Dacă țara asta ar fi formată dintr-o sută de români…
Cum e românul în viața de zi cu zi? Cum se percepe pe sine, pe cei din jur, cum se raportează la valorile universal acceptate azi, la începutul celui de-al mileniu după Cristos? La ce visează, pentru ce încearcă să se pregătească în anii școală, de liceu și de facultate, după caz? O sută de astfel de întrebări ne pot trece fiecăruia prin cap în mai puțin de cinci minute.
Nu contează însă doar nașterea acestor întrebări, ci și răspunsul pe care încercăm a ni-l oferi. Dar și modul în care alegem să ne raportăm apoi la el. Iar această temerară încercare a coincis, printre altele, cu viziunea celor din „Ambasada Sustenabilității în România”, un proiect al Coaliției pentru Sustenabilitatea României (CSR), inițiativă privată și apolitică care-și propune după o serie de consultări cu Executivul țării, dar și cu alte instituții publice, să ofere tuturor celor interesați o bază de plecare în analiza celor mai bune variante referitoare la dezvoltarea de mâine a țării.
La finele lui 2018, în plin An al Centenarului României Mari, CSR a lansat, cu sprijinul companiei Lidl România, un proiect ambițios intitulat „100 de români”. Această inițiativă și-a propus să monitorizeze, într-un fel, împlinirea și îmbunătățirea indicatorilor României, așa cum reies ei din datele și obiectivele dezvoltării concepute de Organizațiea Națiunilor Unite (ONU) pentru fiecare țară în parte.
„100 de Români” realizează în primul rând o radiografie a societății românești la exact 100 de ani de la unirea ei cea mare din decembrie 1918, în încercarea de a-i evidenția progresele, dar și problemele de azi, precum și temele de interes pentru România de mâine. Inițiatorii proiectului îl consideră un bun punct de plecare, din care nu lipsesc o groază de date oficiale de ultimă oră legate de evoluția pe diverse planuri a țării și a românilor. Pe scurt, proiectul celor din „Ambasada Sustenabilității în România”, realizat în parteneriat cu Lidl, încearcă să devină o radiografie a României.
O radiografie, dar și o provocare dusă nu doar în casele noastre, ci și în agenda noastră!
Conceptul din proiectul „100 de Români” stă, cum altfel, sub indiciul condiționării, semn că din primul moment în care ne întâlnim cu el este mai mult decât posibil să ne simțim interpelați. Tocmai din necesitatea de a răspunde întrebărilor pe care le întâlnim. Trebuie adăugată și mențiunea că abordările ne oferă de fiecare dată informații statistice, bine cântărite și alese. Spre exemplu, știați că dacă România ar fi azi o comunitate formată din 100 de români, 51 dintre aceștia ar fi femei, ce ar câștiga fiecare un salariu mediu brut de puțin peste 2.700 de lei, în timp ce restul de 49 ar fi bărbați, al căror câștig salarial brut ar depăși 2.900 de lei? Sau că, plecând de la aceeași premisă care spune că dacă România ar fi azi o comunitate formată din 100 de români, 86 dintre aceștia ar deține un card bancar? Nota bene, însă dintre aceștia doar 67 l-ar și folosi, în timp 14 români dintr-o sută nu au nici azi un banal, deja, cont bancar?
Pe de altă parte, dacă România ar fi azi o comunitate formată din 100 de români, 48 dintre aceștia ar fi căsătoriți, în timp ce patru ar trăi într-o uniune consensuală, iar alți patru fi cunoscut deja realitatea divorțului. După cum, una dintre notele definitorii ale acestei țări, dacă România ar fi azi o comunitate formată din 100 de români, 97 dintre ei ar locui în propria proprietate, în timp ce doar trei ar prefera binefacerile chiriei. Pe de altă parte, cel puțin un român locuiește azi într-o locuință improvizată, iar 80% din totalul acestui gen de locuințe se află în mediul rural. Și încă ceva: datele ne spun că 9 din 100 de români locuiesc în prezent în capitala țării.
Și mai interesantă e statistica legată de nevoia românilor de a-și construi un viitor în afara granițelor. Povestea care începe cu „dacă România ar fi azi o comunitate formată din 100 de români” continuă cu realitatea care ne spune că 20 dintre aceștia ar trăi și ar lucra peste hotare. Șapte din cei 20 ar face-o în Italia, patru în Spania și trei în Statele Unite. Germania, Canada și Marea Britanie sunt și ele prezente în topul preferințelor expaților români. Mai mult, 20 dintr-o sută de absolvenți români cu diplomă universitară sunt gata în orice moment să emigreze în oricare alt stat al Uniunii Europene.
Proiectul ne oferă și câteva reprize de „duș rece”. Una dintre ele e cea care ne avertizează că 64 din 100 de români nu vorbesc nicio limbă străină, în timp ce un sfert din populație se poate lăuda cu adevărat că deține asemenea cunoștințe. Trei sau mai multe limbi străine, ne spune aceeași statistică, știe doar 1% din trei români. Zâmbiți, vă rog, când veți citi că aproape o treime dintre noi sunt microbiști, dar atenție, doar 1% dintre noi suntem pregătiți să acceptăm eforturile necesare practicării sportului de performanță!
Și încă ceva, de o actualitate irezistibilă: 39 din 100 de români ar fi gata oricând să-și exercite dreptul la vot. Data de 26 mai 2019 tocmai ne-a dovedit că putem fi mult mai prezenți în viața noastră și a celor din jur când ne propunem cu adevărat acest lucru!
P.S. Aceia dintre dumneavoastră, amatori de informații legate de actualul destin al românilor, pot accesa oricând adresa https://100deromani.ambasadasustenabilitatii.ro/statistici/#general. Spor la treabă!
