Gipsy fashion - convorbire cu GIANINA lui MANŞONICĂ din Sinteşti

12 mai 2010
Gipsy fashion   convorbire cu GIANINA lui MANŞONICĂ din Sinteşti png

(Acest interviu a apărut în Dilema nr. 314, 12 - 18 februarie 1999)

Curtea gazdei seamănă cu o tranziţie care şi-ar conserva succesiunea tuturor etapelor: începe cu două maşini străine, mult alergate, şi se termină cu un cort cenuşiu, avînd în mijloc marele ceaun, emblemă a vieţii nomade ancestrale. Cişmeaua de fontă şi bucătăria separată de locuinţă evocă atmosfera vechii periferii. În peisaj rural nemodificat, în vecinătatea unei îngrădituri pline de curci şi bibilici, funcţionează din plin “industrializarea”, cuptorul de topit metal. Casa propriu-zisă, ridicată prin anii '70, s-ar putea reclama de la un “rococo tîrziu”: risipă de fier forjat, de stucaturi de ipsos, de simili-marmură; în fiecare odaie, cîte o frescă în ulei redusă la dimensiunile unui tablou obişnuit “Răpirea din Serai”, “Car cu boi”, “Natură moartă cu pepene şi struguri”. Fotolii moderne, masive, covoare groase, un ventilator rotitor, ca-n birourile firmelor prospere. Gianina lui Manşonică, nora bulibaşei Ion Mihai Pletos din Sinteşti, cu care discutăm despre moda gipsy, desfăşoară în faţa noastră o garderobă parcă nesfîrşită, impresionantă prin colorit şi calitatea materialelor: nu scoate hainele din vreun dulap, ci le ia de pe umeraşele atîrnate pe pereţi într-o ordine perfectă. Ne îmbie cu o cafea de zile mari, preparată după reţeta moştenită de la “mama Bobocica” şi turnată din ibric cu lentoare de ceremonial, să “nu i se zguduie inima” şi să i se împartă egal tăria în ceaşca fiecărui oaspete. Se pare că după plecarea noastră frumoasele ceşti vor fi aruncate la gunoi, pentru că din ele au băut nişte persoane “impure”, adică de altă etnie. Aşa-i obiceiul din strămoşi. La o eventuală vizită viitoare, la care sîntem invitaţi călduros, s-ar putea să găsim familia bulibaşei mutată la o nouă adresă, la şosea, într-o “pagodă” de vreo 30 de camere, aflată acum la roşu. Aşa că Gianina ne dă numărul de “mobil” unde-o putem găsi oricînd: “în ziua de azi fără mobil şi fără maşină eşti mort”. Ca “om de afaceri” foarte viu şi întreprinzător, nici Manşonică, bărbatul Gianinei, nu se poate sustrage cerinţelor zilei.
 
Moda ca element de durată

Ştie toată lumea că moda e ceva ce se schimbă mereu. Hainele romilor par însă totdeauna la fel. Ce credeţi, există o modă ţigănească sau nu?

Există, cum să nu existe, dar nu-i aia care se spune că-i ţigănească. Nu s-a interesat lumea de porturile noastre şi de tradiţii, ca să ştie adevărul. Am văzut şi eu la televizor cînd se purta “moda gitan”: seamănă, dar nu răsare. Unde se pomenesc la noi fustele pe sîrmă? Nici vorbă. Dacă-i zici “modă ţigănească” atunci unde-s împletiturile noastre de coade, unde-s culorile sau unde-i juponul de pe dedesubt? Juponul are şi el socoteala lui: trebuie să fie de o culoare mai suferitoare, roşu de exemplu, şi-i făcut din material ceva mai plin, să nu se vadă prin el. Nu te-mbraci fără jupon.

Există nişte tipare obligatorii pentru fuste?

Nu, face fiecare cum vrea. Putem să tragem nişte şnururi, pe lăţime, sau putem să plisăm, dar îţi ia o zi întreagă să plisezi o fustă din 5-6 metri de material, o pui pe masă, o baţi în cuie, şi-ncepi să strîngi cute-cutişoare pînă ţi se urăşte. Poţi să faci fusta cu betelie, cu “guler”, cum spunem noi, sau o laşi în pliuri mari, aranjate din mînă şi călcate cu fierul. Eu mai port şi fuste-n trei volane, aşa cum sînt la spanioli; văd modelul prin reviste şi mi le face mama. Bluze purtăm din astea moderne, ele nu ţin de costum. Pînă-n 30 de ani pot să-mbrac fusta fără şorţ, să-l pun numai cînd fac treabă, dar după 30-32 de ani nu mai merge, sînt obligată să port şorţ şi fuste normale, fără tot felul de volane şi-nflorituri.

Se schimbă şi culorile hainelor cînd se trece de-o anumită vîrstă?

Vin ceva mai potolite, mai stinse. Dar tot frumoase. Cea mai închisă culoare aleasă de noi este albastru închis; negru nu, că-nseamnă doliu. Restul, putem să purtăm toate culorile de pe faţa pămîntului, cele plăcute, bineînţeles. Există şi tinere care nu poartă culori vii, ălea au fustele mai simple şi mai scurte: ursărele. Dar noi nu ne amestecăm moda cu ele sau cu florăresele. Nici cu spoitoresele, nici cu lăiaşele nu ne potrivim; asta se vede după cum ţin ele basmaua sau după cum poartă cozile. Cu ţigăncile rudărese chiar n-avem treabă deloc, ălea ne cam duşmănesc. Noi ne luăm mai mult după fetele din Vîlcea, după cele de la Sibiu sau din Gorj: în moda căldărăreselor ele dau tonul. Fiecare după neam, după obicei. Dar după o anumită vîrstă şorţul e obligatoriu pentru toată lumea. Cînd speli rufele se pune separat de fustă, în alt lighian. Fusta, pantalonii bărbaţilor şi lenjeria intimă adică lucrurile pe care le porţi de la jumătatea corpului în jos ¬, nu le amesteci cu şorţul, cu cămăşile sau cu prosoapele. Altfel e nenorocire, se spurcă.

Cum mai poate cineva să ţină pasul cu moda avînd de respectat atîtea reguli?

Te gîndeşti unde ai de dus şi pui moda respectivă. Să zicem că eu mă îmbrac obişnuit: ce-mi trebuie? Lenjeria intimă, bineînţeles, juponul, o bluză mie îmi plac mai mult bluzele albe, de dantelă o fustă fără şorţ, neplisată, doar creaţă, foarte lungă, de cel puţin 6 metri lărgime şi pantofi cu toc, dar să fie cui. Basmaua trebuie să fie foarte bine călcată şi pieptănătura strînsă în coade. De la mama eu am primit ca zestre 100 de fuste şi de şorţuri, şi mi-am mai făcut o mulţime de cînd m-am măritat; materiale bune toate, unele din India, aduse de socru-meu cînd a fost acolo, altele taivaneze, am cumpărat şi de-aici, am mers şi la 50.000 lei metrul, nu azi, în anii trecuţi cînd 50.000 erau bani. Din toate fustele mele am vreo 10 preferate, cu care mă duc în oraş sau ies la poartă. Dacă trebuie să ajung la un doctor sau într-un loc unde sînt mai mulţi români, pun pe mine culori mai închise şi fuste mai strînse, ca de doamnă. Dar tot cu basma umblu, acoperămîntul de cap este ceva foarte important. Pe vremea lui Ceauşescu basmalele bune se aduceau din Japonia şi din Irak, scumpe dar foarte frumoase: luam cîte 50 odată. Acuma vin şi din Turcia. Dar înainte cine avea basma irakiană sau din Thailanda, că se păstra eticheta pe ele, era cineva!

De ce ieşind numai pînă la poarta casei e nevoie de o toaletă ca de oraş?

Fiindcă pe mine, nora bulibaşei, mă arată lumea cu degetul: “uite la ea”. Dar nu de rău; mă arată ca exemplu. Lumea-i atentă şi te judecă. La bărbaţi moda merge mai repede, nu-s atîtea discuţii. La femei, nu oricine poate să înceapă schimbarea. Să vă spun ceva: pînă în '98 la Sinteşti nu se purta poşetă. Asta mergea la căldărăresele din Sibiu, din Vîlcea, la noi nu. Prima poşetă în Sinteşti şi-a luat-o cumnată-mea, a doua eu. Pe urmă şi-au cumpărat şi alte femei. La fel şi cu rochia: noi nu purtăm rochie la modă, dacă ne ţinem de portul tradiţional. Cumnată-mea a avut curaj şi şi-a tîrguit una încheiată în faţă, pînă jos; hai şi eu după ea. Dar nu putem lua orice modă, chiar dacă ne place. Eu n-am cum să-mi fac o rochie cu bretele, zice lumea că-i spurcată şi te-ntreabă unde o speli. O tragi pe cap, ce faci? Fusta niciodată n-o îmbraci trăgînd-o pe cap, nu-i voie, e ceva ruşinos.
 
Ieşirea la mare

Totuşi, Gabi, odrasla familiei, e îmbrăcată ca o “rockeriţă”: moda şatrei n-are aceleaşi norme şi pentru copii?

Ea e mică, abia merge la grădiniţă. Pe la zece ani, încolo, o să înceapă să poarte costum tradiţional. La copii nu se ţine seamă aşa strict. După Revoluţie e şi altă vreme, se schimbă lumea, mergem şi noi cu timpul. E adevărat, copiii şi bărbaţii se dau mai repede după modă decît noi, femeile. Cînd e să se îmbrace bine, ai noştri se duc la Steilmann sau ori unde-i mai elegant şi mai scump. Noi mergem mai ales la Prima, la Unirea mai puţin, că nu se compară. Ei pot să ia orice, la fel ca românii, dar femeile sînt obligate să păstreze obiceiul chiar în afara şatrei.

Parcă n-ar fi drept, nu credeţi? Doar şi femeile circulă, văd, compară ceea ce ştiu cu ceea ce află nou pe unde ajung.

Dacă aşa e obiceiul, n-ai cum să-l calci. Acum vreo trei ani, într-o seară, bărbatu-meu şi cu verişoru-său, Cristi, vin cu o idee: hai să plecăm la mare la miezul nopţii. I-a căşunat lui Manşonică să pornim vineri, să ne-ntoarcem duminecă. Ne-am făcut bagajul, am umplut maşina de aşternuturi, am luat copiii, pe Cristi şi pe nevastă-sa, Veta toţi într-acelaşi auto şi hai. Am plecat la 1 noaptea, am ajuns pe la 4 dimineaţa în Neptun. Eram îmbrăcate ţigănci. Eu oprisem pe la mama şi-mi luasem o fustă taivaneză, pe albastru cu roşu, aveam şi nişte bocanci preforaţi scumpi 500.000 perechea în '95 cu toc şi cu nasturi. Veta arăta moartă de oboseală şi speriată. Cristi zice: “în halul ăsta nu mergeţi cu mine. Cum o să intrăm noi, bărbaţii, în hotel cu voi, cu basmalele pe cap?”. Aşa era: ei moderni, copiii îmbrăcaţi la ultimul răcnet, noi cu coade şi basmale. Mi-am desfăcut părul, am îngrămădit basmalele sub perna de la maşină, am intrat în hotel. La recepţie s-au prins că eram ţigănci, chit că eu aveam pletele pe spate, dar nu erau date cu fixativ, cu gel, cu nimic. Ne-au spus că au loc liber numai la etajul 13. Am cerut toţi o singură cameră, aşa sîntem obişnuiţi, la grămadă, am schimbat aşternuturile hotelului, am pus de-ale noastre, că noi nu dormim în ce au dormit alţii chiar dacă sînt lucruri spălate şi scrobite, şi ne-am culcat. A doua zi, femeia de serviciu vine, vede aşternuturile împăturite şi nu pricepe nimic. Am lămurit-o: “doamnă, noi sîntem ţigani”.

Într-un asemenea caz, vă declaraţi etnia ca pe o scuză sau, pur şi simplu, ca pe o dovadă a altui fel de viaţă, diferit?

Spunem adevărul aşa cum e. Sar de la una la alta: eu am venit la Sinteşti din Argeş, dintr-un sat unde am trăit mai mult printre români. În şatra noastră, prima casă din neam a făcut-o tataia, bunică-meu, cînd s-a-ntors de la Bug, din Transnistria. Eu am mers la şcoală, am 8 clase, cum are şi Manşonică, şi am fost tot mereu cu lumea din jur. Cînd s-a făcut timpul s-o dau pe Gabi la grădiniţă, mi-am auzit vorbe, nu cu familia soţului, cu cealaltă lume, ziceau că o să-mi stric fata dacă o trimit alături de copiii din Sinteşti. M-am ţinut tare: “şi ce, parcă eu n-am urmat şcoala cu românii, şi tot cu un ţigan de-al nostru m-am măritat şi-am fost curată?”. S-au mai luat unele femei după mine şi şi-au dat şi ele copiii la grădiniţă; ajunseseră vreo 15. Atunci începe altă discuţie: dacă noi sîntem atîţia ce-ar fi să-i despartă pe-ai noştri de români, grupe separate? “Dar toată viaţa nu tot printre români o să trăiască, măi femeilor?”. S-au potolit.

Fetiţa cum se simte la grădiniţă?

O iubeşte la nebunie pe educatoare, aia-i româncă, şi la grădiniţă face numai ce spune “doamna”. Acasă îşi mai dă ea în petec, dar mult mai rar ca înainte. Cînd mi-a venit de la grădiniţă cu “sărut mîna, mami”, “te rog”, “mulţumesc, tati”, Manşonică a-nlemnit.

De unde venea surpriza, bărbaţii romi nu sînt “mai modernizaţi”, cum spuneaţi?

Sînt ei, pînă la un punct. Cînd ne-am dus la Neptun, în sat se comenta că la mare o să ne călcăm obiceiurile şi-o să ne dezbrăcăm unii în faţa altora (eu n-am acest drept decît în faţa soţului meu, Veta doar în faţa lui bărbată-său, Cristi). Nu s-a întîmplat aşa. Bărbaţii s-au dus, au cumpărat din Neptun şampoane, loţiuni de plajă, colaci de înot pentru copii, prosoape de baie cum n-am mai văzut, mari cît nişte pături, costume, au intrat şi în mare, dar n-au stat mult că era apa rece. Au zis că mai bine să mergem la hotel, să lăsăm copiii să se bălăcească acolo în piscină. Veta şi cu mine am stat pe nisip, îmbrăcate tot timpul. Rîdeau bărbaţii de noi, însă nu ne-au forţat, ştiu şi ei care-s obiceiurile. Dar lumea din jur se cam uita, făcea semne, păream ceva curios. Am vrut noi să ne arătăm mai altfel, dar nu se putea. Manşonică şi cu Cristi ne tot spuneau: “Măi, voi aici să nu vorbiţi ţigăneşte”, dar n-aveam cum, fiindcă eu nu pot să vorbesc româneşte cînd sînt între ai mei, nu-mi vine.

Aceste amănunte contau atît de mult, ca diferenţă faţă de ceilalţi?

Mai erau şi altele. Noi cînd ne distrăm ne distrăm, cînd avem bani ne place să-i cheltuim cu mîna largă; la Neptun, în zilele alea cît am stat, nu ne-am refuzat nimic. Lumea lua cîte o felie de pepene, noi cumpăram o pepenoaică, ce cumpăram ceream cu punga, nu cu suta de grame, nici cu bucata. După două zile din trei milioane mai aveam 10.000 de lei cînd am ajuns la Sinteşti.

Credeţi că romilor banii le dau o siguranţă mai mare decît altora?

Bani aveam şi înainte de Revoluţie, unii din noi chiar mulţi. Dar ne feream, eram umiliţi şi nu prea găseam chip de-ntors. De exemplu, venea la ai mei în curte miliţianul şi-ntindea şapca s-o umplem cu sute. După ce pleca miliţianul, Ciprian, frate-meu, jura că o să înveţe ca nebunul, să dea la drept şi s-ajungă avocat vestit, ca să facă “legea noastră”. N-a urmat atîta şcoală, face altceva. Astăzi lucrurile nu mai arată ca atunci, sîntem şi noi mai conştienţi. Acum ceva-ceva s-a mai schimbat. Vine azi cîte un poliţist în curte la socru-meu să facă o cercetare, zice el, dar eu înţeleg unde bate: “Ai mandat? Dacă nu, pun zece televiziuni pe tine.” Mă legitimează şi atunci îi spun: “Sînt Gianina Bratu, nora bulibaşei din Sinteşti, sînt secretara lui, şi răspund de totul cînd nu-i el acasă”. “Carte ştii?” “Poate mai multă decît alţii.” Şi dacă vede că nu m-am pierdut cu firea, pleacă, n-are ce să-mi facă. Ştie şi el asta, ştiu şi eu.

A consemnat Tita CHIPER.

Key visual Tur public larg 28 ian jpeg
Open Hearts for Ukraine
Primul tur ghidat al monumentelor create de 24 de tineri refugiați din Ucraina în patru muzee din București
protectieficat (2) jpg
În ce fel își pun amprenta asupra sănătății tale ospățurile de sărbători și ce te-ar putea ajuta să-ți recapeți starea de bine
În fiecare an, mesele de sărbători duc la o creștere a numărului de cazuri de anumite afecțiuni, riscurile mai mari fiind mai ales pentru persoanele a căror stare de sănătate este deja fragilă.
bo popescu4 jpg
de fiecare dată vine iarna
pentru că de fiecare dată vine iarna  cînd avem nevoie de emoții
curs de programare (1) jpg
Cel mai bun curs de programare NU e un curs. Obții primul job în 8 luni, garantat!
O ofertă de nerefuzat, pe care nu o vei mai întîlni în cazul niciunui alt curs de programare.
poster Spoken Word Sessions 15 01 png
SWORDS: Ronin Terente și Lena Chilari în dialog cu Cosmin Perța
Seria de evenimente SWORDS - Spoken Word Sessions continuă la început de an cu doi perfomeri din Republica Moldova.
blonde woman blogger is showing how make up use cosmetics jpg
La ce să fii atentă atunci cînd îți alegi produsele pentru machiaj
Produsele cosmetice au rol foarte important, pe lîngă faptul că ele ajută la conturarea trăsăturilor feței, ele ajută și la regenerarea pielii.
hanorace dama(1) jpg
Hanorace cu glugă fără fermoar pentru femei la modă
Se pare că a decide ce hanorace pentru femei ar trebui să fie în garderoba noastră pare ușor.
IMG 8731 1 jpg
Coșurile cadou, darurile care nu se demodează, indiferent de ocazie!
În primul rînd, coșurile cadou aduc nu unul, ci mai multe bucurii laolaltă. Cînd alegi un coș cadou, nu optezi pentru simple obiecte, ci oferi, de fapt, experiențe memorabile!
infinitul intr o trestie png
vizual toni grecu jpg
Serile Enayati Medical City, ediția a III-a: Terapia rîsului, discuție cu Sever Voinescu și Toni Grecu
Serile Enayati Medical City continuă în 7 decembrie 2022, începînd cu ora 19.00 în cadrul Enayati Medical City!
poster Tess Parks 3 12 jpg
Recomandări de week-end
Artista canadiană Tess Parks concertează în premieră la București.
pre ul uniswap cand este cel mai bun moment sa cumperi uni  dilemaveche png
Prețul Uniswap: Cînd este cel mai bun moment să cumperi UNI?
Pur și simplu cumperi monede cînd prețul Uniswap este scăzut și le vinzi cînd prețul este ridicat.
dylan gillis KdeqA3aTnBY unsplash jpg
Scurt ghid despre cultura și structura organizațională
Construirea unei culturi și structuri organizaționale sănătoase și pozitive nu este o sarcină ușoara, dar orice organizație o poate realiza.
floraria online bloomeria livrare flori jpg
Ești o persoană creativă și pasionată de beauty Vezi ce job ți se potrivește! jpg
Proiectul Open Museums Open Hearts jpg
„Rădăcini și visuri” ale tinerilor din Ucraina
De joi, 27 octombrie, pînă la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vîrstă cuprinsă între 15-18 ani sînt invitați să participe la etapa a doua a proiectului Open Museums Open Hearts.
Red Bull Dance Your Style 2022 (1) jpg
16 dintre cei mai buni dansatori români se duelează pentru un loc în Finala Mondială din Africa de Sud
O demonstrație în forță, de o energie molipsitoare, Red Bull Dance Your Style este o competiție internațională de all-styles street-dance, cu evenimente în peste 30 de țări.
Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o Casa   Bucuresti 15 octombrie 2022 (17) jpg
Soluții pentru problemele de patrimoniu, indentificate în Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
La finalul săptămînii trecute, la București, timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni de masterclass, arhitecți, specialiști și profesioniști implicați în restaurarea și valorificarea caselor istorice au luat parte la Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.
pexels ylanite koppens 744969 jpg
Sugestii de cadouri care pot fi oferite angajaților
Ești om de afaceri, ceea ce înseamnă că ești conștient că fără dedicarea, experiența și profesionalismul salariaților tăi, firma ar fi avut destul de mult de suferit.
Vizual Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o casa 15 octombrie 2022 jpg
Valorizarea clădirilor istorice, în centrul primului Masterclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Cine ascultă o casă?”, proiectul care își propune să ofere exemple de bune practici de la cei care „au ascultat o clădire” în beneficiul comunității și al protejării clădirilor istorice, invită experții, autoritățile și pe toți cei interesați de patrimoniu pentru o zi de Masterclass, în București.
 SF 6065 JPG
Karpatia Horse Show 2022: șapte premii pentru România, 15 mii de spectatori și o atmosferă chic!
Un weekend de excepție si un „salt” important pentru Karpatia Horse Show, cu ocazia celei de-a VII-a ediții desfășurate pe Domeniul Cantacuzino din Florești (Prahova).
Scoala de la Piscu la Premiile Europa Nostra 2022 (1) jpg
Premiu Europa Nostra 2022 acordat Muzeului-Atelier Școala de la Piscu
Luni, pe 26 septembrie, în clădirea Operei de Stat din Praga, a avut loc ceremonia de acordare a distincțiilor European Heritage Awards, organizată de Comisia Europeană și Europa Nostra în cinstea cîștigătorilor Europa Nostra Awards 2022.
NEI jpg
NEC: Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est
Colegiul Noua Europă-Institut de Studii Avansate (NEC) vă invită la workshop-ul „Naționalism, populism, fascism și (in)stabilitate democratică în Europa de Est. Continuitate și transformări istorice”, care va avea loc miercuri, 28 septembrie 2022, ora 9:30, în sala de conferințe a Colegiului.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 11 25 55 (2) jpeg
Bucharest International Film Festival 2022: Secțiunea Panorama aduce filme în premieră în România
Bucharest International Film Festival este cel mai longeviv și singurul festival de film din București cu o competiție internațională dedicată lungmetrajului. Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.