Drumul periculos al îndatorării

De la injustiţie la disoluţie socială jpeg

Noi, oamenii obi┼čnui┼úi, care nu am avut acces niciodat─â la exprimarea ┼či la decizia politic─â, rela┼úion─âm cu oamenii politici ├«ntr-un mod contradictoriu. Cel mai adesea ne afl─âm ├«n capcana de a-i considera asemenea nou─â, adic─â ├«nzestra┼úi cu bunul-sim┼ú comun, cu ra┼úiune ┼či cu m─âsura pe care ar trebui s─â le-o ofere o minim─â moral─â. ├Äi privim la televizor ┼či c─âut─âm printre ei modele cu care s─â ne identific─âm, iar odat─â ce credem c─â am g─âsit asemenea modele, ├«i ├«ndr─âgim ca pe ni┼čte actori ce au jucat personajul preferat. ├Äi sus┼úinem ┼či ne cert─âm cu vecinii ┼či cu prietenii pentru ei. Acela care ni se pare a fi ÔÇ×altfelÔÇŁ r─âm├«ne ├«n inima ┼či ├«n sufletul nostru. Orice ar spune ┼či orice ar face, doar el (sau ea, dac─â este femeie) are dreptate ┼či este bun. Restul s├«nt doar ÔÇ×ceilal┼úiÔÇŁ, care s├«nt politicienii cei r─âi, care ÔÇ×├«l ├«mpiedic─â s─â fac─â bine poporuluiÔÇŁ. ├Äns─â, ├«n scurt timp, constat─âm c─â modelul construit de inima noastr─â nu are nimic ├«n comun cu realitatea. Mai ales atunci c├«nd ajunge s─â de┼úin─â puterea, politicianul nostru preferat ne dezam─âge┼čte. Se comport─â la fel ca to┼úi ceilal┼úi, adic─â este t├«mp, ho┼ú ┼či agramat. ├Äl abandon─âm cu un gust amar ┼či relu─âm c─âut─ârile, pentru c─â, a┼ča cum este cunoscut, speran┼úa moare ultima. Se ├«nt├«mpl─â ceva cu oamenii din politic─â ce ajung al un moment dat s─â exercite puterea. P├«n─â la un punct, transformarea este chiar de ├«n┼úeles. Exist─â un fel de povar─â ┼či o uzur─â. Nu este o munc─â dintre cele mai u┼čoare, mai ales dac─â o iei ├«n serios. De aici ├«ns─â p├«n─â la a te ├«ntoarce ├«mpotriva intereselor statului pe care ├«l conduci este cale lung─â. Pentru c─â despre asta este vorba ├«n spatele ini┼úiativei actualului guvern de a reduce drastic nivelul de impozitare.

Exist─â trei c─âi prin care un guvern poate atrage fonduri la dispozi┼úie. Acestea s├«nt infla┼úia, ├«ndatorarea ┼či impozitarea. Infla┼úia nu se afl─â la ├«ndem├«na oamenilor no┼čtri politici, pentru c─â altfel ar folosi-o din plin. Dac─â ar fi dup─â ei, ar putea chiar privatiza tiparni┼úa de bani ┼či ar duce-o acas─â. Abia atunci ┼či-ar putea num─âra banii cu vagonul ┼či cu camionul. Infla┼úia este tot un fel de impozit, numai c─â este un impozit care ac┼úioneaz─â pervers. Prin infla┼úie, valoarea migreaz─â de la cel s─ârac spre cel bogat prin mecanismul ├«ndator─ârii ┼či accesului la resurse ┼či informa┼úie. Cu c├«t participantul la via┼úa economic─â, persoan─â fizic─â sau juridic─â, se afl─â mai departe de cercurile Puterii, cu at├«t infla┼úia ├«l afecteaz─â mai tare. Infla┼úia este injust─â ┼či greu suportabil─â din punct de vedere economic ┼či social. Paralizeaz─â economia ┼či afecteaz─â profund, ├«n esen┼úa sa, mecanismul social. Nimeni nu are ├«ncredere ├«ntr-o economie care produce infla┼úie. De┼či intens folosit─â de-a lungul timpului pentru a acoperi veniturile statului, ast─âzi, prin interzicerea acoperirii deficitului de stat de c─âtre b─âncile centrale ┼či prin independen┼úa acestora din urm─â ├«n raport cu guvernul, infla┼úia, a┼ča cum spuneam, nu mai este la m├«na guvernului. O alt─â metod─â de acoperire a veniturilor guvernului o reprezint─â impozitarea. Aceasta este metoda corect─â din punctul de vedere al moralei sociale. Oamenii ┼čtiu c─â impozitul este pre┼úul pentru traiul ├«n comun ┼či pl─âtesc impozitele conform├«ndu-se ├«n mod firesc. Dac─â nu s├«nt mari ├«n raport cu dinamica economic─â ┼či cu partea ce r─âm├«ne la dispozi┼úia firmei, impozitele nu pun probleme ├«n colectare. ├Än acela┼či timp, impozitarea este o metod─â transparent─â, care diferen┼úiaz─â ├«n mod esen┼úial tipul de politic─â fiscal─â ├«n liberal─â ┼či socialist─â. O alt─â metod─â prin care guvernele pot face rost de bani la buget o reprezint─â ├«ndatorarea. Un guvern se poate ├«ndatora ├«n interior la b─ânci ┼či la cet─â┼úenii s─âi sau se poate ├«ndatora ├«n str─âin─âtate la alte guverne sau entit─â┼úi private. ├Ändatorarea este o bun─â metod─â de management dac─â ├«ndepline┼čte dou─â condi┼úii: ┼úara s─â nu fie deja ├«ndatorat─â ├«n raport cu poten┼úialul de rambursare ┼či banii s─â fie folosi┼úi pentru investi┼úii. Dac─â nu s├«nt ├«ntrunite cele dou─â condi┼úii, ├«ndatorarea poate fi mai periculoas─â dec├«t infla┼úia ┼či dec├«t impozitarea, pentru c─â pune sub semnul ├«ntreb─ârii suveranitatea statului ├«ndatorat. ├Ändatorarea reprezint─â o am├«nare la plat─â, un transfer al problemelor c─âtre viitor. Cu alte cuvinte, noi m├«nc─âm ┼či copiii no┼čtri vor pl─âti. Dac─â infla┼úia nu este la ├«ndem├«na guvernului, ├«ndatorarea ┼či impozitarea se afl─â la ├«ndem├«na sa ┼či le poate folosi oric├«nd. Ideea de baz─â a s─ân─ât─â┼úii unei economii este aceea a asigur─ârii unei cre┼čteri economice durabile, pe baza unui buget echilibrat. O ┼úar─â nu are o economie s─ân─âtoas─â dac─â gonfleaz─â PIB-ul prin ├«ndatorare ┼či consum. ├Ändatorarea pentru consum este situa┼úia de evitat prin orice mijloace. Aceasta este cre┼čterea care s─âr─âce┼čte, acuzat─â pe bun─â dreptate de foarte mul┼úi dintre noi. C├«nd te ├«mprumu┼úi pentru a m├«nca nu se mai cheam─â c─â faci capitalism ┼či economie de pia┼ú─â. Capitalismul ├«nseamn─â acumulare ┼či expansiune ┼či nu consum prin ├«mbog─â┼úirea altor state care produc pentru tine. Bugetul de stat, mai precis parte sa de venituri, trebuie s─â se constituie ├«n mod natural, ca urmare a efortului economic propriu, desf─â┼čurat ├«n economia statului respectiv, indiferent de forma capitalului, intern sau extern. ├Än acela┼či timp, a cheltui mai mult dec├«t colectezi, adic─â dec├«t produci, este o iluzie care nu poate dura mult.

Acestea fiind spuse, revenim cu discu┼úia despre noul Cod Fiscal al Guvernului Rom├óniei, tocmai pentru a ├«n┼úelege mai bine mecanismul ┼či determin─ârile ÔÇ×bunelor inten┼úii care ne pot duce spre iadÔÇŁ ┼či care s├«nt cuprinse ├«n acest nou Cod Fiscal. Din punctul de vedere al formul─ârii de suprafa┼ú─â, totul pare a fi ├«n regul─â. Am avea ├«n fa┼úa noastr─â, dac─â nu am fi aten┼úi, un guvern plin de bune inten┼úii, care nu dore┼čte dec├«t s─â scad─â impozitele pentru a relansa economia. A┼ča spune teoria economic─â ┼či economi┼čtii liberali nu ar putea dec├«t s─â se bucure. Nu mai vorbim despre economi┼čtii ÔÇ×pesedi┼čtiÔÇŁ (categorie pe care o invoc la modul retoric, desigur), care ar trebui s─â fie chiar ├«n culmea fericirii. Cum s─â critici o asemenea inten┼úie ┼či cum s─â fii ├«mpotriva ei? Numai c─â lucrurile nu stau chiar a┼ča ┼či totul st─â sub semnul unei alegeri extrem de importante. Alegerea prive┼čte echilibrarea bugetului de stat prin ├«ndatorare sau prin impozitare. Anun┼ú├«nd deja un deficit bugetar de peste 4% anul viitor, ├«n condi┼úiile relax─ârii fiscale despre care vorbim, se pare c─â guvernul alege ├«ndatorarea, adic─â cea mai periculoas─â cale, mult mai periculoas─â dec├«t infla┼úia ┼či impozitarea. Tocmai pentru c─â apeleaz─â la un deficit mare, m─âsura este profund criticabil─â ┼či nu poate fi permis─â. Dac─â taie din surse, guvernul ar trebui s─â-┼či asume ┼či t─âierea din cheltuieli. Numai c─â t─âierea cheltuielilor se pare c─â nu este o op┼úiune, din moment ce se anun┼ú─â un deficit at├«t de mare. Deficitul mare compromite eforturile de stabilitate financiar─â ┼či monetar─â din ultimii ani ┼či va pune Rom├ónia ├«n situa┼úia unui stat care nu de┼úine o economie stabil─â, costurile ├«mprumuturilor fiind din ce ├«n ce mai mari.

├Än context, trebuie s─â spunem c─â exist─â un mit, foarte u┼čor demontabil, o capcan─â ├«n care cad tot felul de oameni. Se consider─â, ├«n mod fals, c─â Rom├ónia nu este ├«nc─â ├«ndatorat─â ┼či c─â ├«┼či mai poate permite o marj─â destul de mare de ├«ndatorare. Nu este adev─ârat! Dac─â ne vom uita la cifre, vom constata c─â viteza de ├«ndatorare a Rom├óniei este una foarte mare, care o dep─â┼če┼čte cu mult pe cea a Greciei, de exemplu, dac─â tot lu─âm Grecia ca etalon. Cifra ├«ndator─ârii, ca orice cifr─â statistic─â, nu trebuie interpretat─â ├«n sine, izolat─â de restul sistemului economic. ├Än acela┼či timp, interpretarea unei cifre trebuie f─âcut─â ├«n timp, cronologic. Datoria public─â a ┼ú─ârii noastre se dubleaz─â practic la intervale cronologice mici, de c├«┼úiva ani, ┼či noi to┼úi spunem ├«n cor, ca ni┼čte amatori, c─â nu s├«ntem ├«ndatora┼úi. Dac─â viteza de ├«ndatorare de p├«n─â acum se va p─âstra, ├«n numai c├«┼úiva ani Rom├ónia va dep─â┼či nivelul de 60% din PIB, ie┼čind practic din criteriul datorie public─â, prev─âzut prin Tratatul de la Maastricht. Nu ne mai putem ├«ndatora! Aceasta este restric┼úia principal─â pe care trebuie s-a avem ├«n vedere atunci c├«nd emitem judec─â┼úi despre acest nou Cod Fiscal. Repet, dac─â dore┼čte s─â provoace o relaxare fiscal─â, atunci actualul guvern trebuie s─â renun┼úe ┼či la cheltuieli, asigur├«nd echilibrarea prin poten┼úialul economiei ┼či nu prin ├«ndatorare. Discu┼úia despre o nou─â lege a salariz─ârii bugetarilor completeaz─â tabloul halucinant al dezm─â┼úului bugetar despre care discut─âm. Ni se flutur─â pe la nas salarii pe care cu to┼úii ni le-am dori. Numai c─â, ├«ntre timp, Comisia European─â avertizeaz─â c─â Rom├ónia va ajunge la 3,5% deficit bugetar ├«n anul 2016, cu tendin┼ú─â de cre┼čtere ├«n anul 2017, iar BNR ┼či Consiliul Fiscal ne aten┼úioneaz─â, pe bun─â dreptate, asupra unui cerc vicios al ├«ndator─ârii ┼či compromiterii echilibrelor macroeconomice.

┼×i totu┼či, r─âm├«ne o ├«ntrebare. Ce efect vor avea asupra economiei aceste m─âsuri de reducere drastic─â a impozit─ârii, prev─âzute de noul Cod Fiscal? Pentru o corect─â ├«n┼úelegere trebuie s─â continu─âm compara┼úia dintre economie ┼či un autoturism, ├«nceput─â de guvernatorul BNR. Imagina┼úi-v─â c─â v─â afla┼úi ├«ntr-o ma┼čin─â care merge cu o anumit─â vitez─â ┼či c─â, la un moment dat, conduc─âtorul auto apas─â accelera┼úia la maximum. Nu ┼čtii ce se va ├«nt├«mpla. Miza este s─â ajungi la destina┼úie, dar nu po┼úi anticipa dac─â radiatorul nu se va sparge, motorul nu va lua foc sau cauciucurile nu vor exploda, nepreg─âtite fiind pentru o asemenea vitez─â. ├Än acela┼či timp, po┼úi avea ├«ndoieli ├«n leg─âtur─â cu abilit─â┼úile ┼čoferului de a conduce ma┼čina cu vitez─â maxim─â. Dac─â afar─â plou─â sau drumul este acoperit cu ghea┼ú─â, atunci probabilitatea de a nu ajunge la destina┼úie este foarte mare. Iar via┼úa celor din ma┼čin─â este pus─â ├«n pericol. Este de recomandat folosirea accelera┼úiei ├«n mod treptat, ├«n func┼úie de posibilit─â┼úile tehnice ale ma┼činii, dar ┼či ├«n func┼úie de abilit─â┼úile ┼čoferului ┼či starea drumului. Or noi ne afl─âm ├«n fa┼úa unui ├«ncep─âtor care apas─â brusc accelera┼úia, un teribilist care are aerul c─â ┼čtie el ce face. Merge cu vitez─â maxim─â, consum├«nd benzin─â cump─ârat─â cu bani ├«mprumuta┼úi. E normal s─â provoace nelini┼čte.

Este mai mult dec├«t clar c─â ne afl─âm ├«n fa┼úa unui populism f─âr─â de margini, ├«n care disperarea electoral─â ┼či dorin┼úa de voturi pot compromite economia. Oamenii ce ne conduc acum seam─ân─â foarte mult cu cei ai grecilor din urm─â cu c├«teva genera┼úii. S├«nt genero┼či cu noi pe seama viitorului. Sigur, grecii, ca ┼či noi, s-au bucurat de relax─âri fiscale ┼či m─âriri de venituri. Cine s─â le refuze? Numai c─â, iat─â, a venit ziua scaden┼úei, ├«n care salariile ┼či pensiile trebuie t─âiate, iar spectrul falimentului ┼či haosului social este foarte aproape. ┼×i totu┼či, ce este de f─âcut? Trebuie s─â demol─âm mitul c─â politicienii rom├óni s├«nt unii buni ┼či unii r─âi. Percep┼úia public─â comun─â este una corect─â. To┼úi s├«nt la fel, constitui┼úi ┼či construi┼úi ├«n interiorul unei oligarhii f─âr─â limite care poate compromite interesul na┼úional f─âr─â s─â clipeasc─â. Din aceast─â cauz─â ar trebui s─â-i lipsim de aceast─â juc─ârie foarte periculoas─â care se cheam─â ├«ndatorarea Rom├óniei ┼či s─â cuprindem ├«n Constitu┼úie obligativitatea managementului macroeconomic pe baz─â de deficit bugetar zero.

Dorel Dumitru Chiri┼úescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Fe┼úele monedei ÔÇô o dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, 2015.

00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.
De ce sînt video urile cu unboxing atît de populare? jpeg
De ce sînt video-urile cu unboxing atît de populare?
Cel mai mare succes îl au prezentările de gadget-uri, cum ar fi ultimele tipuri de telefoane.
Cînd nu se poate produce alăptarea jpeg
Cînd nu se poate produce alăptarea
Există situaţii în care alăptarea nu se poate produce, din varii motive, fie aparţinînd mamei, fie nou-născutului.
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor jpeg
Cum s─â economisi╚Ťi bani ├«n mod corespunz─âtor
Cu un plan financiar scris ╚Öi elaborat, va fi mai u╚Öor s─â v─â planifica╚Ťi rambursarea banilor pe care trebuie s─â-i ├«mprumuta╚Ťi.
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate jpeg
Revelion cu bun gust: b─âuturi rafinate, ├«n func╚Ťie de preparate
Este important s─â asociem corect preparatele festive cu licorile care le poten╚Ťeaz─â aroma.
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â jpeg
Lista cu rezolu╚Ťii de Anul Nou trebuie s─â includ─â cursuri de dezvoltare personal─â
╚śtiai c─â exist─â┬ácursuri de dezvoltare personal─â┬áconcepute special pentru adolescen╚Ťi?
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â? jpeg
Cum po╚Ťi s─â reduci consumul de energie electric─â?
Pentru a te asigura c─â de fiecare dat─â c├«nd faci plata factura electrica online pl─âte╚Öti sume c├«t mai mici de bani, este bine s─â respec╚Ťi o serie de reguli.
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi! jpeg
Nu e prea tîrziu să cumperi pompe de căldură! Iată ce trebuie să știi!
Acest echipament pentru ├«nc─âlzirea locuin╚Ťei se remarc─â prin faptul c─â produce c─âldur─â f─âr─â s─â utilizeze combustibil, ci folosind pur ╚Öi simplu resurse din natur─â, precum apa, aerul ╚Öi solul.
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online? jpeg
Cum func╚Ťioneaz─â un cazino online?
Platformele online permit o dinamic─â mai accentuat─â ╚Öi un ritm de joc mai rapid, deoarece nu exist─â nici o interac╚Ťiune ├«ntre juc─âtori ╚Öi sistemele tehnologice.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?