Din culisele diploma╚Ťiei

Cristina BOGDAN
27 aprilie 2017
Din culisele diploma╚Ťiei jpeg

Nu avem prea des ocazia s─â p─âtrundem ├«n intimitatea unui palat ce ad─âposte╚Öte un minister, mai ales atunci c├«nd e vorba de unul menit s─â ascund─â firele ├«ncurcate ale comunic─ârii cu diverse etnii sau comunit─â╚Ťi religioase ╚Öi politice. Situat─â ├«n cel de-al VII-lea arondisment al Parisului, cl─âdirea care g─âzduie╚Öte Ministerul Afacerilor Externe francez, este adesea identificat─â metonimic cu spa╚Ťiul ├«n care a fost ├«n─âl╚Ťat─â la jum─âtatea veacului al XIX-lea: Quai dÔÇÖOrsay. Impun─âtoarea ╚Öi aparent inaccesibila construc╚Ťie ├«╚Öi expune ├«ns─â secretele privirilor curioase ale cititorilor benzilor desenate create de Christophe Blain ╚Öi Abel Lanzac (Quai dÔÇÖOrsay, Ed. Dargaud, 2010) sau ale spectatorilor comediei Ministrul francez semnate de Bertrand Tavernier.

C─âl─âtoria prin labirinticele coridoarele ale palatului ├«╚Öi modific─â ritmul ├«n func╚Ťie de c─âl─âuz─â: pasul alert, obi╚Önuit cu jogging-ul ╚Öi c─âlc─âtura ferm─â, al ministrului Alexandre Taillard de Worms este contrabalansat de mersul delicat, v─âdit obosit, al directorului de cabinet, Claude Maupas, ce vegheaz─â constant la buna desf─â╚Öurare a activit─â╚Ťilor ╚Öi la solu╚Ťionarea situa╚Ťiilor de criz─â. Printre cei ai diploma╚Ťilor de carier─â ╚Öi ai secretarelor obi╚Önuite cu atitudinile dinamice ╚Öi teatrale ale ministrului, se strecoar─â treptat pa╚Öii unui t├«n─âr absolvent al ╚ścolii Na╚Ťionale de Administra╚Ťie, c─âruia i se ├«ncredin╚Ťeaz─â redactarea discursurilor. ÔÇ×B─âiatul cu limbajulÔÇŁ va parcurge toate etapele unui rit de ini╚Ťiere ├«n tainele diploma╚Ťiei, nefiind scutit de partea dureroas─â specific─â trecerii de la statutul de neofit la cel de membru (cu drepturi depline) al comunit─â╚Ťii. Turul consilierilor responsabili cu diverse zone ale lumii pare a fi o contemporan─â descindere ├«n limburile Infernului (a se citi ├«n m─âruntaiele palatului), la care Arthur Vlaminck (personajul interpretat de actorul Rapha├źl Personnaz) se supune cu inocen╚Ť─â, la recomandarea lui Claude Maupas.

Ezitant la ├«nceput, cople╚Öit de multitudinea de informa╚Ťii ╚Öi de chipuri noi, de necesitatea de a se adapta unor contexte ├«n continu─â schimbare ╚Öi unor atitudini pe care nu le deslu╚Öe╚Öte cu u╚Öurin╚Ť─â, responsabilul cu limbajul este ├«ntruchiparea t├«n─ârului idealist, obligat s─â se confrunte cu tertipurile colegilor ╚Öi cu cerin╚Ťele unui ╚Öef aproape imposibil de mul╚Ťumit. Discursurile lui s├«nt ciop├«r╚Ťite ╚Öi reasamblate pentru a putea ├«nc─âpea ├«n ╚Öabloane ce ├«╚Öi modific─â pe nesim╚Ťite forma ╚Öi dimensiunile, ├«n func╚Ťie de starea de spirit sau de intui╚Ťia de moment a ministrului. Textele trec prin mai multe ÔÇ×versiuni-martirÔÇŁ (pentru a folosi sintagma predecesorului lui Vlaminck, invocat─â de una dintre secretare) ├«nainte de a prinde glas ├«n frazele rostite cu aplomb de c─âtre carismaticul om politic, sub tr─âs─âturile c─âruia se deslu╚Öe╚Öte chipul lui Dominique de Villepin, ministru al Afacerilor Externe (2002-2004), ulterior al Internelor (2004-2005) ╚Öi prim-ministru (2005-2007) desemnat de pre╚Öedintele Jacques Chirac.

Interpretat de un actor cu experien╚Ť─â (Thierry Lhermitte), personajul Alexandre Taillard de Worms este poate cel mai potrivit pentru a fi ÔÇ×decupatÔÇŁ dintr-o band─â desenat─â ╚Öi transpus ├«ntr-un discurs cinematografic: gesturile m├«inilor sale s├«nt ample ╚Öi tran╚Öante, mimica este demn─â de cea a unui actor dintr-un film mut, iar neast├«mp─ârul ╚Öi dorin╚Ťa de a trece rapid de la o ├«nt├«lnire la alta, de la un apel telefonic la altul, de la o c─âl─âtorie dinspre acest col╚Ť al lumii c─âtre unul total diferit, insa╚Ťiabile. Markerele galbene ÔÇô cu care subliniaz─â ├«n c─âr╚Ťi sau ├«n discursuri secven╚Ťele pe care le consider─â esen╚Ťiale ÔÇô ╚Öi citatele extrase din volumul ro╚Öu, cu fragmente din opera lui Heraclit, devin un fel de monogram─â a ╚Öarmantului diplomat. Limbajul de lemn specific politicienilor cap─ât─â o anumit─â suple╚Ťe ├«n rostirea lui, c─âci ├«l moduleaz─â cu trimiteri la autori ╚Öi texte celebre, iar expunerile energice de idei ╚Öi dic╚Ťia impecabil─â ├«l recomand─â ca pe un orator iscusit. Discursul din finalul filmului, rostit cu prilejul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite, reia liniile de for╚Ť─â ale mesajului transmis de Dominique de Villepin ├«n februarie 2003, ├«mpotriva unei interven╚Ťii militare ├«n Irak (╚Öi primit ├«n realitate, ca ╚Öi ├«n scena de ├«ncheiere a peliculei, cu aplauze entuziaste).

Dac─â trama narativ─â prea simpl─â sau chipurile de func╚Ťionari adesea ├«ngro╚Öate burlesc nu par s─â v─â furnizeze suficiente motive pentru a v─â uita la aceast─â ecranizare dup─â o serie de benzi desenate, atunci poate curiozitatea de a v─â plimba nestingheri╚Ťi prin ├«nc─âperile Ministerului Afacerilor Externe ╚Öi ale Palatului Bourbon (sediul Adun─ârii Na╚Ťionale) sau de a p─âtrunde ├«n Sala Consilului de Securitate al ONU va aduce un argument ├«n plus. Efectul de hiper-realitate este creat nu numai de decorurile filmate ├«n contextele lor originare, ci ╚Öi de prezen╚Ťa ├«n echipa de scenari╚Öti a lui Antonin Baudry, unul dintre diploma╚Ťii care au lucrat direct cu Dominique de Villepin, ╚Öi care a inspirat figura lui Arthur Vlaminck.

├Äntr-o lume ├«n care politicul devine din ce ├«n ce mai inconsistent, iar discursurile politicienilor ofer─â doar mostre de vorb─ârie goal─â, cu vocabule zorn─âitoare ╚Öi lipsite de autenticitate, ├«ncerc─ârile disperate ale lui Arthur de a g─âsi cuv├«ntul potrivit, de a doza corect mesajul transmis, au o anumit─â candoare ╚Öi frumuse╚Ťe, care contrasteaz─â cu vicleniile celor ├«mbarca╚Ťi de mai mult─â vreme ├«n corabia diploma╚Ťiei. Pre╚Ť de aproape dou─â ore atmosfera unui cabinet ministerial este recompus─â ╚Öi luminat─â din diverse unghiuri (uneori nu foarte flatante), oferind spectatorului prilejul de a se g├«ndi, fie ╚Öi numai ipotetic, dac─â ╚Öi-ar dori s─â lucreze ├«ntr-un astfel de domeniu, at├«t de str─âlucitor de la distan╚Ť─â ╚Öi at├«t de m─ârunt la o vedere mai atent─â, din proximitate. Privind ├«ns─â comparativ ├«nspre realitatea lumii politice rom├óne╚Öti actuale, figurile puse ├«n scen─â de Bertrand Tavernier, cu toat─â tenta lor de caricaturi grote╚Öti, tind s─â fie aureolate de o lumin─â seduc─âtoare, iar energia inepuizabil─â a ministrului, diploma╚Ťia precaut─â a directorului de cabinet, precum ╚Öi entuziasmul t├«n─ârului ├«ns─ârcinat cu scrierea discursurilor se convertesc ├«n calit─â╚Ťi dezirabile ╚Öi ├«ntruc├«tva inaccesibile diploma╚Ťilor rom├óni.

Cristina Bogdan este conferen╚Ťiar univ. dr.  la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure┼čti.

Ministrul francez / Quai dÔÇÖOrsay (Fran╚Ťa, 2013) este programat la Bucure╚Öti la Cinema Muzeul ╚Ü─âranului - Studioul ÔÇ×Horia BerneaÔÇŁ, luni, 8 mai, ora 20,30.

Cea de a XXI-a edi╚Ťie a Festivalului Filmului European se desf─â╚Öoar─â ├«n Bucure╚Öti (4 ÔÇô 11 mai), Ia╚Öi (12 ÔÇô 14 mai), T├«rgu Mure╚Ö (19 -21 mai), Gura Humorului (19 ÔÇô 21 mai) ╚Öi Timi╚Öoara (26 ÔÇô 28 mai). Programul complet: http://ffe.ro/2017//2017/programfilme/.

Detalii suplimentare despre film: http://ffe.ro/2017/programfilme/ministrul-francez/

young beautiful blonde girl cares    Copy jpg
Secretele pielii perfecte: ce trebuie să faci pentru o piele frumoasă și sănătoasă
Altfel spus, cel mai bun sfat de frumuse╚Ťe este s─â ├«╚Ťi ascul╚Ťi corpul ╚Öi s─â ├«i oferi lucrurile de care are nevoie.
Imagine featured jpg
Enola Holmes 2, noul film bazat pe seria autoarei Nancy Springer, se lanseaz─â spre finalul anului
Filmele ale c─âror scenarii s├«nt inspirate din c─âr╚Ťi de succes r─âm├«n o constant─â ╚Öi ├«n lumea actual─â a cinematografiei.
man plugging charger into electric    Copy jpg
5 motive să alegi o mașină electrică sau hibrid
În 2022, autoturismele electrice sau hibrid sînt o alegere tot mai populară în rîndul cumpărătorilor auto.
74907741 afc99f4360 k jpg
Scrisoare deschis─â Ministrului Educa╚Ťiei
Asocia╚Ťia Profesorilor de Limba ╚Öi Literatura Rom├ón─â Ioana Em. Petrescu (ANPRO) v─â solicit─â aten╚Ťia cu privire la urm─âtoarele sesiz─âri ╚Öi propuneri referitoare la Proiectul Legii ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului Preuniversitar ÔÇ×Rom├ónia educat─âÔÇŁ, aflat ├«n dezbatere public─â:
20220726 185215 jpg
Bătrînii
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
20220728 210201 jpg
Integrarea la scoala jpg
Cum po╚Ťi facilita integrarea copilului ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt
Atunci c├«nd copiii merg la cre╚Ö─â, gr─âdini╚Ť─â sau ╚Öcoal─â, activit─â╚Ťile de orientare ├«i ajut─â s─â se familiarizeze cu mediul nou ├«n care ├«╚Öi vor petrece o mare parte a zilei.
Palama lui Dumnezeu jpg
Poiana Omului
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
G0122246 JPG
Drumul transform─ârii
Text de Toader P─âun, jurnalist, c─âut─âtor de oameni, locuri ╚Öi experien╚Ťe de milioane
Imagine dilemaveche ro jpg
Ce ├«nseamn─â expresia ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ ╚Öi care s├«nt originile sale
Roma a fost mereu o destina╚Ťie popular─â pentru produc─âtorii de filme ╚Öi jocuri video.
20220724 174033 jpg
20220722 180510 jpg
20220721 180351 jpg
Prezent ├«n propria-╚Ťi via╚Ť─â
Text de Diana Popescu, jurnalist cultural, realizatoarea celui mai ascultat podcast cultural ÔÇô Cronicari Digitali
Resita vedere de sus jpg
Cea mai bună dilemă în gama RE
Text de Silvia Teodorescu, coordonator al campaniei Cronicari Digitali
20220719 160815 jpg
Piftii de iulie ÔÇô jurnalul unui gurmand pe Via Transilvanica
Text de Cosmin Dragomir, jurnalist culinar ╚Öi autor al c─âr╚Ťii ÔÇ×Curatorul de Zacusc─âÔÇŁ
20220720 185246 jpg
20220719 170725 jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ concentreaz─â cea mai complex─â experien╚Ť─â turistic─â ╚Öi cultural─â din Rom├ónia
Al doilea an de reziden╚Ť─â itinerant─â de digital storytelling pune ├«n valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica.
Aula magna cairoli jpg
Plagiatul la români: îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschis─â adresat─â universit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei
Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica jpg
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ ÔÇô Peste 1000 km din Rom├ónia autentic─â, parcur╚Öi ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni
ÔÇ×Rucsacul cu Povestiri de pe Via TransilvanicaÔÇŁ scoate la lumin─â 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunit─â╚Ťi etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natur─â, oameni-tezaur ╚Öi localit─â╚Ťi uitate.
video poker sanse castig jpg
Are Video Pokerul cele mai bune ┼čanse de c├«┼čtig?
├Än peisajul ofertelor de cazino ├«┼či face apari┼úia un joc care cel mai adesea este trecut cu vederea de juc─âtori, cel de Video Poker.
imagine (4) jpg
Teorii cu privire la serialul ÔÇ×Stranger ThingsÔÇŁ, ce ar putea fi confirmate ├«n sezoanele viitoare
Sezonul cu numărul 4 a fost mult timp așteptat de fani, care deja se gîndesc acum la viitorul sezon.
chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.