Edvard Munch

Gabriela FILIPPI
7 martie 2013
Edvard Munch jpeg

Filmul ÔÇ×Edvard MunchÔÇŁ, 1974, realizat de Peter Watkins, ruleaz─â s├ómb─ât─â 9 martie 2013 de la orele 18.00 (├«n versiunea original─â cu subtitluri ├«n limba englez─â) ├«n sala de cinema a UNATC, ├«n cadrul Cineclubului Film Menu Extended ÔÇô eveniment bilunar dedicat filmelor mai lungi de dou─â ore ┼či jum─âtate. Discu┼úia ulterioar─â proiec┼úiei va fi moderat─â de Gabriela Filippi ┼či de Andreea Mihalcea. Intrarea la proiec┼úie ┼či la dezbaterea ulterioar─â este liber─â.

Peter Watkins ╚Öi-a ├«nceput cariera ca cineast amator, ├«n Marea Britanie, la jum─âtatea anilor ÔÇÖ50, perioad─â ╚Öi spa╚Ťiu ├«n care cinecluburile care prezentau filme de amatori proliferau, ├«ncuraj├«nd tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de cinema s─â realizeze propriile filme. Succesul primelor lui scurtmetraje (ÔÇ×The Forgotten Faces╦« a c├«╚Ötigat chiar unul dintre premii ├«n prestigioasa competi╚Ťie organizat─â pentru neprofesioni╚Öti, ÔÇ×Ten Best╦«) a f─âcut ca Watkins s─â fie observat ╚Öi s─â ├«i fie oferit un contract pentru un lungmetraj de c─âtre postul de televiziun BBC. Dintre aceste  scurtmetraje, singurele care s-au p─âstrat integral sunt ÔÇ×The Diary of an Unknown Soldier╦«, realizat ├«n 1959 ╚Öi ÔÇ×The Forgotten Faces╦«, ├«n 1960, apropiate ca practic─â cinematografic─â ╚Öi ca zon─â de interes. 

├Än ÔÇ×The Diary of an Unknown Soldier╦«, imaginilor ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â tran╚Öeele din Primul R─âzboi Mondial le este suprapus─â o voce, presupus─â a fi a soldatului pe care ├«l vedem ├«n imagine, care g├«nde╚Öte ╚Öi explic─â ceea ce simte: frica de moarte ╚Öi absurditatea situa╚Ťiei de a fi pus s─â urasc─â ╚Öi s─â omoare oameni pe care ├«i recunoa╚Öte asem─ân─âtori sie╚Öi ╚Öi nevinova╚Ťi. Cu toate c─â vocea este u╚Öor acceptat─â ca fiind a b─ârbatului ├«n uniform─â militar─â, o conven╚Ťie des folosit─â de filmele mainstream, filmul con╚Ťine un element de autoreflexivitate: personajul anun╚Ť─â ├«nc─â de la ├«nceputul filmului ╚Öi al monologului s─âu c─â ├«╚Öi tr─âie╚Öte ultima zi de via╚Ť─â. De aici, ╚Öi privirile f─â╚Ťi╚Öe pe care le arunc─â spre camera de filmat. Urm─âtorul scurtmetraj, ÔÇ×The Forgotten Faces╦« este filmat ca un pretins reportaj din timpul Revolu╚Ťiei Ungare din 1956, ├«mpotriva regimului socialist ╚Öi a ocupa╚Ťiei sovietice. S├«nt prezentate, din nou, fe╚Ťe ale revolu╚Ťionarilor, majoritar tineri, studen╚Ťi, elevi, ├«nv─â╚Ť─âtori, muncitori sau chiar solda╚Ťi ├«ntor╚Öi ├«mpotriva conducerii. Ca s─â fie ├«nt─ârit─â impresia de actualitate filmat─â ├«n timpul desf─â╚Öur─ârii, actorii se arat─â con╚Ötien╚Ťi de prezen╚Ťa apartului ╚Öi a echipei de filmare. O singur─â voce, din nou, poveste╚Öte despre identit─â╚Ťile ╚Öi idealurile revolu╚Ťionarilor. Faptul ca vocea este adaugat─â ╚Öi aici ulterior film─ârii, se poate explica prin imitarea conven╚Ťiei film─ârii cu un aparat u┼čor, care poate fi deplasat rapid dintr-un loc ├«n altul, ├«n func╚Ťie de cursul imprevizibil al evenimentelor. De fapt, aceast─â tehnic─â de suprapunere a unei benzi sonore reduse, ├«n mare parte, la o singur─â voce, ap─ârea ├«n scurtmetrajele de ├«nceput ale lui Watkins ca urmare a bugetului mic ╚Öi a lipsei de echipament tehnic care s─â permit─â ├«nregistrarea sincron─â.   

Tocmai neajunsurile tehnice din primii ani ai carierei sale i-au inspirat lui Watkins modalit─â╚Ťi de a-╚Öi angaja spectatorul ├«ntr-un dialog despre natura conven╚Ťiilor utilizate de cea mai mare parte a filmelor occidentale. Aceast─â deconstruc╚Ťie a procedeelor este asociat─â ├«n filmele autorului britanic, ca ╚Öi ├«n cazul filmelor altor cinea╚Öti, cu nemul╚Ťumirea fa╚Ť─â de condi╚Ťiile sociale ╚Öi politica practicat─â de marile puteri din Vest, exprimate ├«n mai toate filmele sale. Dintre acestea, ÔÇ×Edvard Munch╦«, realizat ├«n 1974, este filmul cu cele mai pu╚Ťine implica╚Ťii politice. Totu╚Öi, critica social─â este o component─â important─â a filmului ├«n care se intersecteaz─â elemente ╚Öi modalit─â╚Ťi de povestire considerate ├«n general incompatibile. ├Än prima sa parte, p├«n─â c├«nd principiile dup─â care este compus se clarific─â, ÔÇ×Edvard Munch╦« este foarte dens: un amalagam de imagini ╚Öi sunete f─âr─â o leg─âtur─â evident─â. Dialogurile sau sunetele dintr-un cadru se prelungesc ├«n urm─âtorul sau apar mai devreme dec├«t imaginea, sau chiar fac pun╚Ťi peste secven╚Ťe din film, evoc├«nd o imagine deja v─âzut─â. De asemenea, sunetele aleii principale din Christiania (vechea denumire a ora╚Öului Oslo) - unde burghezii ies zilnic la orele pr├«nzului pentru promenad─â - se aud al─âturi de tusea personajului, de valsuri celebre ale vremii, etc. La fel este tratat─â ╚Öi imaginea, care nu respect─â o ordine cronologic─â, ci una aleatorie, menit─â s─â recompun─â lumea interioar─â a pictorului Edvard Munch, cu mecanismele selective ale aten╚Ťiei ╚Öi memoriei.  

├Äntr-o direc╚Ťie contrar─â, ├«n c├«teva secven╚Ťe sunt prezentate ca ├«ntr-un reportaj de televiziune aspecte sociale ale sf├«r╚Öitului de secol al XIX-lea ├«n capitala Norvegiei: mortalitatea infantil─â foarte frecvent─â ÔÇô care a afectat ╚Öi familia lui Munch, moartea uneia dintre surori constituind ╚Öi o tem─â la care revine ├«n repetate r├«nduri ├«n picturile sale, dup─â cum se arat─â ├«n film ÔÇô, condi╚Ťiile de munc─â foarte dure pentru copiii s─âraci, prostitu╚Ťia, care este legal─â, b─ârba╚Ťii ├«nst─âri╚Ťi fiind cei care trag foloasele. Subiec╚Ťii, copii s─âraci care muncesc unsprezece ore din zi, sau prostituatele sunt filma╚Ťi frontal ├«n timp ce r─âspund la ├«ntreb─ârile care vin din spatele camerei. De asemenea, ac╚Ťiunea filmului este ├«ntrerupt─â pentru a fi chestionate unele dintre personaje despre p─ârerea lor ├«n leg─âtur─â cu starea ╚Öi valabilitatea anumitor legi sau institu╚Ťii. Domnul Heiberg, so╚Ťul amantei lui Munch, un reprezentant al burghezimii din Christiania, opineaz─â: ÔÇ×C─âs─âtoria este o institu╚Ťie foarte important─â ╚Öi indispensabil─â pentru structurile noastre sociale ╚Öi culturale. F─âr─â aceasta, am observa un proces de dezr─âd─âcinare ╚Öi dezvoltarea haosului care, m─â tem, ar duce cu u╚Öurin╚Ť─â la anarhie. Pentru a rezuma, dac─â dorim s─â men╚Ťinem pacea ╚Öi ordinea e necesar pentru noi s─â sus╚Ťinem ╚Öi s─â consolid─âm institu╚Ťiile noastre╦«. ╚śi felul ├«n care sunt filmate unele cadre ├«mprumut─â tot procedeele reportajului de televiziune, mai ales folosirea zoom-ului, care eviden╚Ťiaz─â raportul dintre subiect ╚Öi camera de filmat.

La fel de neobi╚Önuit, filmul are doi naratori ÔÇô una dintre voci apar╚Ťine personajului pictorului ╚Öi aceasta vorbe╚Öte ├«n norvegian─â, limb─â ├«n care este vorbit aproape tot filmul, ac╚Ťiunea petrec├«ndu-se majoritar ├«n ╚Ťara natal─â a lui Munch -, iar cealalt─â instan╚Ť─â narativ─â vorbe╚Öte ├«n englez─â, limba matern─â a lui Watkins. Aceast─â instan╚Ť─â ├«╚Öi arog─â libert─â╚Ťi neobi╚Önuite: plaseaz─â istoric ╚Öi social ac╚Ťiunea (acest narator marcheaz─â trecerea ac╚Ťiunii ├«ntr-un nou an de desf─â╚Öurare, marc├«nd totodat─â evenimentele cele mai importante ale fiec─ârui an, dintre care unele trimit ├«n direc╚Ťii care nu au nicio leg─âtur─â cu epoca sau cu povestea de fa╚Ť─â ÔÇô spre exemplu, ajung├«nd la 1889, naratorul aminte╚Öte c─â acesta este anul de na╚Ötere al lui Adolf Hitler), rezum─â idei vehiculate ├«n pictur─â (exemplificate de imagini ale unor picturi de Manet, Van Gogh, C├ęzanne, etc.) ╚Öi ├«n alte arte ale vremii, comenteaz─â stilul de pictur─â al lui Edvard Munch, schimb─ârile produse ├«n acesta ╚Öi factorii care le-au influen╚Ťat. Ceea ce rezult─â este un portret fragmentar al pictorului norvegian ╚Öi al atmosferei sociale ╚Öi culturale ├«n care a tr─âit, regizorul Peter Watkins ferindu-se, din motive u╚Öor de ├«n╚Ťeles, s─â creeze o biografie exhaustiv─â. 

Edvard Munch

Suedia ÔÇô Norvegia 1974

regie, scenariu Peter Watkins

imagine Odd-Geir Saether

montaj Peter Watkins

costume Ada Skolmen

cu Geir Westby, Gro Fraas, Kerstii Allum

chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni elegan╚Ťi pentru femei ÔÇô stiliz─âri pentru birou
Datorit─â sfaturilor de mai jos, vei ├«nv─â╚Ťa cum s─â creezi o ╚Ťinut─â excep╚Ťional de stilat─â ├«n c├«╚Ťiva pa╚Öi simpli, ├«n care te vei sim╚Ťi ca o femeie de succes.
Afis Sala Radio 3 iunie 2022 jpg
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa: dirijorul Dmitri Matvienko, invitat la Sala Radio
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa ÔÇô Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonic─â Radio Danez─â) este invitat special pe scena S─âlii Radio.
interviu job jpg
5 sfaturi de urmat pentru a-╚Ťi m─âri ╚Öansele pentru interviul de angajare
Este important s─â ╚Ötii cum s─â te prezin╚Ťi mai bine ├«n fa╚Ťa oric─ârui recrutor, cum s─â-╚Ťi pui ├«n valoare calit─â╚Ťile ╚Öi cum s─â fii candidatul cu cele mai mari ╚Öanse pentru a fi ales.
00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.