FNT 2011 – sinteze şi paranteze (III)

12 noiembrie 2011
FNT 2011 – sinteze şi paranteze (III) jpeg

Festivalul Naţional de Teatru 2011 a fost centrat pe regizor, cu un special guest star în persoana lui Andrei Şerban, a cărui creaţie cehoviană din ultimii ani a constituit obiectul secţiunii Focus (supranumită Cehoviziuni) şi subiectul unui interes major din partea publicului. Celor trei spectacole cehoviene, Unchiul Vanea (Teatrul Maghiar Cluj), Trei surori (Teatrul Naţional Budapesta) şi Ivanov (Teatrul Bulandra) li s-a alăturat Strigăte şi şoapte (Teatrul Maghiar Cluj), toate patru suscitînd discuţii aprinse în foaiere şi cozi apropo de bunăvoinţa organizatorilor de a permite accesul peste numărul de locuri. De altfel, la Strigăte şi şoapte şi la D'ale carnavalului al lui Purcărete am reauzit vechea întrebare: „aveţi un bilet în plus?”. Doi tineri au stat 10 ore la Odeon pentru a intra la Strigăte şi şoapte. S-a întîmplat la fel la Unchiul Vanea, şi se întîmplă, de regulă, cînd Teatrul Maghiar din Cluj vine în capitală, unde valoarea şi renumele îi sînt recunoscute. Poate că directorul teatrului, Tompa Gabor, ar trebui să se gîndească la organizarea unei microstragiuni anuale în Bucureşti.

Lăsînd aspectele tehnice la o parte, spectacolele lui Andrei Şerban au fost o dovadă a stilului eclectic al regizorului. Trei surori prefigurează o direcţie dezvoltată ulterior în Ivanov: un mix de estetici care se succed logic sau, dimpotrivă, în contradicţie. Realism, suprarealism, simbolism, expresionism funcţionează ca un sistem de pîrghii care manipulează textul. Cîteva reuşite sînt remarcabile. Exploatarea spaţiului se face pe toate cele trei dimensiuni, lăţime, adîncime şi înălţime. În prima scenă, intro-ul pentru party-ul de ziua Irinei, sînt folosite avanscena şi fosa, un spaţiu intimist care creează atmosfera familială caldă. Petrecerea şi actul al doilea, adică perioada optimistă, se întîmplă pe un podium cît scena mare, un spaţiu expozitiv prin excelenţă. După incendiu, cînd viaţa se degradează, podiumul coboară şi personajele se afundă în pivniţa scenei, ieşind uneori pe marginile înguste, într-un echilibru fragil. Unele soluţii regizorale fascinează prin logică. Solionîi este un bărbat inteligent şi sexy, nu ratatul dement pe care ne-am obişnuit să-l vedem, aşa că Irina se îndrăgosteşte firesc de el, iar replica acesteia, adresată lui Tuzenbach cu care urmează să se căsătorească, capătă un sens sfîşietor: „îţi voi fi credincioasă, dar de iubit, nu te pot iubi”. În acest ménage à trois, duelul Solionîi – Tuzenbach devine, dintr-un artificiu dramaturgic necesar, o consecinţă logică. Şi triunghiul amoros Maşa – Verşinin – Olga pare acum, după spectacol, de la sine înţeles. Olga e singura care nu trăieşte nici un love story, e aproape ciudat că, în text, ea nu se interesează niciodată de Verşinin, un bărbat dezirabil. Şerban rezolvă problema şi îl împarte pe Verşinin, mai mult gigolo decît Hamlet provincial, între cele două surori. Sînt scene care rezolvă dintr-un gest pagini întregi de text. Irina atîrnă la propriu de gîtul lui Tuzenbach deasupra hăului din centrul scenei într-o încercare disperată de a-şi salva existenţa. Stîngace şi timidă în timpul mesei, Nataşa se schimbă total, imediat după ce este cerută în căsătorie de Andrei. Ea revine la cină şi îşi trînteşte mitocăneşte picioarele pe masă. Noua stăpînă îşi arată colţii (pantofii cu toc cui). Mîna de mare regizor se simte în soluţii sclipitor de logice, dar spectacolul per ansamblu este greoi şi obositor din cauza eclectismului stilistic.

Cele două spectacole ale Teatrului Maghiar din Cluj, Unchiul Vanea şi Strigăte şi şoapte, sînt fiecare, per a contrario, unitare stilistic, dar foarte diferite unul de altul. Unchiul Vanea este o suculentă comedie a disperării. Spectacolul începe cu Serebreakov (József Bíró) care, galant, invită femeile la dans într-un dublu exerciţiu, de autoadmiraţie şi de captatio benevolentiae, şi se termină cu o bătaie în noroi în care se mocirlesc şi speranţele, şi relaţiile. De la glamour la murdărie e doar un pas. Din nou, spaţiul face spectacolul (scenografia Carmencitei Brojboiu). Şerban scormoneşte în carnea scenei şi găseşte spaţii de joc inedite pe care actorii le explorează înfometat, merg pe marginea balconului şi urcă în podul scenei într-o uluitoare libertate a mişcării, expresie a unei sexualităţi refulate care devine personaj principal. O disecţie a teatrului pentru una a sufletului. Iubire, ratare, nefericire pulsează cehovian, e o umanitate sîngerîndă pe care Şerban o psihanalizează cinic şi care, datorită excelenţei actorilor maghiari, răbufneşte polifonic (imposibil de analizat aici din lipsa spaţiului). Erotismul e firul roşu al spectacolului şi electrizează atmosfera. Pe Vanea (András Hatházi), dorinţa îl tîmpeşte de-a dreptul, devine febril şi aproape idiot, fericit atît timp cît speranţa există şi rănit animalic cînd e respins, distrus că pierde tot, nu numai o femeie, singura iubită, ci şi un prieten, pe Astrov, devenit rival. Însingurarea finală a lui Vanea e aproape palpabilă, i se lipeşte de suflet ca noroiul de trup. La vizionarul doctor Astrov (Zsolt Bogdán), dorinţa e controlată pînă la un punct. Dezamăgit de derizoriul în care se scufundă, el vede în Elena o ultimă pulsaţie vitală înainte de inevitabila resemnare. Astrov ia foc cu ajutorul alcoolului şi izbucneşte incandescent. Zsolt Bogdán zboară pur şi simplu prin podul scenei, alunecă în viteză pe o scară spiralată metalică sau poartă christic, cu mare dexteritate, o scîndură imensă în spate, la cîţiva centrimetri distanţă de public. Nu e vorba numai de acrobaţie aici (deşi spectatorii îngheaţă de spaimă), ci de dozarea infinitezimală a unor deziluzii existenţiale majore peste care se suprapun speranţe sentimentale şi decizii dureroase (conştientizează rivalitatea cu Vanea şi implicit, pierderea prieteniei). Corpul actorului vibrează de energie, forţa lui de expresie e hipnotică, ţi se lipesc ochii de el. Astrov al lui Zsolt Bogdán e un vulcan, cinismul lui arde. După atîta nefericire explozivă, litania Soniei din final reface dimensiunea obiectivă a durerii: da, suferinţa e mare, dar la scara umanităţii, e absolut insignifiantă.

Cu Strigăte şi şoapte, Şerban continuă un parcurs al durerii, dar schimbă complet estetica, de la simfonia rusă la cvartetul de coarde. Spaţiul (scenografia aceleiaşi Carmencita Brojboiu) devine intim, aproape claustrofob, sterilizat (primim botoşei la intrare), ostentativ calofil, detaliat lucrat, cu pereţi roşii şi costume albe: sîntem în mintea lui Ingmar Bergman. Şerban reconstituie repetiţiile regizorului suedez din timpul filmărilor la Strigăte şi şoapte într-o construcţie spectaculară complexă, polifonică, pe mai multe nivele, în care procesul de creaţie (repetiţiile), obiectul creat (filmul) şi temele acestuia (problematica morţii şi universul feminin maladiv) se juxtapun secvenţial. Suprapuneri sînt şi la nivelul personajelor. Cele patru actriţe au cîte trei ipostaze, una civilă, alta a actriţei care repetă pentru film şi a treia, a personajului. La Zsolt Bogdán, identităţile se multiplică primejdios pentru că, pe lîngă identitatea proprie şi cea a lui Bergman, actorul joacă şi toate personajele masculine din film. La o asemenea dantelărie de teme şi identităţi, stilul de joc cerut de Şerban a fost în cealaltă extremă, a minimalismului de tip japonez, o concentrare de expresii într-o austeritate ludică absolută. De aici rezultă un spectacol cerebral, un adevărat festin pentru spectatorul avizat şi o lecţie de actorie de mare clasă. Fetele joacă aceeaşi stare din perspective diferite. Agnes (Anikó Pethö) este nesigură ca actriţă şi vulnerabilă ca personaj. Maria (Imola Kézdi) funcţionează erotic, subliminal în raport cu Bergman şi aproape obscen în film. Karin (Emöke Kató) este sigură şi calmă, dar ca personaj, raţionalitatea ei alunecă în demenţă (una dintre cele mai bune scene de teatru văzute vreodată: Karin, la cină, într-un duel verbal cinic cu soţul ei, dublat de un monolog interior isteric). Anna (Csilla Varga) este o actriţă nemulţumită de manierizarea ei într-un tip de rol şi un personaj care îşi trăieşte tăcut-insinuos frustrările. La Bergman, situaţia se complică şi mai mult. Zsolt Bogdán e un Bergman angoasat, mizantrop şi sclipitor de inteligent pentru ca în cîteva secunde să devină, aparent fără efort, un personaj din film, uneori chiar două în aceeaşi scenă. Flexibilitatea actorului e uimitoare cu atît mai mult cu cît portretele personajelor sînt de o precizie chirurgicală, demonstrată uneori complice spectatorului. Strigăte şi şoapte ar trebui filmat şi studiat în facultăţile de teatru.

Foto: Eszter Gordon, István Biró

Oana Stoica este jurnalist şi critic de teatru.

WhatsApp Image 2023 06 02 at 16 31 57 jpeg
Karpatia Pony Show 2023: cinci zile de acțiune și distracție pentru întreaga familie pe Domeniul Cantacuzino, Florești!
Anul acesta, organizatorii extind concursul la patru zile de competiții și show-uri ecvestre.
kam idris hqhx3lbn18 unsplash1 jpg
Dincolo de orele de lucru: Găsirea echilibrului între muncă și timp liber
Iată cîteva strategii practice și sfaturi pentru a găsi un echilibru între viața profesională și viața privată în lumea cu ritmul rapid din ziua de azi
Afis Teoria recapitularii Stefan Ungureanu The H Gallery jpeg
Vernisaj Ștefan Ungureanu – „Teoria recapitulării”, The H Gallery
Vernisajul expoziției va avea loc joi, 8 iunie, de la ora 19:00.
Portret CL jpg
poate nu
Poate nu-i chiar Sfîrșitul, numai că totul se leagă. Dar și pe asta cine s-o înțeleagă?
PHOTO 2023 05 26 14 18 54 jpg
Romanian Design Week, festivalul industriilor creative, readuce la viață spații uitate ale Bucureștiului, alături de IQOS
Industriile creative sau industriile de conținut sînt concepte care au intrat în limbajul comun în ultimii ani
ad3 jpg
Ce adidași se potrivesc cu treningul? Mizați pe confort și stil urban
Dacă preferi o versiune mai sportivă a treningurilor, pariază pe jambiere strîmte cu dungi albe pe laterale
saxinte jpg
Nigredo
Acceptarea ideii că ura poate fi un sentiment creștinesc
 AAA2496 jpg
Importanța reglării unghiurilor direcției
Unul dintre factorii care pot duce cel mai mult la uzura prematură a anvelopelor este reglarea incorectă a unghiurilor direcției.
DilemaVeche (2) (1) jpg
featured image (2) (1) jpg
Istoria transferurilor în fotbal: De la 400 de lire la 222 de milioane de euro
În ultimul deceniu s-au plătit sume amețitoare pentru transferul unor fotbaliști.
index png webp
Serile Enayati Medical City, 26 mai 2023, cu Sever Voinescu si Horia Brenciu
Enayati Medical City are ca prioritate abordarea holistică a problemelor medicale ale pacienților.
pexels andrea piacquadio 3812745 jpg
Migrenele: ce le generează și cum le tratăm
Migrenele reprezintă un tip de durere de cap caracterizate prin dureri intense, pulsatile, resimțite de cele mai multe ori doar pe o parte a capului.
DSC08734 JPG
IQOS și Romanian Design Week te invită să descoperi instalația „Echoes of Presence” între 12-28 mai în Piața Amzei din București
În ultimii 10 ani, Romanian Design Week a devenit cel mai complex eveniment dedicat industriilor creativ-culturale din România.
Killa Fonic png
Vama intră în luptă cu Killa Fonic în bătălia muzicală a anului
Joi, Vama și Killa Fonic intră în cea mai așteptată bătălie muzicală a anului.
image png
Vedere asupra lumii din casele bunicilor
Recunosc o disperare aici, acceptată pe jumătate trupește, pe jumătate  sufletește.
dilemaveche 1 jpg
Cum identifici rapid un nou cazino online și cum să rămîi siguranță
Pe viitor, cu siguranță vor mai apărea jocuri diferite și inovative.
Dilemaveche   nuante de roscat jpg
Ce legătură există între nuanța părului și personalitate – află aici!
Te-ai întrebat vreodată dacă există o legătură între nuanța părului și personalitate?
Echoes of Presence partedinarte jpg
COMUNITATEA A DECIS: CÎȘTIGĂTORUL CONCURSULUI LANSAT DE ROMANIAN DESIGN WEEK ȘI IQOS ESTE PROIECTUL „ECHOES OF PRESENCE”
ÎMPREUNĂ este tema pe care Romanian Design Week și IQOS au propus-o comunității creative din România pentru ediția de anul acesta a concursului.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Start pentru înscrierile la a doua ediție New Draft. Asociația Control N caută autori de scenarii de film din România
Trei sesiuni de lucru asistat, programate lunar, între lunile iulie și octombrie 2023
icr lbf2023 jpeg
#3 1 jpg
Cititul în familie: De ce este important să citim împreună cu cei mici?
Cititul în familie nu trebuie să fie o activitate plictisitoare, ci poate fi o aventură fascinantă pentru toți membrii familiei.
catre mine 50x70 preview jpg
Control N: Ateliere de autocunoaștere prin scris pentru liceeni
În perioada martie – mai 2023 atelierele își propun să abordeze într-o manieră originală trei forme de scriere.
cum alegi cele mai confortabile treninguri de fete pentru fiecare sezon jpg
Cum alegi cele mai confortabile treninguri de fete pentru fiecare sezon?
La școală, prin parc și la locul de joacă, treningul de fete este ținuta preferată ușor de adaptat la fiecare sezon.
specializare sau servicii complete cum alegi abordarea pentru service ul tau auto jpg
Specializare sau servicii complete: cum alegi abordarea pentru service-ul tău auto
Alegerea unei abordări pentru service-ul tău auto poate face diferența între succesul și eșecul afacerii.

Adevarul.ro

image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.
image
Cazul înfiorător al elevului ucis în timp ce mergea spre şcoală. Daune uriaşe acordate de judecătorii din Neamţ
Judecătorii din Neamţ s-au pronunţat într-un dosar penal, acordând daune uriaşe după ce un elev a fost ucis când mergea spre şcoală. În accident au mai fost răniţi alţi doi adolescenţi
image
Totul despre „drogul violului”. Povestea de film horror a uneia dintre victime: „Am băut apă plată” FOTO VIDEO
„Drogul violului” face ravagii în Europa, iar în România a făcut vâlvă cazul unei eleve în vârstă de 15 ani, despre care s-a scris că a fost drogată, sechestrată și violată.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.