e-Romania sau nu e România?
"Portalul e-Romania este gata sa primeasca vizitatori!" Acest mesaj ne întîmpină pe Google cînd căutăm faimosul portal. A devenit faimos cînd s-a aflat suma pe care statul român e gata să o investească: 500 de milioane de euro în perioada 2010 - 2013. Coordonat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), acest portal ar trebui să simplifice viaţa cetăţenilor în multiplele raporturi pe care aceştia le au cu statul. Cum scrie şi în comunicatul oficial al MCSI, "unitatea de măsură a performanţei e-România este timpul cetăţeanului". Acest salt înainte de fapt ascunde o eroare instituţională - există şi o altă unitate de măsură a performanţei pe care MCSI o ascunde: performanţa datelor publice.
Portalul e-Romania va fi un mediu închis. Cu alte cuvinte datele publice nu vor fi folosite (aşa cum de întîmplă în cazul Marii Britanii, Estoniei sau Franţei) de către cetăţeni. Mai mult, în faza de concept, există în portal informaţii copiate direct din articolele Wikipedia, fără a respecta licenţa Creative Commons sub care au fost publicate iniţial. Această licenţă este virală şi obligă MCSI să o conserve. Dar MCSI preferă să încalce legea dreptului de autor, plasînd aceste informaţii sub un copyright exclusiv. Oare la fel va face şi cu datele publice care, prin definiţie, fac parte din domeniul public?
Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (APTI) a lansat un Manifest pentru un proiect deschis eRomania. Ce principii ar trebui să respecte un astfel de portal încît să fie util şi să respecte noţiunea de date publice?
"1. Accesul deschis la întreg conţinutul creat în cadrul proiectului, disponibil pe Internet
2. Publicarea într-un format deschis a tuturor datelor publice obţinute în cadrul unei activităţi finanţate cu bani publici
3. Reutilizarea conţinutului deja disponibil pe Internet. (inclusiv cel pus de instituţii publice)
4. Utilizarea formatelor şi standardelor deschise în cadrul proiectului eRomania
5. Publicarea tuturor programelor de calculator dezvoltate din bani publici pe un site specializat şi sub licenţe deschise
6. Respectarea standardelor de accesibilitate
7. Realizarea unor proiecte necesare pentru domeniul public, nu concurarea cu sectorul privat"
Întregul manifest poate fi citit şi semnat aici.
Bogdan Manolea, director executiv APTI, ne-a oferit o declaraţie care explică principiul pe care ar trebui să-l respecte MCSI:
"Dacă Ministerul Culturii vrea să facă un site cu cele mai bune poze ale României, el va trebui să angajeze şi să plătească din bani publici unul sau mai mulţi fotografi care să facă pozele pe care să le pună on-line. Dar voi putea eu sau vreo firma de turism sau Ministerul Mediului să folosească acele fotografii în alte prezentări ale României ? Probabil că nu, pentru că toate fotografiile sunt de obicei sub "copyright-ul" Ministrului Culturii care trebuie să-şi dea acordul pentru orice folosire. Adică am plătit ceva cu bani publici, dar e închis.
Daca Ministerul Comunicaţiilor vrea să cumpere un software care să îi spună cît fac 2 + 2, e obligat să facă o licitaţie şi să angajeze o firmă de software care să-i facă programul. Peste 5 luni Primăria Iaşi vrea un program similar. Ce se întîmplă în practică - se angajează o altă firmă care să facă acelaşi program. Deci avem bani publici care se vor cheltui de două ori pentru acelaşi scop. De ce? Pentru că programul făcut poate fi folosit doar de către Primăria Iaşi, nu şi de alte instituţii publice. Adică, el este închis.
Dar dezvoltarea Internetului şi a tehnologiilor informaţiei ne demonstrează că se poate (şi este mult mai util în acest caz) să facem invers. Adică deschis. Cu alte cuvinte, fotografiile plătite cu bani publici să fie puse în domeniul public astfel încît oricine să le poată utiliza. Dacă avem un program plătit o dată de o instituţie finanţată cu bani publici, atunci el trebuie să poată fi folosit în mod liber de orice altă instituţie sau cetăţean.
Toate datele, conţinutul şi programele de calculator dezvoltate cu bani publici trebuie să fie deschise. Iar ceea ce cerem prin acest Manifest nu sunt idei fantasmagorice. Comisia Europeana, Olanda sau Marea Britanie utilizează deja licenţe dechise pentru punerea la dispozitie a creaţiilor plătite cu banii publici. Trebuie să deschidem ochii."
Website APTI; blogul lui Bogdan Manolea.