Despre cinematografie la Parlament

- Metafore din fotbal şi ironia sorţii. Paleologu susţine cinematografia -

Miercuri la Parlament – după săptămîni de tărăgănare şi amînare şi anulare a şedinţelor -, Comisia de Cultură a decis că a venit timpul (deh, nu erau alte probleme importante pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor) să ia în discuţie iniţiativa legislativă a senatorului (şi regizorului) Sergiu Nicolaescu de modificare a legii cinematografiei, propunere adoptată de Senat în luna mai. Printre semnatarii iniţiativei se mai numără senatorii Radu F. Alexandru („reputat scenarist”, conform  vicepreşedintelui Comisiei Victor Socaciu) şi Mircea Diaconu („actor şi director al Teatrului Nottara”, conform aceluiaşi deputat).

Printre prevederile din proiectul de modificare a legii cinematografiei se numără transformarea creditelor în sprijin financiar direct pentru producţia de film. Concret, în acest caz, Centrul Naţional al Cinematografiei ar deveni coproducător, ori, conform contestatarilor proiectului de modificare, acesta este un lucru singular în Europa. CNC-ul, o instituţie şi-aşa mult contestată, acordă credite pentru producţia de film, este un “investitor”, nu un coproducător.

“Introducerea CNC ca şi coproducător este inadmisibilă. Nu se găseşte nicăieri în lume aşa ceva. Înseamnă că eu o să am un director general, sau secretar de stat, care îmi face distribuţia, îmi spune ce decoruri, ce actori o să am, deoarece cofinanţatorul şi coproducătorul au această funcţiune. Cofinanţînd filmul, (coproducătorul, n.r.) are drept total să se amestece în producţie. Este de neconceput. Ne întoarcem cu 25 de ani înapoi”, a susţinut regizorul Radu Gabrea la şedinţa comisiei.

Pe de altă parte, o altă prevedere a noului proiect spune că în locul scenariului, elementul de bază al dosarului de concurs de finanţare la CNC devine decupajul regizoral, aşa cum era înainte de 1989. Conform contestatarilor "decupajul regizoral este un document tehnic ce nu poate deveni criteriu de evaluare, fiind anacronic".

“O altă inadvertenţă: introducerea noţiunii de decupaj, care nu s-a folosit decît în perioada regimului comunist, cînd era un mijloc de control al nostru. Azi e un lucru tehnic în care se prezintă discuţiile între regizori şi echipa tehnică. Nu se poate prezenta la concurs un decupaj, pentru că el implică o distribuţie fixată, discuţii cu operatorul, este o fază pregătitoare a producţiei", a susţinut Gabrea.

Totodată, cineaştii reclamă faptul că în locul selecţiei bazate pe elemente cuantificabile (premiile cîştigate anterior, rezultate de box office etc.), se propune notarea cu admis/respins - şi anume "evaluarea subiectivă a calităţii decupajului regizoral" şi "amploarea filmului".

Regizorul Corneliu Porumboiu, prezent la discuţii, a ridicat problema lipsei de criterii în ceea ce priveşte concursul CNC, conform noii iniţiative legislative, fapt care îl duce într-o "zonă total subiectivă", subliniind totodată că excluderea criticilor din jurii ar fi "un lucru foarte periculos".

După ce Radu Gabrea, Corneliu Porumboiu şi Tudor Giurgiu şi-au expus argumentat opiniile cu privire la modificarea legii cinematografiei – aceştia susţinînd la unison faptul că cele mai grave probleme cu care se confruntă cinematografia română sînt legate de infrastructură (săli de cinema), promovarea filmelor la nivel naţional şi transparenţa CNC-ului – a venit rîndul deputaţilor să ia cuvîntul.

Şi s-au exprimat...

De bine, ca o ironie a sorţii

Theodor Paleologu :  „Proiectul lui Nicolaescu este inutilizabil. Cea mai mare problemă este subfinanţarea dramatică din domeniul respectiv. Legea este ameliorabilă. Trebuie să analizăm propunerile dînşilor pentru a ameliora legea actuală. Cea mai mare problemă a filmului din România este distribuţia.  (...)  Trebuie să lucrăm în cadrul legislativ existent, cu propuneri de modificări care să vină din toate părţile. Trebuie să fim echidistanţi şi să avem mult dicernămînt. Trebuie să fim conştienţi că nu legea modifică totul”.

Cu fotbal:

Victor Socaciu: "Asistăm la un meci foarte puternic. Pe de o parte, o generaţie foarte puternică, cea tînără, pe de altă parte, o generaţie care a fost în prima linie a cinematografiei mulţi ani. Este, pînă la urmă, o decizie grea şi pentru noi, să vedem cum înclinăm balanţa, cui dăm credit. Argumentele dumneavoastră sînt convingătoare, dar sînt argumente convingătoare şi în cealaltă tabără. (...) Vom depune toate eforturile pentru a găsi formula cea mai echilibrată de a crea un mecanism viu, prin care să ieşim şi mai puternic pe piaţa internaţională".

Şi concluzia care este: analizăm, discutăm şi vedem. Ceea ce nu înţeleg eu este de ce a trebuit să vină Sergiu Nicolaescu cu o o propunere aberantă pentru ca această lege a cinematografiei să fie luată în seamă şi de ce trebuie să izbucnească şi al miilea scandal la CNC pentru ca în sfîrşit să se audă cuvinte ca „transparenţă”, „promovare” şi „lipsa infrastructurii” în Parlament (că la Ministerul Culturii s-au mai auzit, chiar în mandatul lui Paleologu, dar nu s-a schimbat nimic).

Tot ce putem să sperăm e că de data asta se va discuta legea punct cu punct şi se va ajunge la o variantă care să fie în „ajutorul” tuturor din breaslă. Şi apoi, mai e speranţa cu schimbările la CNC... Dar, pînă atunci, să vedem filme româneşti!

Alexandra BUZAŞ est jurnalistă la Mediafax.