Feţele ascunse ale luptei de clasă

Feţele ascunse ale luptei de clasă jpeg

Exist─â ceva care ne face s─â ne trezim ├«n fiecare diminea┼ú─â, s─â ne sp─âl─âm gr─âbi┼úi pe din┼úi, s─â ie┼čim ├«n frigul de ianuarie ├«n care ┼či pietrele se mi┼čc─â de la locul lor, s─â nu ne s─ârut─âm copiii de gr─âbi┼úi ce s├«ntem ┼či s─â pornim repede spre ma┼čin─â sau s-o lu─âm ├«n goan─â spre autobuz sau spre gura de metrou. Acest ceva este g├«ndul ascuns al fiec─âruia dintre noi c─â putem mai mult ┼či c─â dorin┼úele noastre, g├«ndurile cele mai ascunse, secretele vie┼úii noastre ├«┼či vor g─âsi, la un moment dat, ├«mplinirea. Mul┼úi dintre noi viseaz─â la o cas─â ┼či s├«nt ferici┼úi c─â o au, de┼či pl─âtesc rate mari ┼či pe perioade ├«ndelungate, unii viseaz─â la o ma┼čin─â ┼či ajung s─â numere ratele leasing-ului. Cei mai noroco┼či dintre noi ├«┼či planific─â excursii ├«n str─âin─âtate ┼či case ├«n toate locurile frumoase ale ┼ú─ârii sau ale planetei. Cei mai pu┼úin noroco┼či viseaz─â c─â vor avea p├«ine pe mas─â disear─â, iar c├«nd vor lua salariul vor avea bani s─â cumpere medicamente pentru p─ârin┼úii lor. Unii dintre copiii no┼čtri viseaz─â ma┼čini scumpe, de ultim─â mod─â, dup─â cum exist─â copii, tot ai no┼čtri, care ├«i scriu lui Mo┼č Cr─âciun s─â le aduc─â o sanie sau o biciclet─â. Convingerea c─â putem avea azi ceva, m├«ine mai mult ┼či poim├«ine ┼či mai mult ne ┼úine treji ┼či angaja┼úi ├«n b─ât─âlia zilnic─â, ├«n alerg─âtura zilnic─â. Numai c─â toat─â aceast─â b─ât─âlie pentru afirmare, c├«┼čtig ┼či satisfac┼úie se produce ├«ntr-un cadru organizat. Oamenii au inventat ora┼čele pentru c─â au v─âzut c─â str├«n┼či laolalt─â le este mai bine. Pl─âtim impozite ca pre┼ú al acestui bine comun. Fiecare dintre noi viseaz─â o lume f─âr─â facturi, f─âr─â impozite ┼či taxe ┼či f─âr─â rate la b─ânci, numai c─â aceast─â lume ar fi lipsit─â de confortul de fiecare zi. Eforturile materiale pe care le facem s├«nt subsumate dorin┼úei noastre de tr─âi mai mult ┼či mai bine. Pl─âtim impozitele ca pre┼ú al convie┼úuirii ├«n comun, c─âtre o institu┼úie, statul, destul de sofisticat─â ┼či inventat─â pentru a ne fi al─âturi ├«n aceste demersuri ┼či nu ├«mpotriv─â. Numai c─â nu ├«ntotdeauna cei care reprezint─â statul ├«┼či cunosc limitele ┼či modalit─â┼úile de ac┼úiune.

Am f─âcut aceast─â introducere pentru a discuta despre dorin┼úa unor reprezentan┼úi ai politicii noastre, partid politic ,,importantÔÇŁ, de a introduce o ,,m─âsur─â just─âÔÇŁ ┼či anume impozitarea marilor averi. ├Än primul r├«nd, trebuie s─â spunem c─â, ├«n lumea ├«n care tr─âim, marile averi nu mai s├«nt impozitate dintr-o cauz─â sau plec├«nd de la un principiu simplu conform c─âruia statul nu poate interveni administrativ acolo unde libertatea economic─â ┼či individualismul au construit sau au creionat o anumit─â tendin┼ú─â. Cu alte cuvinte, dac─â libertatea economic─â este un principiu garantat, atunci efectul s─âu, adic─â acumularea de avere, nu poate fi ├«ngr─âdit. ├Än competi┼úia zilnic─â plec─âm cu to┼úii cu acelea┼či ┼čanse ┼či ne supunem acelora┼či reguli. Cine poate decide unde se trage linie ┼či se schimb─â regula? De la ce sum─â ├«ncepem s─â consider─âm c─â avem de-a face cu o mare avere? Judec─âm dup─â o medie a veniturilor sau dup─â alte criterii? Ce ├«nseamn─â ,,mare avereÔÇŁ ├«n Rom├ónia? Este mare o avere de un milion de euro, sau una de o sut─â de mii de euro? Care este impozitul care trebuie aplicat la o mare avere? Dorim un impozit de 30%? Sau dorim un impozit de 80%? Sau poate dorim confiscarea ├«n ├«ntregime a tuturor averilor de peste dou─â sute de mii de euro? ├Äntreb─ârile ar putea continua, sco┼ú├«nd la iveal─â o situa┼úie extrem de jenant─â, de nerezolvat din punct de vedere tehnic ┼či birocratic.

Dar, s─â presupunem c─â birocra┼úia rom├óneasc─â ar dispune de un cap limpede care s─â pun─â la punct o procedur─â infailibil─â dup─â care s─â ac┼úion─âm ┼či preceptorii pleac─â prin ┼úar─â s─â confi┼čte ┼či s─â impoziteze mari averi. Primul efect, cel mai clar manifestat, ar fi acela de lichidare pe orice cale a unor averi ce dep─â┼česc plafonul stabilit de genialul birocrat. Se vor vinde bunuri ┼či se vor ,,sifonaÔÇŁ sumele ├«n alte state, se vor lichida conturi, iar investi┼úiile, adic─â banii, ├«┼či vor c─âuta randamente acolo unde politicile de impozitare s├«nt mult mai relaxate sau nu exist─â deloc. Oamenii boga┼úi vor proceda la f─âr├«mi┼úarea capitalurilor ┼či ├«mp─âr┼úirea sumelor ├«ntre membrii de familie p├«n─â la inciden┼úa cu plafonul stabilit de lege. ├Äntr-o perioad─â scurt─â de timp nu numai c─â nu vom impozita nici o mare avere, dar foarte mul┼úi oameni boga┼úi vor realiza c─â nu mai merit─â s─â tr─âie┼čti ├«n Rom├ónia ┼či vor merge cu averi cu tot ├«n alte p─âr┼úi ale lumii. Impozitarea marilor averi este o m─âsur─â imposibil de aplicat ├«ntr-o lume liber─â ┼či ├«ntr-o ┼úar─â liber─â. Se ├«nt├«mpl─â asta pentru c─â a┼ča cum statul poate crede c─â poate impune orice regul─â pe teritoriul s─âu, ┼či cel bogat poate face ce dore┼čte cu banii s─âi. Pentru a reu┼či o asemenea lovitur─â, un stat ar trebui s─â opreasc─â fluxurile de capital, adic─â s─â le interzic─â libera circula┼úie. S─â interzic─â libera circula┼úie persoanelor ┼či capitalurilor. Or, acestea s├«nt dou─â libert─â┼úi garantate de tratatele pe baza c─ârora func┼úioneaz─â UE. Glumind, ar trebui s─â mai spunem c─â ,,domnii propun─âtoriÔÇŁ ai unei asemenea m─âsuri ar trebui s─â ne conving─â mai ├«nt├«i s─â fim de acord a ie┼či din UE.

Impozitarea marilor averi ar pune pe omul de afaceri, pe mo┼čtenitor sau pe cel care poate atinge o anumit─â avere, ├«n situa┼úia unei dezangaj─âri fa┼ú─â de expansiunea economic─â ┼či atingerea unor performan┼úe ├«n creare de economie, de creare a noi locuri de munc─â ┼či acumulare de sume de bani. Fiecare dintre noi ├«┼či va supraveghea cu aten┼úie nivelul acumul─ârilor ┼či se va opri acolo unde birocratul a considerat c─â-l poate impozita suplimentar. Este o iluzie s─â credem c─â vor exista oameni boga┼úi, rom├óni sau str─âini care vor pl─âti, din patriotism sau din alte considerente impozitul despre care vorbim. ├Äntr-o lume liber─â ┼či ├«ntr-o economie liber─â un asemenea impozit ar sem─âna ca fiind realmente un impozit pe prostie. Or, oamenii boga┼úi pot fi b─ânui┼úi de orice numai de prostie nu. Pro┼čtii nu acumuleaz─â niciodat─â mari averi. Dezangajarea despre care vorbim ar avea efecte extrem de negative asupra economiei ┼či dinamicii sale. Multe locuri de munc─â nu ar mai fi create ┼či multe afaceri nu ar mai fi ├«ncheiate. Am ajunge ├«n situa┼úia incredibil─â a indiferen┼úei fa┼ú─â de profit, ├«n condi┼úiile ├«n care o bun─â parte din acel profit ar ajunge la stat, f─âr─â ca firma sau omul de afaceri s─â beneficieze de o contrapresta┼úie.

├Än ultimele decenii, mai ales dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, s├«ntem cu to┼úii de acord c─â to┼úi copiii ar trebui s─â aib─â rechizite pentru a merge la ┼čcoal─â ┼či p─ârin┼úii lor ar trebui s─â aib─â posibilitatea de a le asigura p├«ine zilnic─â pe mas─â. E bine c─â s├«ntem de acord c─â s─âr─âcia trebuie plafonat─â ├«n sensul unei discrimin─âri pozitive a celui s─ârac. Pentru asta nu trebuie s─â fii liberal sau conservator, cre┼čtin-democrat sau popular. P├«n─â la urm─â, s├«ntem oameni ┼či dator─âm tuturor oamenilor aten┼úie atunci c├«nd trebuie s─â asigur─âm minimul de trai. Pl─âtim impozite ┼či este bine c─â o parte dintre ele merg acolo. A fi ├«nvins sau ├«nving─âtor ├«n via┼ú─â este p├«n─â la urm─â o chestiune de t─ârie a caracterului sau de noroc pe care Creatorul ni le poate da sau ni le poate lua ├«ntr-o clip─â. Este bine s─â plafon─âm s─âr─âcia ca o m─âsur─â de recunoa┼čtere a demnit─â┼úii oamenilor ├«n lumea ├«n care cu to┼úii tr─âim. Este aici un gen de discriminare pozitiv─â pe care cu to┼úii o aprob─âm. Pe de alt─â parte, trebuie s─â fim aten┼úi pentru c─â plafonarea s─âr─âciei ┼či lupta ├«mpotriva sa nu trebuie s─â duc─â la descurajarea muncii ┼či abandonarea interesului pentru munc─â. A plafona, ├«ns─â, bog─â┼úia este o m─âsur─â arbitrar─â care este greu de ├«n┼úeles. O asemenea m─âsur─â ne pune ├«n situa┼úia de a nu mai dispune de resurse ┼či pentru combaterea s─âr─âciei. Este aiuritor s─â tr─âie┼čti ├«ntr-un amalgam social ├«n care cel bogat nu este tolerat iar cel s─ârac nu poate fi ajutat. Pentru c─â p├«n─â la urm─â, cine ofer─â sumele pentru combaterea s─âr─âciei ┼či pentru plata ajutoarelor pentru cei s─âraci?

Marea avere ├«nseamn─â munc─â, risc, noroc, mo┼čtenire de familie sau m─âiestrie ├«n a ├«nc─âlca legea. Dac─â justi┼úia unui stat dovede┼čte ca fiind nelegal─â ┼či nelegitim─â o avere, atunci aceasta poate fi confiscat─â ├«n totalitate ┼či nu impozitat─â cu o cifr─â mai mare. Deci este departe de noi ideea de a ap─âra infractorii posesori de mari averi. P├«n─â atunci trebuie s─â asigur─âm un mediu social stabil ┼či pentru s─âraci dar ┼či pentru cei boga┼úi. Nimeni nu va mai aduce bani ├«ntr-o ┼úar─â ├«n care ┼čtie c─â ├«i pot fi impozita┼úi pe nedrept ┼či abuziv ├«n cifre mult mai mari dec├«t ├«n alte ┼ú─âri. La mijloc se afl─â o mare minciun─â, o mare ├«n┼čel─âtorie, care-l ┼úinte┼čte pe omul s─ârac. El nu va fi mai bogat ┼či nimeni nu garanteaz─â c─â o va duce mai bine dac─â statul s─âu ├«i impoziteaz─â ├«n mod preferen┼úial pe cei boga┼úi sau foarte boga┼úi. Solidaritatea social─â nu se ob┼úine aliment├«nd ura fa┼ú─â de cei boga┼úi sau, dimpotriv─â, aliment├«nd ura fa┼ú─â de cei s─âraci. ├Än general, cultivarea urii, a discrimin─ârilor, a tratamentelor diferite ┼či a resentimentelor nu produce dec├«t nelini┼čte ┼či instabilitate. ├Äntr-o lume liber─â, bog─â┼úia ┼či s─âr─âcia nu s├«nt dou─â st─âri date odat─â pentru totdeauna. Azi e┼čti s─ârac ┼či po┼úi fi de acord cu a┼ča ceva, iar m├«ine po┼úi fi bogat ┼či nu mai e┼čti de acord. Cel bogat sau cel s─ârac nu trebuie s─â fie ur├«t pentru bog─â┼úia sau s─âr─âcia lui din simplul motiv c─â ┼či noi, copiii no┼čtri sau rudele noastre pot intra ├«ntr-o categorie sau alta. ├Änvr─âjbirea nu duce la nimic bun iar primul s─âu efect este disolu┼úia social─â ┼či nu construc┼úia social─â. Ace┼čti oameni ne mint ├«ncerc├«nd s─â ne conving─â de faptul c─â le pas─â de noi. Este un haiducism fals, care prin efectele sale, a┼ča cum spuneam, d─âuneaz─â mai mult dec├«t folose┼čte celor care s├«nt s─âraci ┼či care ar avea nevoie de ajutor cu adev─ârat. Exist─â ├«n enun┼úul unui asemenea proiect un gen de comunism g─âunos, ├«n care ura fa┼ú─â de cei care ,,sug s├«ngele poporuluiÔÇŁ era cu grij─â ┼či ├«ndelung alimentat─â. Ura fa┼ú─â de cel bogat a stat la bazele construc┼úiei lumii comuniste fiind chiar transformat─â de teoreticienii acestei lumi ├«n lupt─â de clas─â. Pe de alt─â parte, ┼či omul bogat datoreaz─â o conduit─â normal─â, lipsit─â de prost gust ┼či ostenta┼úie ├«n afi┼čarea bog─â┼úiei, dar asta este deja o alt─â tem─â.

Sigur, o s─â spune┼úi c─â cei din acel partid (UNPR) nu au f─âcut dec├«t un exerci┼úiu de retoric─â ┼či noi, iat─â ce porni┼úi s├«ntem, ├«i lu─âm ├«n serios ┼či ├«i critic─âm foarte tare. Exist─â un gen de lips─â de responsabilitate pentru declara┼úiile, faptele ┼či actele politice care este greu de tolerat. Eu, ├«n deplin─âtatea naivit─â┼úii care m─â caracterizeaz─â, chiar cred c─â ei ┼čtiu ce declar─â, ┼čtiu ce au de f─âcut ┼či adu┼či ├«n situa┼úia putin┼úei, chiar vor face ceea ce-┼či propun. ├Än situa┼úia mea poate c─â s├«nt mii ┼či mii de al┼úi oameni simpli, patroni de firme, pre┼čedin┼úi de companii, investitori rom├óni ┼či str─âini. Dac─â ├«i iei ├«n serios pe ace┼čti oameni, mai po┼úi investi aici? Sau ├«┼úi refaci strategia ┼či o pui ├«n aplicare ├«ntr-o alt─â ┼úar─â, mai normal─â la cap? P├«n─â unde mergem cu ÔÇ×jocul politicÔÇŁ ┼či c├«t de mult ne sacrific─âm interesele pentru acest joc? Trebuie s─â pl─âtim cu to┼úii pentru c─â cineva are nevoie de un motiv s─â ias─â de la guvernare? Am considerat mereu ┼či continui s─â cred c─â un om care se afl─â ├«n Guvernul Rom├óniei, ├«ntr-o pozi┼úie public─â de maxim─â importan┼ú─â are ceea ce se cheam─â o doz─â minim─â de angajament na┼úional ┼či chiar patriotic, dac─â n-am folosit un cuv├«nt mare. Adic─â un asemenea om, dac─â nu-i face bine ┼ú─ârii sale, atunci va c─âuta pe toate c─âile s─â nu-i fac─â r─âu. Ori ├«nainte de a pune pe pia┼ú─â asemenea declara┼úii de inten┼úie e┼čti obligat la o minim─â documentare. Cine ┼úine socoteala ┼či cine pl─âte┼čte? De ce trebuie s─â pl─âtim cu to┼úii reaua-voin┼ú─â ┼či politicianismul de doi bani al unora?

Dorel Dumitru Chiri┼úescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. ├Än 2010, a publicat cartea A treia Rom─â. Despre capitalism, America ┼či criza din 2007, Editura Academic─â ÔÇ×Br├óncu┼čiÔÇť.

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.