Festivalul Jazz In Church marcheaz─â edi┼úia cu num─ârul cinci (┼či promite s─â nu se opreasc─â)

22 februarie 2017
Festivalul Jazz In Church marcheaz─â edi┼úia cu num─ârul cinci (┼či promite s─â nu se opreasc─â) jpeg

Ca ├«n fiecare dintre ultimii ani, ├«n perioada specific─â lui, nu ├«nt├«mpl─âtor aleas─â undeva ├«n preajma Pa┼čtelui, se deruleaz─â autenticul festival de muzic─â nepr─âfuit─â numit Jazz In Church. In Church pentru c─â acolo se ┼úin concertele, ├«n Biserica Lutheran─â din Bucure┼čti, amfitrionul perfect al acestor episoade de aventur─â sonor─â ├«nc─â f─âr─â egal, iar Jazz ÔÇŽJazz? Asta r─âm├«ne de v─âzut, de ├«n┼úeles, de p─âtruns. Vorbim, ca de fiece edi┼úie din cele patru petrecute, acum, la cea de-a cincea (├«ntre 30 martie ┼či 2 aprilie 2017), de o muzic─â aparte, lipsit─â complet de banalitate, de comercialul u┼čor, o muzic─â nou─â mai degrab─â grea dec├«t u┼čoar─â, mai cur├«nd serioas─â dec├«t vesel─â, mai bine zis elitist─â dec├«t sortit─â unui public larg. O muzic─â ce, doar aparent surprinz─âtor, sun─â omogen ├«n arhidiversitatea ei, un sunet echilibrat tocmai de talentul arti┼čtilor ce evolueaz─â ├«n cele patru seri care mai de care mai suprareal─â, veni┼úi din felurite ┼ú─âri, cu instrumente diverse ┼či formule scenice remarcabile. ┼×i, dup─â cum d├ęj├á ┼čtim, vorba ceea, pentru c─â trebuia s─â poarte un nume toat─â poezia asta, i s-a zis Jazz. In Church.

Joi, 30 martie ÔÇô deschiderea oficial─â a evenimentului

Partea întîi: Lubomyr Melnyk (UA) - pian solo

Bucuria de a t─âia panglica inaugural─â ├«i revine lui Lubomyr Melnyk (1948), artist n─âscut (├«n Germania) din p─ârin┼úi ucraineni stabili┼úi mai apoi ├«n Canada, care s-a plimbat, ca t├«n─âr muzician (licen┼úiat ┼či ├«n filozofie) pe felurite meridiane at├«t geografice, c├«t ┼či stilistice, iar ulterior peregrin─ârilor a poposit ├«n Suedia. Compozitor ┼či pianist virtuoz ce ├«┼či exploateaz─â talentul, abilit─â┼úile tehnice ie┼čite din orice tipar ┼či inspira┼úia spre a-┼či g─âsi ÔÇ×voceaÔÇŁ proprie, Melnyk a reu┼čit s─â dezvolte un cu totul alt limbaj al instrumentului rege, un patent al abord─ârii pianului ├«ntr-o manier─â ce ├«i apar┼úine ┼či poart─â denumirea de continuous music, tehnic─â pur─â ce sluje┼čte str─âlucit compozitorului ÔÇô interpret ce, ├«n rafale de multe, foarte multe note pe secund─â ├«┼či a┼čterne v─âlul vr─âjitoresc peste publicul hipnotizat de aceast─â paganinian─â reinventare a clapelor. Dar tehnica nu e totul, c─âci muzica scris─â de Melnyk (majoritar pentru unul sau mai multe piane, dar ┼či de camer─â sau orchestral─â) este, de asemenea, aparte ┼či foarte seduc─âtoare, ├«ntregind portretul unui artist complex. Legat profund ┼či de marii clasici, artistul, care afirm─â despre sine c─â adev─âratul sau c─âmin este pianul, opina foarte recent c─â Frederic Chopin, ast─âzi, ar fi ┼či el un practicant al muzicii continue.

Criticii ├«l ova┼úioneaz─â, plas├«ndu-l ├«n zona minimalismului contemporan, datorit─â confluen┼úelor compozi┼úiilor sale cu genul (nu degeaba istorise┼čte Melnyk c─â, t├«n─âr ┼či avid de nou fiind, a ascultat Terry Riley, care l-a marcat definitiv) dar ┼či modernismului, mijloacelor tehnice la care apeleaz─â ├«n lucr─âri ample ┼či, fire┼čte, ┼či recordurilor absolute pe care interpretul Lubomyr Melnyk le-a stabilit, ating├«nd ├«n concert neasemuita iu┼úeal─â de 19 note ┼či jum─âtate pe secund─â(!!) ┼či ├«nregistr├«nd o medie de vitez─â, pe parcursul unei ore ├«ntregi, situate ├«ntre 13 ┼či 14 note pe secund─â. La ambele m├«iniÔÇŽ!

├Äns─â nu rapiditatea ├«l aduce pe Lubomyr Melnyk ├«n fa┼úa publicului de jazz ├«n biseric─â, ci profunzimea ┼či spiritualitatea lucr─ârilor sale originale pentru pian solo, desigur, abordat ├«n maniera descris─â mai sus, cea care face at├«t obiectul unei c─âr┼úi a artistului unde descrie ┼či dezvolt─â subiectul, precum ┼či al unui ciclu de 22 de studii specifice pentru pian ┼či truditorii acestuia. Potrivit spuselor autorului, vom cunoa┼čte muzica sa drept una care ├«l elibereaz─â pe pianist, iar cit├«nd un critic entuziasmat de spectacolul melnykian vom ┼čti c─â ne afl─âm ├«n prezen┼úa unui pian atacat ├«n stilul samurai.

Partea a doua: Bojan Zulfikarpa┼íi─ç (SRB) - pian, Fender Rhodes / Julien Lourau (FR) ÔÇô saxofoane

Lipsa benefic─â a frontierelor a f─âcut c─â azi, ├«n Fran┼úa, unul dintre cele mai mari nume ale jazzului s─â fie cel al belgr─âdeanului Bojan Zulfikarpa┼íi─ç (1968), care, gra┼úie at├«t unui nem─ârginit talent, dar ┼či unei firi deschise ┼či unui spirit p─âtrunz─âtor a fost cu repeziciune asimilat direct ├«n nucleul de v├«rf al muzicienilor francezi, acesta c├«nt├«nd pe scen─â ┼či ├«n studio cu mai toate numele celebre ale scenei europene ┼či devenind o referin┼ú─â a artei pianului ├«n jazz. Evident, nu f─âr─â ÔÇśsacrificiulÔÇÖ de a accepta drept nume de scen─â mai breful Bojan Z...

┼×lefuit nu doar ├«n orchestra militar─â a fostei Iugoslavii, ci ┼či peste Atlantic ┼či mai apoi la Paris, Bojan este atras de mixul ├«ntre muzica tradi┼úional─â balcanic─â ┼či compozi┼úiile moderne, aceste tu┼če fiind pres─ârate din bel┼čug pe toate albumele sale. Iar tehnic-interpretativ muzica sa este f─âr─â dubiu cea a unui as, el epatindu-┼či adesea publicul prin numerele sale de scen─â ├«n care c─ânt─â simultan at├«t la pianul acustic, c├«t ┼či la cel electric. A ob┼úinut toate premiile mari ÔÇô Chevalier de l'ordre des Arts et des Lettres, premiul Django Reinhardt, precum ┼či titlul de Cel mai bun Muzician European al Anului, ├«n 2005.

Julien Lourau (1970) este ├«ntre arti┼čtii cu care Bojan s-a ├«nso┼úit ├«nc─â de la sosirea sa ├«n Fran┼úa, parteneriatul celor doi rezist├«nd oric─âror alternative individuale, de trio sau de cvartet. Lourau se dovede┼čte ┼či el marcat de influen┼úele muzicii folk/world/ethno, at├«t european─â, dar ┼či afro-caraibian─â, precum ┼či de avangard─â ┼či jazz electronic, direc┼úii ├«n care se ├«ndreapt─â f─âr─â monotonie, revenind periodic la c─âutarea noului sau atipicului. Povestea sa al─âturi de instrumentul emblematic al jazzului, am numit saxofonul, ├«ncepe ├«nc─â din copil─ârie, iar ├«n carier─â sa bogat─â muzicianul ├«ncearc─â toate variantele acestuia, de la alto la tenor, de la sopran la bariton.

Prezentul proiect de duo nu este ceva spontan, ci este elaborat de c─âtre protagoni┼čtii s─âi cu mare aten┼úie, cu fine┼úe ┼či r─âbdare, apoi maturat de mul┼úii ani care se adun─â de la primele tentative, ce dateaz─â ├«nc─â de acum dou─â decenii. Publicul, c─â este sau nu avizat, sesizeaz─â ├«nc─â din primele m─âsuri o intens─â empatie ├«ntre cei doi muzicieni ┼či o calitate ├«nalta a distil─ârii unei prietenii muzicale, pe scen─â, pe note ┼či dincolo de ele, ├«ntr-o ├«nl─ân┼úuire de fraze sonore puternice, explozive uneori, colorate viu ┼či care se sustrag posibilit─â┼úii de a le ├«ncadra ├«n tipare prestabilite. Un duo cum ├«i sun─â bine jazz-ului, un Duo cu doi autentici leaderi, doi Mari Mae┼čtri.

Vineri, 31 martie

Partea ├«nt├«i ÔÇô Ralph Towner (USA) ÔÇô chitar─â acustic─â

Cea de-a dou─â sear─â a deliciului sonor ├«ncepe cu desertul, fiind deschis─â de c─âtre cel mai important muzician cu care s├«ntem contemporani. Afirma┼úia apar┼úine strict autorului acestor r├«nduri, care o d─â, o sus┼úine ┼či o semneaz─â ├«ntru gloria clipei c├«nd, ├«n decorul ├«n─âl┼ú─âtor-auster al Bisericii Lutherane, vor r─âsuna primele acorduri compuse ┼či interpretate de c─âtre americanul Ralph Towner (martie 1940), pluri-instrumentist (chitar─â acustic─â, clasic─â, cu 12 corzi, pian ÔÇô ┼či alte clape ÔÇô, percu┼úie, trompet─â), compozitor (inegalat ┼či inegalabil), Mare ┼×aman al trupei Oregon, c─âreia ├«i este lider, mentor, autor al majorit─â┼úii pieselor, la 77 de ani la fel de puternic, inspirat ┼či entuziast ca acum jum─âtate de veac. Una dintre cele mai prolifice ┼či influente personalit─â┼úi din lumea artelor ┼či, ÔÇśimhoÔÇÖ, cel mai bun chitarist ÔÇśreceÔÇÖ care a imprimat vreodat─â. Vine a mai mult─â oar─â pe o scen─â rom├óneasc─â de jazz, dar pentru ├«nt├«ia dat─â c─â s─â ne regaleze cu ceea ce multora le-ar p─ârea drept un concert greu de urm─ârit ÔÇô chitar─â acustic─â solo. Ei bine, nu ┼či ├«n cazul domnului Towner, ale c─ârui piese (┼či execu┼úia acestora !) alung─â orice monotonie ┼či pun arta recitalului ├«n adev─ârata sa lumin─â magic─â. Spectacolul one-man este marea ├«ncercare, marele examen ├«n care Ralph Towner ia, de fiece dat─â, un 10 cu felicit─âri. ├Äntors de cur├«nd ┼či ├«n studio pentru un nou volum (My Foolish Heart ÔÇô ECM Records, 2017) din seria albumelor individuale, Ralph Towner se auto-eticheteaz─â drept un pianist care c├«nt─â la chitar─â. ├Äntr-un anume fel.

Cariera sa ┼či, totodat─â, povestea succeselor sale ├«ncepe ├«nc─â din America natal─â a anilor ÔÇÖ60, c├«nd artistul ┼či viitorii colegi de trup─â s├«nt reuni┼úi ├«n proiectul Icarus, din care se va crea la scurt─â vreme grupul Oregon, cel mai bun, mai str─âlucitor ┼či longeviv ansamblu de fusion ├«ntre jazz, muzic─â nou─â, influen┼úe clasice oriental-occidentale ┼či improviza┼úie ├«n form─â liber─â. Totul desf─â┼čurat pe un spectru de instrumente absolut uluitor, m├«nuite de genii inspirate. Oregon este probabil singurul grup catalogat drept jazz ce a avut ┼či are un public de rockeri, precum ┼či o armat─â de fani neobosi┼úi, desprin┼či din spiritul ne├«ntrecut al anilor ÔÇÖ70, iar domnul Towner este liderul acestui fenomen ┼či p─âstr─âtorul Sf├«ntului Graal al compozi┼úiilor din repertoriul grupului, devenite emblematice ┼či bine-┼čtiute de la antipozi la Cercul Polar.

├Än paralel cu activitatea complex─â al─âturi de Oregon, ├«n form─â continu─â de aproape cinci decenii, Ralph Towner se al─âtur─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ70 familiei (atunci ├«n devenire) a ECM Records, care ├«i va publica aproape toate celelalte albume. At├«t solo, c├«t ┼či colabor─âri cu G. Peacock, J. Garbarek, A. Andersen, J. Abercrombie, E. Gismonti sau P. Fresu. Fiecare dintre ele foarte muzical, fiecare purt├«nd ├«ntre note o bucurie egal─â cu cea picurat─â ├«n portativ de c─âtre marii clasici ai muzicii universale, o cunoa┼čtere, o ├«n┼úelegere profund─â a absolutului, a ceea ce arta sunetelor poate ┼či trebuie s─â metamorfozeze ├«n spiritul ascult─âtorului. Poate ┼či de aceea (dar ┼či pentru c─â au existat circumstan┼úe propice), astronau┼úii americani au botezat dou─â forma┼úiuni de pe suprafa┼úa Lunii cu numele unor piese (minunate) semnate Ralph TownerÔÇŽ

Stabilirea artistului ├«n ultimele decenii, din motive at├«t artistice, dar ┼či personale ├«n ┼úara-muzeu Italia a sporit premisele celor c├«teva apari┼úii pe scene din Rom├ónia, fiecare dintre concerte devenind o legend─â. Iar aici, ├«n recitalul de la Bucure┼čti, publicul, f─âr─â t─âgad─â, poate fi teleportat dus-├«ntors pe noi orbite celeste, este ceva ce depinde doar de urechea ┼či inima fiec─ârui spectator.

Partea a doua

Franco Ambrosetti (CH) ÔÇô trompet─â / Dado Moroni (IT) - pian

Dup─â numele protagoni┼čtilor am crede c─â duo-ul din a dou─â sear─â de festival este unul pur peninsular, ├«ns─â trompetistul Franco Ambrosetti (1941) este originar din Lugano, cu studii ├«n Zurich ┼či Basel. Fire┼čte, plimbat ┼či prin ├«ntreaga Italie, ├«n Europa ┼či cam peste tot pe unde era ┼či este nevoie de un jazz solid, autentic, viguros, practicat dup─â standardele americane ┼či filtrat cu un suflu nord-mediteranean. Provenind dintr-o familie de muzicieni c─âreia reu┼če┼čte s─â ├«i consolideze acest blazon (┼či tat─âl sau, Flavio, dar ┼či fiul sau, Gianluca, s├«nt saxofoni┼čti), Ambrosetti este unul dintre personajele ce duc o via┼ú─â care ├«ntrece imagina┼úia creatorului de film de fic┼úiune, el fiind un nume cheie al scenei vest-europene de muzic─â ├«nc─â din anii ÔÇÖ60 ┼či p├«n─â ast─âzi, dar ┼či, timp de decenii, pre┼čedinte al unui consor┼úiu industrial cu uzine ├«n Elve┼úia ┼či Italia. Din pozi┼úia de director general se retrage pentru a dedica (┼či) mai mult timp ┼či energie carierei muzicale, una ├«n care sunetele trompetei sale se ├«nt├«lnesc cu M. Brecker, J. Scofield, S. Coleman, G. B─ârbieri, D. Holland, M. Vitous, P. Favre sau R. Carter ÔÇô am extras c├«teva nume dintr-o lista f─âr─â sf├«r┼čit de celebrit─â┼úiÔÇŽ Vorbind de Ambrosetti, Miles Davis ├«l descria drept ÔÇś singurul trompetist alb care sun─â c─â unul negruÔÇÖ, iar noi vom ├«n┼úelege aceast─â etichet─â drept complimentul suprem.

Proiectul de duo cu pian este cel ce ├«i ┼čade bine artistului ajuns la maturitate, iar genovezul Edgardo ÔÇ×DadoÔÇŁ Moroni (1962) a┼čterne, aflat la comanda instrumentului rege, covorul cu portative cel mai bine ┼úesut ca s─â primeasc─â urzeala notelor de trompet─â. Moroni nu e ca al┼úi muzicieni, pomeni┼úi sau prezen┼úi aici, nici m─âcar ca Ambrosetti (ce studiase disciplinat ani buni de pian ├«nainte de a se trompe┼úi irevocabil). Dado Moroni s-a apucat de ├«mpletitura filde┼čului cu abanosul c├«nd era un pre┼čcolar de 4 ani, la 15 concerta prin toat─â Italia ┼či la 17 lansa primul s─âu disc. La 25 era d├ęj├á ├«n juriul unei foarte prestigioase competi┼úii interna┼úionale de pian. Apoi f─âcea o carier─â new-yorkez─â at├«t de bogat─â ├«n apari┼úii scenice, colabor─âri ┼či albume cum rareori am ├«nt├«lnit, av├«ndu-i al─âturi pe T. Harrell, F. Hubbard, NHOP sau P. Erskine. Italia, patria artelor, ├«l recheam─â ┼či ├«i ofer─â Catedra de Pian / Jazz a Conservatorului din Torino ├«ncep├«nd cu 2010.

Cei doi arti┼čti ne propun ├«n aceast─â formul─â - d├ęj├á c─âlit─â ├«n multe festivaluri ÔÇô at├«t reintrepretari ├«n spectru jazzistic ale unor melodii italiene┼čti cu notorietate, c├«t ┼či standarde ale genului ┼či lucr─âri proprii, totul tr─âd├«nd o perfect─â simbioz─â uman─â ┼či artistic─â condus─â cu un interplay de excep┼úie.

Sîmbătă, 1 aprilie

Partea întîi

Wolfert Brederode ÔÇô pian / Joost Lijbaart - baterie ┼či percu┼úie (NL)

Olanda este reputat─â ├«n jazzul contemporan drept un excelent spa┼úiu de formare ┼či des─âv├«r┼čire ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«ntul muzical, av├«nd mai multe Academii ┼či ├Änalte ┼×coli ce instruiesc predilect jazzi┼čti aspiran┼úi din multe col┼úuri europene ┼či nu numai, dar, fire┼čte, produce ┼či pentru sine muzicieni de jazz ce adesea ajung s─â fie ├«nconjura┼úi de o aur─â de notorietate interna┼úional─â. Acestei categorii, grea ┼či supergrea, ├«i apar┼úin ┼či cei doi arti┼čti care deschid a treia sear─â de Festival. Ne face o mare pl─âcere s─â ├«l re├«nt├«lnim pe o scen─â rom├óneasc─â pe Wolfert Brederode (1974), pianist ┼či compozitor cunoscut drept membru al Susanne Abbuehl Group ┼či Yuri Honing Acoustic Quartet, iar apoi recunoscut ┼či foarte apreciat pentru cvartetul ┼či trioul proprii cu care imprim─â la ECM Records. Dar s─â nu omitem muzica sa de teatru sau de film, precum ┼či cele dou─â catedre de profesor la dou─â dintre conservatoarele Olandei (ce v─â spuneamÔÇŽ)

Pe scena Festivalului Jazz in Church din Bucure┼čti, Brederode ne aduce un proiect nou, ce nu a frem─âtat ├«nc─â ├«ntr-un concert prezentat publicului nostru, vorbim de un duo cu compatriotul s─âu Joost Lijbaart (1967), baterist ┼či percu┼úionist extrem de activ ┼či foarte prolific, aflat sub cele mai felurite influen┼úe ├«n muzica sa, care se define┼čte printr-un spectaculos amestec ├«ntre Conservatorul absolvit la Hilversum ┼či experimentele cu arti┼čti din Senegal, Liban, Irak sau India, dar ┼či cu multe trupe constituite al─âturi de europeni cu renume; un muzician ce ilustreaz─â prin compozi┼úiile sale spectacole de balet modern, un artist care agreeaz─â neconven┼úionalul ├«n detrimentul tiparelor.

Prezenta colaborare a fost ini┼úiat─â ├«ntr-un context foarte similar, cei doi scriind ├«mpreun─â muzica unui spectacol de dans contemporan ┼či ulterior cea de fundal pentru un audiobook. Acest parteneriat a condus la o serie de concerte precum cel pe care ├«l anticip─âm ┼či la imprimarea unui prim album, intitulat ONE, ├«ntruc├«t at├«t criticii, c├«t ┼či autorii discului s├«nt ├«n consens: cei doi se completeaz─â at├«t de inspirat ├«nc├«t percu┼úia ┼či pianul sun─â ca one ÔÇô un singur instrument, r─âm├«ne s─â afla┼úi dumneavoastr─â ├«n┼čiv─â care.

Partea a doua

Chico Freeman Exotica Trio ÔÇô Chico Freeman (USA) ÔÇô saxofoane, percu┼úie / Stephan Braun (DE) ÔÇô violoncel / Reto Weber (CH) ÔÇô percu┼úie

Saxofonistul ┼či compozitorul american Chico Freeman (1949) este la originea multor proiecte de mare succes ┼či a colabor─ârilor cu unii dintre cei mai reputa┼úi arti┼čti dintr-un foarte larg spectru de genuri muzicale. ÔÇśColec┼úiaÔÇÖ sa (spicuim, dup─â criterii proprii: D. Gillespie, E. Jones, Ch. Mingus, J. DeJohnette, L. Bowie, M. Waldron, Earth, Wind & Fire, Eurythmics, Temptations, Sting, Irakere, A. Sandoval, N. Vasconcelos) nu este ├«ntrecut─â dec├«t de dragostea sa pentru muzic─â, cea care l-a determinat s─â-┼či comute radical ┼úinta studiilor universitare, el aspir├«nd la o diplom─â ├«n matematic─â ┼či ob┼úin├«nd-o pentru saxofon, pian ┼či trompet─â. Iar de atunci explor─ârile sale s├«nt continue ┼či diverse, nicio direc┼úie nefiind singura, nici o grani┼úa impenetrabil─â, nicio categorie muzical─â nemiscibil─â. Dup─â cum numele sau preveste┼čte.

Dintre foarte multele sale fa┼úete, expuse luminii ├«n cincizeci de ani de carier─â, o vom aplauda pe cea a acestui nou trio, nu f─âr─â temei numit Exotica, at├«t gra┼úie eteroclitei combina┼úii de muzicieni, din prisma instrumentelor m├«nuite, dar ┼či compozi┼úiilor ce ne s├«nt propuse. A┼čadar, la violoncel ├«l vom g─âsi pe junele berlinez Stephan Braun (1978), laureat cu Marele Premiu al Concursului Interna┼úional de Jazz de la Bucure┼čti ÔÇô ├«n 2010 -, un muzician preg─âtit pentru scena muzicii clasice, dar cu serioase ┼či pe deplin justificate ambi┼úii ┼či multiple apari┼úii de concert ├«n afara acesteia.

Iar la percu┼úia cea exotic─â, omonim─â cu trupa ├«ns─â┼či, un vechi prieten al publicului nostru, elve┼úianul Reto Weber (1953), cel despre care, la ├«nt├«ia edi┼úie de r─âsunet a G─âr├«nei, c├«nd a concertat al─âturi de marele basist german Eberhard Weber, se spunea c─â, rude fiind cei doi, vorbim de un proiect ├«n familie. ├Än realitate ne confruntam doar cu o simpl─â coinciden┼ú─â (a unui nume de r─âsunet ├«n muzic─â, ce-i drept) ┼či cu o fantastic─â pricepere muzical─â, talentul ┼či nimic altceva d├«nd sens acelui duo. Din acela┼či corn al abunden┼úei darurilor muzicale se va pres─âra ┼či ├«n trio-ul cel exotic, unde Reto Weber va m├«nui ├«ntregul s─âu arsenal de obiecte ale percu┼úiei, tobi┼úe, ┼čiraguri de cinele, clopote, clopo┼úei, balafon, f─âr─â s─â omit─â hang drum, steel drum, pan drum ┼či oricare alt drum ar voi Domnia Sa s─â parcurg─â spre complexa, completa, cov├«r┼čitoarea noastr─â cople┼čire sonor─â, vizual─â ┼či emo┼úional─â.

Duminic─â, 2 aprilie

Partea ├«nt├«i ÔÇô Stefan Rusconi - org─â / Tobias Preisig - vioara (CH)

Se vorbe┼čte mult ├«n ultimii ani de un suflu t├«n─âr ┼či energic adus ├«n arta piano trio-ului de elve┼úienii Rusconi, o trup─â depre care am fi putut jura c─â ├«┼či trage denumirea din silabe ale numelor componen┼úilor ┼či, c├«nd-colo, uite c─â nu e a┼ča, c─âci Stefan Rusconi (1979) este un pianist ┼či muzician novator din Zurich care conduce cu mare succes grupul omonim, dar g─âse┼čte resurse ┼či pentru alte idei extraordinare ├«n care s─â se materializeze goana sa dup─â t─âr├«muri ale sunetelor c├«t mai ├«ndep─ârtate, c├«t mai stranii. ├Än sensul pozitiv. ┼×i asta ├«n ciuda unei agende extreme de pline, c─âci Rusconi, trupa, bifeaz─â toate festivalurile europene importante ┼či e activ─â deopotriv─â ├«n cluburile cu specific jazzofon.

Recent, foarte recent s-a petrecut ├«nt├«lnirea ce a condus la proiectul de fa┼ú─â, un duo cu Stefan Rusconi la org─â de biseric─â, c─âruia ├«i da replica muzical─â o vioar─â nep─âm├«ntean─â, m├«nuit─â de compatriotul s─âu Tobias Preisig (1981). Acesta a studiat ini┼úial jazz ├«n Berna ┼či New York, abia ulterior ÔÇô ce neobi┼čnuit! - ad─âug├«nd ┼či preg─âtirea tipic─â muzicii clasice acestei educa┼úii. Proiectele sale de vioar─â solo alterneaz─â cu cele ale cvartetului propriu, precum ┼či cu apari┼úii ale artistului al─âturi de G. Gruntz, L. Biondini sau D. Liebman. Ce ├«l define┼čte pe Preisig este v─âdit de la primul contact cu muzica sa ┼či se cheam─â avangard─â, experiment ┼či atmosfer─â, toate supuse m─âiestriei sale interpretative.

Vorbeam de ├«nt├«lnirea celor doi ┼či de acest proiect, deloc r─âsp├«ndit ├«n lumea jazzului ┼či nu tocmai comun nici muzicii clasice ÔÇô dialogul ├«ntre org─â de biseric─â ┼či vioar─âÔÇŽ ├Äl g─âsim, ├«n cazul celor doi, d├ęj├á fixat pe un prim album, sugestiv intitulat Levitation. Studioul-gazd─â le-a fost Biserica Neo Gotic─â Saint-├ëtienne din ora┼čul elve┼úian Cully (de altfel, sediul unui important festival de jazz), unde protagoni┼čtii au g─âsit inspira┼úie ├«n spiritul ┼či atmosfera locului. Cinci seri, at├«t a durat sesiunea de imprim─âri a discului, cinci seri ├«n care au potrivit pe ├«ndelete fiecare sunet al ├«nregistr─ârii, fiecare tempo ┼či au smuls at├«t orgii, c├«t ┼či viorii o nea┼čteptat─â capacitate de simbioz─â, pe alocuri hipnotic─â.

Partea a doua ÔÇô Giovanni Guidi ÔÇô pian / Luca Aquino ÔÇô trompet─â / Michele Rabbia - percu┼úie (IT)

Festivalul va da gongul final cu un proiect pur-s├«nge (fierbinte!) peninsular ┼či deci de trei ori n─âprasnic, ├«n care nu ve┼úi ┼čti care s─â fie leader-ul ┼či care sidemen, ├«n care nu v─â ve┼úi putea decide cine compune ┼či cine ├«mbog─â┼úe┼čte, cine d─â tonul ┼či cine arpegiaz─â. Cei trei s├«nt vedete absolute at├«t ├«n ┼úara lor, c├«t ┼či aiurea ┼či chiar ┼či la noi ÔÇô dup─â doar pu┼úine, ├«ns─â memorabile reprezenta┼úii (Rabbia chiar aici, la Jazz In Church, iar ceilal┼úi doi la Chateau Bran), spectacole despre care afirm─âm ├«n cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â c─â au marcat definitorii tr─âiri interioare ale consumatorului rom├ón de prea-frumos. Proiectul ├«n trio al celor trei alchimi┼čti poart─â numele de Thanks for the Fire, semnific├«nd mai mult ca sigur reac┼úia publicului la ceea ce se petrece pe scen─â, trei voci unice ale artei sunetelor ce provin din trei regiuni distincte ale Italiei, dar care ┼čtiu s─â convearg─â c─âtre punctul de extaz, at├«t personal, c├«t ┼či al con┼čtiin┼úei colective a celor ce ├«i urm─âresc.

Giovanni Guidi (1985) este copilul-minune al scenei italiene┼čti de jazz, racolat de ├«nsu┼či Enrico Rava pe c├«nd era adolescent ┼či devenit ast─âzi un veritabil star al claviaturii, un muzician ce ne aduce o sim┼úire proprie de o sensibilitate extrem─â, precum ┼či o maturitate at├«t componistic─â, c├«t ┼či interpretativ─â care ├«mpinge experien┼úa ascult─âtorului c─âtre punctul ├«n care durerea ┼či bucuria generate de aceste emo┼úii converg c─âtre a fi totuna. Energia specific─â v├«rstei, ├«ns─â ┼či o inspira┼úie abundent─â ├«l fac pe Giovanni capabil s─â gestioneze simultan mai mult de zece proiecte diferite, ┼či al─âturi de italieni, ┼či nu doar, fiecare merit├«nd cel pu┼úin o ├«ncercare de a ├«l urm─âri ├«n concert ┼či de a ├«l reasculta acas─â. Cel pu┼úin. Evident, ├«l g─âsim pe Giovanni Guidi pe mai toate afi┼čele ┼či sub lupa majorit─â┼úii antreprenorilor de spectacole, iar activitatea s─â discografic─â nu este deloc timid─â.

Trompetistul ┼či flicornistul Luca Aquino (1974) face parte din pleiada adulatorilor lui Miles Davis, dar ┼či din cea a lui Chet Baker. Din fericire, nu sun─â nici ca unul ┼či nici ca altul, pentru c─â are o ÔÇśvoceÔÇÖ doar a sa, cea care l-a propulsat ├«ntre primii arti┼čti ai Italiei, l-a f─âcut s─â c├«┼čtige ├«n 2009 Premiul Musica Jazz pentru cel mai talentat jazzman Italian, s─â colaboreze cu J. Hassell, cu Rava ┼či Fresu, cu R. Hargrove. Criticii ├«l descriu pe Aquino ca pe un artist mediteranean ┼člefuit cu tu┼če scandinave, deoarece ador─â s─â asocieze instrumentele ┼či compozi┼úiile sale cu cele ale colegilor nordici din breasl─â. ├Än 2012 se ├«nroleaz─â ├«n cvartetul lui Manu Katche, iar ├«n nume propriu ├«┼či lanseaz─â un album splendid la chiar casa de discuri a lui Fresu, noi ┼či noi proiecte derul├«ndu-se de atunci.

Triunghiul nu neap─ârat echilateral, ci mai degrab─â exponen┼úial, sfid├«nd ra┼úiunea, se ├«ntrege┼čte prin prezen┼úa lui Michele Rabbia (1965), un veritabil exorcist al bateriei, al tuturor instrumentelor de percu┼úie ┼či al absolut oric─âror alte obiecte ├«n care se poate (sau nu) lovi, din care Rabbia ┼čtie a extrage un sunet, un demon, un suflet. S├«nt multe de povestit despre cariera sa, despre proiecte ┼či colabor─âri cu mari nume ale jazzului, ├«ns─â, fiind muzicianul cu cele mai multe prezen┼úe la Jazz In Church, va vom provoca s─â afla┼úi dumneavoastr─â ├«n┼čiv─â motivul acestor reveniri. Iat─â cum salutam, nu demult, una dintre reprezenta┼úiile sale de aici, din Biserica Lutheran─â: ÔÇ×Autorul unor proiecte de percu┼úie solo probabil unice ┼či din punct de vedere sonor, ┼či vizual, nu este doar un muzician avangardist, un antemerg─âtor, un artist care poate g─âsi sunet ├«n─âuntrul oric─ârui obiect, nu neap─ârat instrument, ci ┼či un coregraf des─âv├«r┼čit al mi┼čc─ârilor scenice ┼či un regizor inspirat al spectacolelor sale. Vedi Rabbia, poi mori, am putea parafraza, mai ales c─â ├«n┼úelesul acestui patronimic e, precum ┼či ├«n rom├ón─â, acela de turbare. E turbat la figurat, ├«n sensul bun, acest percu┼úionist de re-nume, acest dezl─ân┼úuit instrumentist ┼či creator. Sceptic ├«nainte, spectatorul este extatic ├«n timpul ┼či dup─â recitalul lui Michele Rabbia. Pentru motive ┼či emo┼úii percepute cu fiecare fibr─â.ÔÇŁ

serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â centrala pe pele╚Ťi ╚Öi ce avantaje are pentru mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi pentru buzunarul t─âu
Aleg├«nd o central─â pe pele╚Ťi nu doar c─â vei face economii substan╚Ťiale ├«n buget, ci vei ajuta ╚Öi la protec╚Ťia mediului ├«nconjur─âtor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.