, c├«nd n-avea bani de chirie, s-a dus ┼či-a ocupat o cl─âdire p─âr─âsit─â. Uneori am impresia c─â satele s─ârace de romi s├«nt singurele locuri cu boemi adev─âra┼úi din Rom├ónia. (Nu c─â nu mi-a┼č dori s─â fie ┼či ei mai boga┼úi.)

├Än concluzie, ce-a┼č face eu ca s─â sus╚Ťin ÔÇ×cultura rom├ón─âÔÇŁ ┼či cultura din Rom├ónia ├«n general? ├Än primul r├«nd a┼č aboli Ministerul Culturii ┼či orice fel de leg─âtur─â financiar─â ├«ntre stat ┼či art─â (precum ┼či religie, normal). Motivul pentru care nu avem cultura pe care am putea s─â o avem este c─â statul distorsioneaz─â pia┼úa artei ┼či ofer─â arti┼čtilor (┼či preo┼úilor) tenta┼úii otr─âvite. Desigur, nu spun c─â arti┼čtii nu trebuie s─â se foloseasc─â de banii publici at├«ta timp c├«t ei exist─â, dar s─â nu se a┼čtepte s─â devin─â arti┼čti extraordinari pe acest─â cale. ┼×i dac─â tot vorbim de ÔÇ×art─â de calitateÔÇŁ, merit─â men┼úionat c─â efectul principal al subven┼úiilor pentru art─â ┼či cultur─â este de fapt ├«nflorirea unui gen literar de calitate cel pu┼úin ├«ndoielnic─â numit ÔÇ×cerere de finan┼úareÔÇŁ. M─â ├«ntreb c├«nd o s─â intre ┼či el ├«n canon. Nu de alta, dar are anumite caracteristici specifice destul de interesante.

Anamaria Iuga, cercet─âtor la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón ┼či doctor ├«n etnologie:

Este de la capul locului binecunoscut c─â arta este nonprofit, c─â ea are alte rosturi. ┼×i cred c─â din cauza aceasta nu prea i se dau foarte multe ┼čanse ├«n momentul de fa┼ú─â, c├«nd se accentueaz─â criza. Probabil c─â peste 5 ani ├«nc─â o s─â mai ├«ncerc─âm s─â ne revenim din criz─â, dar asta ├«nseamn─â c─â ├«n continuare arta va fi pus─â pe planul secundar. M─â g├«ndesc la situa┼úia de acum a muzeului: trebuie s─â fac─â evenimente, s─â aduc─â public (ceea ce ┼či face), ├«ns─â f─âr─â un buget pentru promovare, noroc de parteneriatele barter ┼či de bun─âvoin┼úa partenerilor din pres─â care ne promoveaz─â.

Cred c─â o sc─âpare din crizele ce vor fi (sau s├«nt) determinate de situa┼úia actual─â a Rom├óniei ┼či criza economic─â de acum, o sc─âpare va fi ├«n art─â sau ├«n ac┼úiuni culturale. M─â g├«ndesc la mediul rural contemporan. Sper ca aceast─â criz─â s─â ├«nsemne ┼či o oarecare pliere spre comunitate, spre valorile culturale ┼či sociale promovate de aceasta. ┼×i cum toate s├«nt legate ├«ntre ele, social ┼či cultural, s─âr─âcia de acum va determina accentuarea migra┼úiei, dar cred c─â, ├«n acela┼či timp, va ├«nsemna ┼či o importan┼ú─â mai mare acordat─â obiceiurilor care restructureaz─â ┼či restaureaz─â ordinea ├«ntr-o comunitate.

Andra Matzal, jurnalist:

Rom├ónia, 2015: un Minister al Culturii (a disp─ârut ├«ntre timp componenta Cultelor din atribu┼úiile institu┼úionale) func┼úional, cu un buget de c├«teva ori mai mare dec├«t ├«n trista perioad─â a anilor 2010. Nu 1% din PIB, c├«t ├«i aloc─â Fran┼úa, ci un 0,6, o injec┼úie spectaculoas─â ├«n revigorarea artelor. O distribu┼úie de fonduri echilibrat─â pentru artele contemporane ┼či zonele care ┼úin de patrimoniu, care s─â reflecte c├«t mai precis starea de fapt a culturii ├«n care tr─âim ┼či pe care o construim ├«n timp real. Un stat care a trezit interesul sectorului privat pentru arte - de la arte vizuale, p├«n─â la cinematografie ┼či literatur─â sau arhitectur─â - nu doar teoretic, ci ┼či c├«t se poate de practic: apar parteneriatele public-privat, actorii economici serio┼či au primit cadou o lege nou-nou┼ú─â a sponsoriz─ârii, prin care pot sus┼úine scena artistic─â f─âr─â b─âtaia de cap a impozitelor gigant. Corpora┼úiile, colec┼úionarii ┼či al┼úi pioni din sectorul privat se joac─â activ pe pia┼úa de art─â. S-a demarat de cur├«nd o restructurare masiv─â a tuturor formelor de organizare din familia UAP&co. Spa┼úiile aflate p├«n─â de cur├«nd ├«n administra┼úia acestora reintr─â ├«n circuit, de data asta unul real, adaptat ritmului lui 2015. ├Än c├«teva ora┼če din Rom├ónia, se vor filma, ├«n urm─âtorul an, trei produc┼úii str─âine cu buget mediu, ca urmare a adopt─ârii unei noi legi a cinematografiei. Dac─â ┼ú─âri precum Ungaria au f─âcut acest pas legislativ cu mul┼úi ani ├«n urm─â, stimul├«nd produc─âtorii str─âini prin reducerea impozitelor pentru realizarea filmelor pe plan local, Rom├ónia ├«ncearc─â ├«nc─â s─â recupereze gap-ul produs de lipsa unei politici profitabile. Se ├«nregistreaz─â progrese ├«n reanimarea fostelor spa┼úii culturale ┼či deschiderea unor noi nuclee din ora┼čele mai mici. Administra┼úiile locale vor avea, ├«n cur├«nd, concursuri pentru manageri culturali locali. ├Äncep├«nd cu acest an, se va preda ├«n ┼čcoli istoria artei, urm├«nd s─â fie introduse mai multe cursuri op┼úionale dedicate diferitelor specii de art─â, pentru a-i impulsiona pe viitorii creatori ┼či consumatori de art─â.

Silvia Cazacu, jurnalist ┼či manager cultural:

Dac─â o re-construc┼úie nu este posibil─â, poate de-construc┼úia (ca mod de abordare critic─â a posibilit─â┼úilor) e o variant─â. Oricum, cred c─â e un moment bun pentru ni┼čte interog─âri (m─âcar) cu privire la cultur─â. Solu┼úii? Nu prea cred. Tr─âim epoca ├«n care fiecare ├«┼či g─âse┼čte propriile solu┼úii. Ce a┼č face eu? A┼č imagina un Laborator ├«n care s─â fie studiate organismele institu┼úionale bolnave, sl─âbite sau ├«n moarte clinic─â. ├Än care s─â se analizeze diferen┼úa ├«ntre conceptele vehiculate ┼či realit─â┼úile pe care le acoper─â. Pentru a ├«ncerca o conexiune ├«ntre mediul institu┼úional ┼či mediul independent cred c─â e nevoie ca primul s─â se vindece (de mentalit─â┼úi ├«nvechite, de impoten┼ú─â structural─â, de limitare autoimpus─â, etc). Mediul independent cred c─â se regenereaz─â perpetuu, de la sine, ├«n contact cu realit─â┼úile c─ârora trebuie s─â le fac─â fa┼ú─â. C├«nd cele dou─â sectoare vor fi apte s─â fuzioneze, de-abia de-atunci putem vorbi de politici ┼či strategii. P├«n─â atunci, tot ce putem face este s─â experiment─âm.


Raluca Pop este ini┼úiatoarea banipentruarte, blog ┼či pagin─â de Facebook, unde s├«nt oferite informa┼úii despre finan┼ú─âri pentru arti┼čti ┼či operatori culturali din Rom├ónia ┼či unde se dezvolt─â un spa┼úiu de reflec┼úie ┼či dezbatere despre legisla┼úia ┼či politicile culturale din Rom├ónia.

00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?