Democraţie în cultură: ce nu se spunem atunci cînd discutăm

24 noiembrie 2011
Democraţie în cultură: ce nu se spunem atunci cînd discutăm jpeg

├Än discu┼úia cu privire la practicile democra┼úiei ├«n cultur─â azi, am ├«ncercat de ceva timp s─â m─â ┼úin departe de a comenta fenomenul Occupy. Nu c─â ar fi ├«ncercat cineva, din c├«te ┼čtiu eu, s─â apropie felul ├«n care se iau deciziile ├«n cultur─â ┼či ├«n special ├«n ce prive┼čte politicile culturale, de evenimentele ┼či cerin┼úele Occupy. Nu, deocamdat─â, dac─â este s─â fim one┼čti, de┼či c├«┼čtig─â sprijin mediatic ┼či este discutat─â ├«n mediul universitar, de c─âtre intelectuali ┼či activi┼čti, care din fericire ajung s─â fie vizibili ┼či ├«n media generalist─â, revolta nu a intrat ┼či ├«ntr-o discu┼úie despre implica┼úiile institu┼úionale, proceduri ┼či comportament al autorit─â┼úilor publice ├«n formularea ┼či evaluarea obiectivelor politicilor publice ┼či punerea ├«n aplicare a deciziilor luate. Pare c─â este ceva spectacular ├«n leg─âtur─â cu aceste manifest─âri de strad─â ┼či de comentariile care le ├«nconjoar─â prin faptul c─â ceea ce se ├«nt├«mpl─â ┼či ceea ce se cere nu provoac─â explicit structura discu┼úiei prin care Statul rela┼úioneaz─â cu oamenii ┼či ├«i implic─â ├«n deciziile pe care le iau, ci doar efectul deciziilor pe care acestea le iau. ├Än ciuda particip─ârii ┼či a exerci┼úiului de luare a deciziilor prin consens ├«ntre manifestan┼úi, ocupan┼úii nu par s─â se preocupe de resorturile ┼či procedurile guvern─ârii, ci doar de consecin┼úele acesteia. Departe de mine s─â fac din aceast─â afirma┼úie un repro┼č. Ceea ce se ├«nt├«mpl─â este un legitim strig─ât de disperare ┼či o form─â de g├«ndire comunitar─â, ├«ns─â las─â practic neschimbate formele de deprindere a legitimit─ârii celor care intr─â ├«n dialog pentru a decide priorit─â┼úile publice. Poate aici ar fi ceva mai mult de spus ┼či de g├«ndit.

De cur├«nd am ├«ncheiat un proiect care pentru majoritatea va fi fiind necunoscut, deci ├«mi permit s─â vi-l prezint pe scurt. Cultura Activ─â ÔÇô resurse pentru participare ┼či advocacy ├«n sectorul cultural independent s-a desf─â┼čurat ├«ntre 24 octombrie ┼či 11 noiembrie la Bucure┼čti ┼či Cluj ┼či a constat ├«ntr-o serie de cinci dezbateri ┼či zece prezent─âri despre situa┼úia sectorului neguvernamental din cultur─â ├«n Rom├ónia ┼či a arti┼čtilor free-lanceri, pe de o parte, ┼či despre p├«rghiile democratice pentru a influen┼úa decizia public─â ├«n cultur─â, pe de alt─â parte.

Organizat de Coali┼úia Sectorului Cultural Independent ┼či Asocia┼úia peplupatru, am reu┼čit s─â public─âm de asemenea un document-m─ârturie pe care l-am intitulat Cartografie subiectiv─â a culturii independente din Rom├ónia dup─â 1989 ┼či care a cuprins contribu┼úii a peste 25 de persoane implicate ├«n ace┼čti ani ├«n conturarea practicilor institu┼úionale ├«n cultur─â ┼či a formei, nu doar a con┼úinutului legilor, programelor ┼či politicilor culturale din Rom├ónia. Ne-am ocupat de legea transparen┼úei decizionale, legea accesului la informa┼úia de interes public, legea dreptului de autor, ├«nfiin┼ú─ârii ┼či func┼úion─ârii Administra┼úiei Fondului Cultural Na┼úional ┼či a Institutului Cultural Rom├ón, dar ┼či de legea care prevedea posibilitatea ob┼úinerii de subven┼úii de c─âtre companiile de artele spectacolului, eliminarea garan┼úiei de bun─â execu┼úie pentru granturile pentru proiecte culturale, ata┼čamentul comun pentru luarea unor m─âsuri pentru ├«mbun─ât─â┼úirea condi┼úiei artistului ├«n Rom├ónia, legea timbrului cultural ┼či demiterea ilegal─â a directorului AFCN, Andreea Grecu, ├«n 2009, ├«nfiin┼úarea CNDB. Nu v─â voi scuti de pl─âcerea de a r─âsfoi materialul, m─âcar ├«n format pdf pe site-ul Coali┼úiei, ├«ns─â a┼č vrea s─â fac un comentariu mai general legat de atmosfer─â ┼či practica discu┼úiilor. F─âc├«nd asta, ├«mi dau seama c─â intru pe un teren pu┼úin prietenos; este de altfel ┼či o vorb─â care spune c─â cel mai sigur mod de a distruge o conversa┼úie este s─â discu┼úi despre discu┼úie.

Se pare c─â atunci c├«nd lucrurile ÔÇ×s-au ├«nt├«mplatÔÇŁ, adic─â atunci c├«nd schimbarea a avut loc ├«n sensul ced─ârii de putere dinspre autoritatea public─â ├«nspre societatea civil─â din cultur─â, a fost pentru c─â ├«n cazul ambilor parteneri de dialog a existat ├«n┼úelegerea necesar─â a nevoii schimb─ârii respective (spun Rarita Zbranca, Andras Demeter direct, dar ┼či Mona Musc─â, Delia Mucic─â). Pe de alt─â parte, aten┼úia acordat─â (a fi b─âgat ├«n seam─â, spus pe ┼čleau) s-a datorat presiunii, inclusiv presiunii publice exercitate asupra factorului decizional (spun Cosmin Manolescu, Andras Demeter). Sus┼úinerea politic─â a fost extrem de important─â, iar ea s-a datorat unor contexte favorabile ÔÇô intrarea ├«n UE, care a determinat nevoia alinierii inclusiv din punct de vedere legislativ  ÔÇô vezi exerci┼úiul din 2007, sau anumite alian┼úe politice care au determinat ca perechea voin┼ú─â politic─â - decizie politic─â s─â func┼úioneze ├«n beneficiul sectorului cultural, ┼či nu contra acestuia ÔÇô vezi cazul lui Ion Caramitru ┼či Mona Musc─â. ├Än ce prive┼čte dialogul dintre operatorii culturali ┼či autotit─â┼úile publice, acesta s-a realizat pe baza unor parteneriate ÔÇô vezi cazul 1996-2000 cu ANUC ÔÇô ┼či a activat mai ales structurile tradi┼úionale de reprezentare a sectorului cultural: uniunile de crea┼úie. Atunci c├«nd ini┼úiatori independen┼úi au ini┼úiat procese de deliberare ┼či influen┼úare a deciziei publice, ace┼čtia s-au legitimat greoi ┼či nu au atins niciodat─â gradul de acceptare de care ├«nc─â se bucur─â uniunile de crea┼úie. Cel mai concret caz este cel al Asocia┼úiei ECUMEST, ale c─ârei ini┼úiative ┼či contribu┼úii meritorii de cercetare nu doar c─â au dov├«ndit mult prea cur├«nd un statut cvasi-legendar (ÔÇ×ce bine era atunci c├«nd exista ECUMEST!ÔÇŁ), dar nici nu au l─âsat ├«n urm─â o tradi┼úie a cercet─ârii ├«n sectorul cultural, ca s─â nu mai vorbim de o practic─â a guvern─ârii participative ├«n Rom├ónia, sus┼úinut─â prin programul Policies for Culture.

Din experien┼úele ultimului an ┼či jum─âtate de (├«ncercare de) dialog cu MCPN, AFCN ┼či ICR, a┼č spune c─â cea mai mare provocare nu este ├«n a formula un con┼úinut de calitate al propunerilor, ceva care s─â aib─â un fundament real ┼či util, ci de a fi acceptat ca partener de dialog ┼či de a fi tratat cu respect (a fi tratat cu respect ├«nseamn─â c├«teva lucruri simple: s─â ┼úi se r─âspund─â la mail, s─â nu fii repezit, luat peste picior sau min┼úit ├«n fa┼ú─â la ├«nt├«lniri directe, s─â po┼úi avea ├«ncredere ├«n promisiunile f─âcute de continuare a discu┼úiilor, s─â nu ┼úi se spun─â chiar tot timpul  c─â dialogul nu poate fi o prioritate, pentru c─â s├«nt mult prea multe altele de f─âcut). Pentru ca aceste lucruri s─â se ├«nt├«mple, membrilor sectorului cultural independent li s-a recomandat s─â: ├«┼či realizeze o analiz─â a situa┼úiei ├«n care se afl─â, dar ┼či ce anume ofer─â ┼či cine s├«nt de fapt ei, cu ce se ocup─â; s─â ├«ncerce s─â fie mai vizibili s─â se organizeze ┼či s─â ├«┼či desemneze reprezentan┼úi; s─â sus┼úin─â bunele practici ale institu┼úiilor publice de cultur─â ┼či s─â le ia ap─ârarea, atunci c├«nd aceste practici s├«nt public condamnate de al┼úii; s─â fie mai vocali, s─â cear─â, s─â fac─â lobby ┼či s─â nu se a┼čtepte ca autorit─â┼úile publice s─â ├«i ia ├«n considere din oficiu, pentru ca nu o vor face. Punct.

S─â ├«ncerc─âm s─â ne ├«ndep─ârt─âm pu┼úin acum, s─â discut─âm din nou despre discu┼úie ┼či ce pare s─â (nu) presupun─â aceasta. Nu e at├«t de important ce se va ├«nt├«mpla ├«n continuare ÔÇô probabil c─â pentru a asigura m─âcar o brum─â de aten┼úie ┼či a continua integrarea operatorilor culturali independen┼úi ├«n procesul decizional, se va r─âspunde la m─âcar o parte dintre cerin┼úele formulate de c─âtre deciden┼úii publici. ├Ämpin┼či s─â s─â coaguleze, s─â transforme un mod de activitate esen┼úial orizontal ┼či divers, organiza┼úiile neguvernamentale din cultur─â ┼či arti┼čtii free-lanceri s├«nt ├«mpin┼či s─â se conformeze logicii lobby-ului, a reprezent─ârii intereselor de grup, a ÔÇ×g├«ndirii comunitareÔÇŁ (community thinking). Deloc nu s-a rezonat la provocarea pe care le-o lansasem, at├«t invita┼úilor din 4 noiembrie la Bucure┼čti, c├«t ┼či celor din 11 noiembrie, din Cluj-Napoca, de a privi participarea ┼či dialogul social ca un proces plasat ├«n mod deliberat sub semnul interesului public, deschis, transparent ┼či echilibrat, a┼ča cum regretatul meu profesor de la CEU, Dragan Klaic, m─â inspirase s─â g├«ndesc interedependen┼úa dintre cei care realizeaz─â cultur─â public─â. Pozi┼úia a r─âmas cea de crearea a unor ÔÇ×tabere de dialogÔÇŁ, pe modelul: eu, autoritate/institu┼úie public─â; tu, societate civil─â.

Trec├«nd de observa┼úia de mai sus, unde ziceam c─â de fapt nu exist─â ┼či nici nu pot exista reprezentan┼úi ai societ─â┼úii civile, aceasta fiind prin natura sa polimorf─â ┼či policentric─â, ce se poate spune despre faptul c─â ├«ns─â┼či mi┼čcarea Occupy, ├«n care s-au angrenat at├«tea dezam─âgiri, frustr─âri ┼či speran┼úe de schimbare ale oamenilor, se prezint─â tot ca un fenomen de mas─â, care cere schimb─âri de mas─â. Cred c─â avem nevoie de discutarea unor perspective care s─â ne dea o nou─â imagine a rela┼úiilor func┼úionale, a procedurilor de guvernare dintre individ ┼či Stat. Eu arunc pe masa discu┼úiilor ideile despre societatea deschis─â a lui Karl Popper ┼či experien┼úele democra┼úiei deliberative. Cine mai liciteaz─â?

Raluca Pop este ini┼úiatoare banipentruarte, proiect care ofer─â informa┼úii despre finan┼ú─âri pentru arti┼čti ┼či operatori culturali din Rom├ónia ┼či care dezvolt─â un spatiu de reflec┼úie ┼či dezbatere despre legisla┼úia ┼či politicile culturale din Rom├ónia prin spa┼úiul interactiv creat pe Facebook sub numele de banipentruarte Talks.
 

chirilov cover jpg
Mihai Chirilov: ÔÇ×Un festival, dac─â nu e construit ├«n jurul comunit─â╚Ťii, e degeabaÔÇŁ
ÔÇ×Filmul de art─â te for╚Ťeaz─â s─â devii inventiv ├«n a g─âsi metode de expunere pentru a ajunge la c├«t mai mul╚Ťi oameni.ÔÇŁ
ILC jpg
Posteritatea Graziellei
├Än to╚Ťi ace╚Öti (mul╚Ťi) ani ├«n care l-am recitit, periodic, pe Caragiale, m-am ├«ntrebat nu o dat─â cum se face c─â opera sa a p─ârut s─â accepte tot felul de interpret─âri, unele de-a dreptul stupide, reductive ╚Öi, ├«n fond, absurde.
jocuri noroc populare jpg
Care sînt cele mai populare jocuri de noroc din străinătate?
Oamenii din diferite ╚Ť─âri de pe glob au preferin╚Ťe specifice ├«n materie de jocuri de noroc, modelate de culturi distincte.
boluri diversificare little prints jpg
Diversificarea, acum o joac─â de copii ÔÇô ce am ├«nv─â╚Ťat de la genera╚Ťiile mai vechi de p─ârin╚Ťi
Din drag pentru copii, din nevoia de a oferi celor mici tot ce mai bun din tot ce mai bun, au apărut și branduri de lux, cu produse premium.
drujba jpg
Exista╠ć modele de drujba╠ć care sa╠ć poata╠ć fi manevrate cu o singura╠ć m├«na╠ć? Ra╠ćspunsul specialis╠Žtilor!
Un model eficient de drujb─â garanteaz─â o t─âiere rapid─â a elementelor de vegeta╚Ťie nedorite, precum ╚Öi un confort sporit ├«n utilizare.
pantaloni eleganti pentru femei stilizari pentru birou jpg
Pantaloni elegan╚Ťi pentru femei ÔÇô stiliz─âri pentru birou
Datorit─â sfaturilor de mai jos, vei ├«nv─â╚Ťa cum s─â creezi o ╚Ťinut─â excep╚Ťional de stilat─â ├«n c├«╚Ťiva pa╚Öi simpli, ├«n care te vei sim╚Ťi ca o femeie de succes.
Afis Sala Radio 3 iunie 2022 jpg
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa: dirijorul Dmitri Matvienko, invitat la Sala Radio
C├«╚Ötig─âtorul uneia dintre cele mai prestigioase competi╚Ťii muzicale din Europa ÔÇô Concursul Malko pentru tineri dirijori (organizat la Copenhaga de Orchestra Simfonic─â Radio Danez─â) este invitat special pe scena S─âlii Radio.
interviu job jpg
5 sfaturi de urmat pentru a-╚Ťi m─âri ╚Öansele pentru interviul de angajare
Este important s─â ╚Ötii cum s─â te prezin╚Ťi mai bine ├«n fa╚Ťa oric─ârui recrutor, cum s─â-╚Ťi pui ├«n valoare calit─â╚Ťile ╚Öi cum s─â fii candidatul cu cele mai mari ╚Öanse pentru a fi ales.
00 cover event facebook (1) jpg
Via╚Ťa la 18 ani
ÔÇ×Am 18 aniÔÇŁ este un proiect, produs de Asocia╚Ťia Art No More ╚Öi cofinan╚Ťat de AFCN, la care au participat ╚Öapte scriitori rom├óni contemporani: Dan Coman, Augustin Cup╚Öa, Andreea C─ât─âlina Dr─âghici, Andrei Do╚Öa, Jean-Lorin Sterian, Cristina ╚śtefan, Mara Wagner.
serileRRM25 landscape 1920x1080 jpg
Serile Radio Rom├ónia Muzical ÔÇô 25. Recital sus╚Ťinut de violonistul R─âzvan Stoica ╚Öi pianista Andreea Stoica
Îndrăgitul violonist Răzvan Stoica, alături de sora sa, pianista Andreea Stoica, vor urca pe scena Sălii Radio joi, 2 iunie, ora 19:00.
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty jpeg
Stailer, inspira╚Ťie pentru cei care merg la saloanele de hair and beauty
To╚Ťi cei care au nevoie de serviciile din saloanele de beauty se pot programa online, la doar c├«teva click-uri distan╚Ť─â, la orice salon ├«╚Öi doresc.
4 legende pe care merită să le știi jpeg
4 legende pe care merită să le știi
Anumite legende au intrat deja în folclorul popular și, chiar dacă istoricii nu au reușit să le demonstreze veridicitatea în totalitate și unele par simple fabule, ele au un farmec aparte și sînt foarte interesante.
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE jpeg
POLI╚ÜIA ROM├éN─é LANSEAZ─é CAMPANIA DE EDUCA╚ÜIE RUTIER─é PENTRU PIETONI, CONDUC─éTORI DE BICICLETE ╚śI TROTINETE
Scopul general al proiectului este ca Rom├ónia s─â devin─â o ╚Ťar─â cu un trafic rutier mai sigur, prin┬áreducerea progresiv─â a num─ârului victimelor accidentelor rutiere.
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ jpeg
Funda╚Ťia Superbet continu─â s─â fie al─âturi de cel mai cunoscut brand cultural rom├ónesc prin sus╚Ťinerea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele Dilema vecheÔÇŁ
├Än 2022, Funda╚Ťia Superbet este din nou al─âturi de revista cultural─â, sus╚Ťin├«nd organizarea seriei ÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ.
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino? jpeg
Cum s─â compari jocurile de mas─â la cazino?
S├«nt foarte multe jocuri, foarte multe posibilit─â╚Ťi, iar dac─â e╚Öti ├«ncep─âtor, exist─â riscul s─â te sim╚Ťi pu╚Ťin st├«njenit, s─â nu ╚Ötii exact ce s─â te joci ╚Öi s─â ├«nchei sesiunea cu un gust amar.
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai  Zevo te inspir─â jpeg
Modul ├«n care por╚Ťi geanta poate indica tr─âs─âturi de personalitate pe care le ai. Zevo te inspir─â
Iubitoarele ╚Öi iubitorii de fashion vor g─âsi la magazinul online Zevo acele accesorii nelipsite din fiecare zi, realizate cu aten╚Ťie la detalii ╚Öi cu designuri inedite - GEN╚ÜILE!
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari jpeg
Unde sa iti cumperi uniforme de calitate pentru bucatari
├Ämbr─âc─âmintea de protec╚Ťie ╚Öi echipamentul personal de protec╚Ťie (EIP) reprezint─â o caracteristic─â de siguran╚Ť─â esen╚Ťial─â ├«n orice loc de munc─â, iar industria alimentar─â nu face excep╚Ťie.
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: s─â achizi╚Ťionezi un dulap metalic clasic sau cu u╚Öi glisante?
Dulapurile produse din metal sînt structuri solide, foarte sigure și eficiente atunci cînd vine vorba despre depozitarea documentelor, obiectelor vestimentare, dar și a altor obiecte sau accesorii.
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â? jpeg
Leggings, blugi sau pantaloni de jogging? Ce pantaloni s─â alegi cu cizmele de dam─â?
Pentru ca ╚Ťinutele tale s─â arate perfect, merit─â s─â ├«nve╚Ťi arta purt─ârii botinelor ╚Öi cizmelor.
Moda de vară   Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon? jpeg
Moda de vară - Ce costume de baie vor fi un succes în acest sezon?
Noile tendin┼úe ├«n materie de ┼úinute estivale s├«nt extrem de ofertante, d├«ndu-┼úi posibilitatea de a jongla cu creativitatea ┼či de a-┼úi dezvolta ideile vestimentare.
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor jpeg
Cum a schimbat inteligen╚Ťa artificial─â joburile din lumea cazinourilor
├Än ultimii cinci ani, tot mai mul╚Ťi pasiona╚Ťi de jocuri de noroc au mutat distrac╚Ťia ├«n online, beneficiind de avantajele oferite de acest mediu.
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie jpeg
ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ de Eva Schloss ╚Öi Karen Bartlett ÔÇô C├«nd suferin╚Ťa are chip de femeie
S├«nt c─âr╚Ťi care ├«╚Ťi schimb─â total viziunea despre lume, iar ÔÇ×Via╚Ťa dup─â AuschwitzÔÇŁ este una dintre ele.
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești jpeg
Produsele Olaplex: ce reprezintă și de ce ar trebui să le folosești
Unul dintre principalele obiective ale producătorilor a fost să creeze produse cît mai naturale și au reușit.
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â? jpeg
Iat─â o dilem─â nou─â: cum s─â nu cheltui o avere pe accesorii de motocoas─â?
Pentru a-╚Ťi u╚Öura munca, ai nevoie de instrumente specializate, care s─â te ajute s─â toaletezi elementele de vegeta╚Ťie ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi f─âr─â eforturi fizice prea mari.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.